Întrebare: De curând, ai ridicat în mod special subiectul iubirii aproapelui şi apoi iubirii Creatorului. Când am auzit asta, am vrut imediat să mă detaşez de tine, chiar dacă ţi-am fost un student permanent timp de câţiva ani. Nu pentru că sunt indiferent acestui subiect, dar simt ostilitate faţă de el.

Răspuns: Ai crezut că Cabala este o ştiinţă serioasă, cu scheme şi formule. Aşa cum tot explic de mulţi ani, este o ştiinţă a universului, înţelepciune corectării răului. Totuşi, nu ai presupus niciodată că această cunoaştere se poate defini şi ca iubire, adică conexiunea completă între toate părţile naturii, în special oamenii.

Te înţeleg perfect, pentru am avut şi eu gânduri similare mulţi ani, chiar şi când am devenit studentul lui Rabaş.

Mai mult, este imposibil să auzi de „metodologia iubirii”, pentru că egoismul nostru o respinge. Suntem incapabil să percepem această doctrină în minţile şi inimile noastre. Tindem să ascultăm diferite aspecte ale Cabala, ca şi cum nevoie de a iubi aproapele este ceva străin, secundar înţelepciunii.

Observ acest fenomen printre studenţii mei în toţi ani în care am predat Cabala.

Interesant este că sunt două grupe de studenţi: aceia care acceptă principiul „iubirii aproapelui” şi aceia care consideră această condiţie ca ceva „extra”, care poate fi folosită numai pentru conectarea membrilor grupului de studiu. Mai târziu, ambele categorii de studenţi se amestecă şi ajung mai aproape unul de altul. Gradual, grupul care iniţial respingea principiul „iubirii aproapelui”, realizează că nu este un „factor subsidiar” când este vorba de corectarea egoismului nostru, ci este cea mai importantă şi de dorit calitate! Iar asta are loc în grupul care iniţial respingea acest principiu într-o mai mare măsură decât cel care era de acord cu ea.

Pe baza observaţiilor mele, aş împărţii studenţii mei în două categorii: aceia care acceptă noţiune de iubire a aproapelui şi aceia care sunt incapabili să o audă. Ambele grupuri studiază împreună metodologia şi compun un vas comun. Ei se completează şi se umplu reciproc, astfel făcând posibilă diseminarea înţelepciunii Cabala ca învăţătura a iubiri şi tranziţiei de la iubirea pentru alţi oameni la iubirea de Creator.

 

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Iubire | Add Comment/Ask Question→

 

Exista doar o singura creatie – dorinta de intregire cu Creatorul  – impartita in miliarde de suflete partiale. Cu sufletele lor corectate, Kabbalistii din trecut au dezvoltat un sistem, prin care noi putem sa primim Lumina de corectare. Pentru a o primi, noi trebuie:

• Sa incercam sa ne ridicam deasupra egoismului nostru unindu-ne cu altii; si
• Sa ne straduim sa primim Lumina corectoare studiind cartile lor.

In mijlocul a sapte miliarde de suflete exista suflete speciale, care creeaza o conexiune intre ele; acestea sunt sufletele Kabbalistilor. Existand in interiorul tuturor sistemelor de suflete, ca si stafida in cereale, ei creeaza o conexiune intre ele insele, care permite Luminii sa curga intre ele.

Dorind sa ne unim cu aceste suflete superioare si citind ce au scris, noi nazuim sa devenim ca ele. Ca rezultat, Lumina lor ne influenteaza de asemenