Trebuie sa ajungem la revelarea Creatorului si de aceea ni s-a dat metoda Cabalei pentru a ajunge la aceasta revelare prin actiuni diferite, exercitii  si munca, ce reprezinta toate eforturile noastre. Creatorul ne este revelat ca proprietate de a darui si iubire, care se manifesta in noi insine, adica in dorinta noastra de a ne bucura, esenta noastra.  

Deoarece materialul nostru egoist este prin natura sa complet opus Creatorului, daruirii Sale, el este exact locul de aplicare al eforturilor pentru a dori sa primim proprietatea opusa naturii noastre.In spiritualitate nu exista nici o constrangere! Atat vreme cat nu doriti ca proprietatea de a darui sa se invesmanteze in dorinta voastra, in substanta voastra, si atat vreme cat nu va pasa de aceasta substanta cu care lucrati ca proprietate care s-a invesmantat in asta, conform celor spuse: “Si intunericul va straluci precum lumina,” acest lucru nu se va intampla.

Deci, trebuie sa dezvoltam o dorinta adevarata de daruire in noi insine. Si daca ignoram asta, pierzand momentele disponibile si oportunitatile, atunci starile, in care se presupune ca revelam nevoia de daruire, devin prezente ca si absenta lor, insa in forma opusa celei aratate in egoismul nostru.

Si daca in starea mea curenta, eu nu pot reusi si prin liberul meu arbitru tanjesc catre daruire, adica, nu am schimbat dorinta egoista cu nevoia de a ajunge la daruire, de a revela pe Creator, atunci dorinta, pe care trebuie sa o intorc ca pe o cerere inspre Creator, este revelata mie ca suferinta. Eu nu am realizat corect aceasta dorinta, nu am lucrat asupra ei, si nici nu am trensformat-o intr-o rugacune prin eforturile mele. Asta ni se intampla la fiecare pas.

Rezulta ca munca noastra consta numai in a inlocui nevoile noastre egoiste cu aspiratia catre daruire. Cel mai important este sa obtinem aceasta dorinta, si toate celelalte corectii vor veni de Sus. De fiecare data cand aceasta dorinta este descoperita, ar trebui sa fie examinata in toate cele patru faze. Atunci cand prin eforturile mele, ajung la faza patru, eu realizez aceasta dorinta si inteleg ce inseamna, ce vreau de la ea, si cum o pot implementa. Ma conectez cu Creaorul si ii cer Lui sa efectueze aceasta munca asupra dorintei mele.

Adica, atunci cand ajung la faza patru a muncii mele asupra dorintei mele, devin capabil sa ridic “Lumina Reflectata” (MAN) in afara sa pana la Keter. Si daca ajung la o asemenea cerere, asta inseamna ca dorinta mea a fost corecta, a fost controlata.

Si toate cererile anterioare au fost inselatoare si false pentru ca nevoia de daruire si adevarata dorinta pentru daruire nu au fost revelate in adevarata profunzime a lor. Conexiunea cu forta superioara nu apare acolo pentru a cere doar un singur lucru: revelarea proprietatii daruirii in mine. Adica, este numita revelarea Creatorului de catre creatura, si nu diverse fantezii in care oamenii isi imagineaza Creatorul ca pe o forta ce exista in afara noastra.

Din partea 1 Lectia Zilnica de Cabala 7/26/2011, Shamati #213

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Baal HaSulam, Studiul celor zece Sfirot (Talmud Eser Sfirot), part.1, “Tabela de intrebari si raspunsuri pentru teme”, intrebarea 102: Ce sunt Sfirot de igulim (cercuri)? Cand nu exista nicio diferenta intre sus si jos intre cele patru faze (bhinot) din dorinta (ratzon), si ele ne sunt prezentate ca patru cercuri (igulim, sfere), una intr-alta ca foile de la o ceapa.

Chiar la inceput, in Lumina de Infinit, nu erau niciun fel de diferente intre sus si jos, datorita autoritatii absolute a fortei superioare care actiona asupra dorintei de primire absolut egal. Dar, facand restrictia si ecranul, si trecand prin expansiunea lumilor de Sus in jos, si intoarcerea sufletelor de jos in sus, dorinta ajunge la starea in care are multiple proprietati, diferente si particularitati, si toate devin incluse intr-un sistem integral. Astfel, nu mai ramane intre ele nicio diferenta.

Asta inseamna, ca la inceput, in Lumea Infinitului, in Starea 1, dorinta era “rotunda” (igulim), asa cum este si la sfarsit, in Starea 3. Dar la inceput, dorinta nu avea niciun fel de distinctii fiindca erau invizibile si totul arata la fel.

La sfarsit, in corectia finala, (Gmar Ticun), nu mai sunt de asemenea niciun fel de diferente. Revelandu-se in aceasta dorinta un numar enorm de proprietati, varietati si detalii, le legam pe toate impreuna intr-un sistem integral in care fiecare element este la fel de vital ca intregul sistem. Astfel, nu exista niciun fel de diferenta intre ele!

Acesta este un alt tip de “cerc” (igul) care contine un numar de linii “drepte” (iashar), dar aceste conexiuni drepte ajung la o stare cand arata ca un cerc.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Cabala 7/25/2011 Talmud Eser Sfirot

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Opinion (Boris Wolfson, istoric, profesor la Academia de Educatie Rusa, portalus.ru): “Pentru toate realizarile lui stiintifice, omul omul inca nu a penetrat in misterele constiintei – cel mai profund dar garantat lui de natura. In cea mai mare parte, esenta reala a omului ramane un mister…”

“Niciuna din teoriile filosofice si pedagogice moderne nu este capabila sa determine obiectivele de baza si intelesul educatiei..”

“Devine foarte evident ca pentru a depasi criza in dezvoltarea umana, prima noastra obligatie este nu sa transformam structurile sociale ci, ceva mult mai provocator: schimbari profunde in constiinta si in comportamentul omului modern care va inobila lumea lui interioara si va umple aspiratiile lui cu un nou continut social, cu idealuri estetice noi si cu notiuni noi de bine si rau. Provocarea este sa ne propunem sa formama o constiinta umanista in individual, in grup, in societate si in intreaga umanitate….”

“Umanismul nu isi are radacinile in structura biologica a omului, nu este inscrisa in el de la nastere. Fiecare om trebuie sa reinvete cateva valori umane de baza. De aceea, se cere mai mult effort de la profesori, schimbari semnificative in sistemul educational, si, la fel de bine, o reevaluare a dispozitiilor fundamentale care pareau axiomatice cu catva timp in urma.”

Filed under: Criza, globalizare | Add Comment/Ask Question→

La Stiri (din “screendigest.com.”): analistul despre industrie al acestui post care acopera mass media pietelor globale a publicat o opinie despre soarta filmelor in format 3D.

“In 2011, fimele lansate in 3D au adus o medie de 64.4 la suta din totalulde box office a ceea ce s-a lansat pe ecranele americane, o usoara reducere de la 69 la suta 3D/2D impartita pe primele trei luni ale lui 2011 si sub media anului 2010..”

“Schimbarea arata ca unii consumatori din SUA au inversat in aprecierea lor difuzarea pe piata 3D si, in anumite cazuri, se poate crede ca ofera o valoare incrementala mai mica fata de versiunea standard 2D.”

Comentariul meu: oamenii au obosit sa vada genul “de groaza” si povesti de razboi, totul trece, si nebunia, de asemenea…

Filed under: Criza, globalizare | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: De ce este atat de important faptul ca nu este nicio legatura intre actiunile mele si rasplata?

Raspuns: Este, fiindca altfel tu nu vei fi capabil sa obtii daruirea si sa iesi din natura ta! Tu trebuie sa ceri o recompensa peste natura ta, dincolo de ea, si sa te construiesti pe tine in daruirea de dragul daruirii (Hefetz Hesed), fara sa ceri nicio compensatie pentru egoul tau.

Este necesar sa fii in daruire altruista, in Bina pura, peste toate actiunile, chiar daca in interiorul acelor actiuni si in modul in care le faci, tu inca astepti o recompensa. Intr-adevar, este absolut imposibil sa faci anumite actiuni si sa nu astepti recompensa pentru ele, sa ramai peste calculele egoiste.

De aceea, datorita mediului si folosind toate conditiile, ajungem la o stare cand cerem Creatorului sa ne dea aceasta abilitate de a nu cere recompensa pentru noi insine. Nu stiu cum o sa faca El, sau ce este asta, nu am nicio idee cum am sa fac aceste actiuni de daruire, dar vreau!

Noi dezvoltam intotdeauna aceasta cerere interioara, de la gradul zero pana la cel final, al patrulea, in fiecare faza, cu fiecare examinare. In acest fel avansam pana obtinem cererea adevarata care va revela, in final, in noi, aceasta calitate. Iar din acel moment, noi incepem sa intelegem ce inseamna sa fii in daruire – ce este un miracol adevarat…

Din partea 1 a Lectiei zilnice de Cabala 7/ 27/ 2011 Shamati 50

Filed under: Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: Cum se testeaza cineva daca efortul lui este suficient?

Raspuns: Eforturile sunt de obicei peste ratiune, peste cunoastere, cand i se pare omului ca totul este extrem de dificil si imposibil, si ceea ce are, are de ajuns. El nu mai crede in profesor „in prostie”, sau in Creatorul care este ascuns, fiindu-i imposibil sa spuna ce vrea Creatorul de la el. El are multe plangeri referitoare la grup ca intreg si la fiecare in parte.

Dar, in acelasi timp noi trebuie sa spunem ca aceasta imagine pe care eu o vad se refera numai la greselile mele, la egoismul meu! Este fiindca in realitate, eu exist in Infinit. Iar grupul reprezinta sufletele cu care eu sunt complet conectat. Iar profesorul este partea de peste noi, care ne conduce la conexiunea cu sufletele deja corectate, astfel ca noi, impreuna cu ele, sa putem corecta sufletele inca necorectate. Iar Creatorul se va revela intre noi, fiindca acum, El este ascuns pentru binele nostru.

Daca un om imagineaza asta corect, daca intelege ca aceasta lume e imaginara si el are nevoie sa se scufunde mai adanc prin aceasta imagine iluzorie catre forma sa interioara, astfel incat sa descopere legaturile care ne conecteaza, ca pe dosul unui goblen, atunci el va fi capabil sa puna totul la locul potrivit si sa ceara sa fie schimbat.

El va revela perfectiunea prin existenta in armonie cu toate dorintele, cu alte cuvinte, cu grupul si cu Creatorul, cu calitatea de daruire. El va simti ca a atins astfel perfectiunea si nu este nimic mai maret de atat, nicio nevoie sau dorinta pentru ceva mai mare, fiindca aceasta este pentru el starea perfecta!

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 7/24/2011 Shamati 187

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Baal HaSulam, „Arvut”: Porunca „iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti” nu poate fi observata la un individ ci numai prin acordul unei intregi natiuni. Si de aceea a durat pana cand au iesit din Egipt, fiindca doar atunci cand au devenit demni sa observe asta.

Intreaga masura a marii dorinte omenesti la fel ca si intreaga masura a aversiunii fata de ceilalti trebuie sa se manifeste in interiorul omului. Marimea dorintei lui este Faraonul, rezultatul respingerii  lui este Muntele Sinai, iar masura aspiratiei lui la Creator este Moise. De aceea, intreaga poveste biblica a exodului din Egipt este subliniata in interiorul sufletului omului.

Si pana atunci, el nu are nevoie de metoda Cabalei; el nu are nevoie de corectii. El nu depune efort de schimbare, nu este gata sa fie ca un om cu o singura inima impreuna cu ceilalti si nu cere ajutor de la Creator.

Acest strigat este gata sa apara in grup, dar inca trebuie sa ajungem la el. Apoi vom descoperi ca avem intr-adevar de-aface aici cu o metoda: mijlocul de corectare a dorintei.

Si apoi ei au fost intai intrebati daca fiecare membru al natiunii in parte este de acord sa ia asupra lui aceasta porunca. Si cand ei au fost de acord cu asta, li s-a dat metoda.

Ce este aceasta intrebare care este pusa la toti? Intr-adevar Creatorul ii intreaba? Si ce semnifica acordul lor?

Cu alte cuvinte, o dorinta, o lipsa, destinata precis corectiei, trebuie sa se manifeste in interiorul omului. ”Vrei sa-ti corectezi natura spre daruire, sau nu? Esti sigur ca asta este ceea ce vrei? Esti gata sa te unesti cu prietenii? Esti incapabil sa o faci, dar vrei sau nu unitate?

Acum tu trebuie sa vrei sa scapi de ego (Faraon) cu orice pret, chiar daca asta inseamna sa treci Marea de Sfarsit (Marea Rosie). „Sa evadezi cu orice pret”- asta este ceea ce trebuie sa simta toti. Daca aceasta este situatia, atunci noi suntem gata sa ne unim si sa primim forta de unificare numita „Lumina care Reformeaza”. Asta este ceea ce noi numim daruirea metodei, daruirea Torei pe Muntele Sinai.

Din a cincea parte a Lectiei de Cabala 7/24/2011 „Arvut”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Baal HaSulam, „Arvut”: Natiunea Israel a fost construita ca un fel de portal prin care sclipirile de puritate vor straluci peste intreaga rasa umana din intreaga lume.

Oamenii care primesc aspiratie sau impuls pentru Creator sunt rari. Se spune in Tora: „Voi ati fost cei mai putini din intreaga lume”. Si a ramas la fel. Acesti oameni primesc trezire de Sus si aspira direct catre Creator (Iashar– El), in timp ce majoritatea nu primeste „apel de trezire” ci doar mai multe probleme de viata.

Aceia care sunt numiti „Israel”, dupa directionarea jinduirii lor, se corecteaza si se pregatesc pe ei insisi fiindca au primit de Sus atat trezirea cat si metoda care acopera toate stagiile de pe aceasta cale. De aceea, ei se pregatesc pe ei insisisi sa ajute la corectarea celorlalti oameni care nu au nicio trezire si nicio metodologie si niciun profesor – nimic.

Umanitatea are nevoie de un fel de reprezentanti, un contact, la fel ca o codita care conecteaza fructul de pom, un adaptor, un link de tranzitie, un conector care conecteaza oamenii la Sursa. El are o parte din Sursa si o parte din lume. Aceasta parte este numita „Israel”.

Oamenii care apartin lui Israel trebuie sa se simta pe ei insisi ca reprezentanti ai Creatorului si care lucreaza in concordanta cu asta. Cu toate acestea, in plus, datorita spargerii, ei includ proprietatile natiunilor lumii si datorita acestui fapt vor mentine conexiunea cu restul umanitatii.

Ordinea este dupa cum urmeaza: La inceput, partea umanitatii formata de Avraam si numita „Israel” experimenteaza ascensiunea spirituala si stabilesc conexiunea cu Creatorul (1); aceasta s-a intamplat in timpul Primului si celui de Al Doilea Templu. Apoi aceasta parte a coborat „in oameni”(2).

Apoi, a avut loc amestecul (3), in timpul caruia o parte din Israel iese din natiune. Se corecteaza pe sine (4), si se inalta inapoi, dar este deja conectat cu natiunea. Apoi, Israel se poate adresa natiunilor lumii (5), le corecteaza, si ajung impreuna la Creator (6).

Din a cincea parte a Lectiei zilnice de Cabala 7/24/2011 „Arvut”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara | Add Comment/Ask Question→

Intrebare: Ce intelegem prin “unitate” atunci cand vorbim lumii?

Raspuns: Sa ne unim in concordanta cu conditia garantiei reciproce inseamna sa fim ca un om cu o singura inima. Pentru a ne uni inimile in una singura, pentru a uni toate dorintele intr-o singura dorinta asa cum era inainte de spargerea vaselor, parcurgem doua etape.

In prima etapa neutralizam vointa de a primi de dragul primirii si astfel efectuam conditia Hafetz Hesed, “Nu face altuia ce tie nu iti place.” In conformitate cu aceasta eu nu mai fac rau aproapelui meu. Eu nu mai judec o persoana in functie de cat este e buna sau rea, de cat de mult o pot folosi, si insela.

Eu nu mai caut profitul in lume. Eu pur si simplu nu mai vreau nimic. De indata ce am realizat amploarea si intreaga viclenie a raului meu, care ma impinge sa fac rau celorlalti in fiecare moment, tanjesc sa minimalizez la maxim folosirea dorintelor mele. Eu cer doar acele lucruri fara de care nu pot, minimul necesar, sperand ca atunci voi dobandi proprietatea de a darui.

Eu vreau sa devin un punct, asemeni Malchut care devine inclus in Bina. Doar un punct. Este ca si cum nu as exista. “Eu-l” meu este inclus in Bina si este credincios acestuia, asemeni unui strop de sperma in pantec. De acum sunt o simpla picatura care nu exista prin sine, ci pe seama celui superior.

Aceasta este prima etapa in care inimile noastre nu sunt unite inca, insa nu se resping una pe alta.

In urmatoarea etapa ele incep sa se apropie, asa cum este scris, “Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti.” Din toata inima mea (pentru ca nu am alte instrumente), eu verific inima aproapeui meu si vad masura in care il pot umple si pot primi de la el. Inima mea lucreaza in intregime pentru a servi si umple inima lui, iar el ma trateaza in acelasi el. Aceaste este unitatea inimilor pe care o putem realiza avand in vedere principiul iubirii pentru aproapele meu ca si pentru mine, devenind astfel un om cu o singura inima.

Din partea 5 Lectia Zilnica de Cabala 7/27/11, “Pacea”

Filed under: Garantia reciproca, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Corectia lumii incepe atunci cand ne unim in grup si revelam forta daruirii intre noi. Atunci acest grup corecteaza intreaga lume, care este gata sa se uneasca cu el, sa se alature mesajului. Astfel ne miscam catre sfarsitul corectiei, catre totala realizare.

In virtutea a ce incepem sa simtim, sa intelegem, si sa realizam necesitatea corectiei? In functie de ce anume ajungem la aceasta concluzie? In conformitate cu ce stiinta, cu ce date experimentale?

Viata insasi ii demonstreaza deja necesitatea. Este demonstrat clar ca ne aflam intr-o lume integrata, toate partile sunt interconectate. Insa, suntem conectati prin ura si o stare de lucruri ingrozitoare. Aceste relatii se afla in criza care se descopera intre oameni, prin repulsia si egoismul dintre ei. Toate conexiunile noastre sunt invaluite in aceasta criza si prin urmare viata noastra devine din ce in ce mai dificila. Noi suferim din ce in ce mai mult datorita lipsei scopului.

De aici putem vedea ca ne apropiem de o anumita realizare si, aparent, trebuie sa luam anumite masuri. Dupa aceea vom incepe sa descoperim treptat ca suntem neputiinciosi in fata lumii. Nu putem corecta nimic in societatea din jurul nostru.

Ne-am certat la maxim cu natura, distrugand-o intr-o asemenea masura incat o amenintare mortala pluteste asupra noastra. In final, ramane doar sa ne corectam pe noi insine. Daca devenim corectati de dragul unificarii, atunci aparent, viata noastra va deveni mai buna si mai sigura. Astfel, stiinta si experienta dureroasa creaza pentru noi o fundatie, ingaduindu-ne in primul rand sa realizam ca este util sa ne corectam.

Intr-o anumita masura lumea din jurul nostru este deja de acord cu prezenta crizei globale si cu necesitatea dobandirii adevaratei unificari dintre noi. Sa presupunem ca oamenii vad ca suntem obligati sa ne unim. Insa cum?

Se ridica un semn de intrebare, care este foarte semnificativ. In fond, daca masele devin saturate cu asta, daca vad ca nu mai este nimic altceva de facut, atunci vor striga dupa ajutor, dupa salvare. Este scris, “Fiii lui Israel au strigat de la munca.” Si chiar daca masele nu sunt “fiii lui Israel”, adica nu aspira catre Creator, ele sunt fara nici o indoiala pregatite pentru asta. In acest fel iese o natiune din Egipt. Cine poate vedea si intelege intreaga imagine, in afara de anumiti conducatori?

In fata ochilor nostri, umanitatea  se rostogoleste treptat catre aceasta stare. Exista suficiente fapte care dovedesc asta, si care ne pot intari pe aceasta cale.

Din partea 5 Lectia Zilnica de Cabala 7/27/11, “Pacea”

Filed under: Lectia zilnica, Lumea, Unitate | Add Comment/Ask Question→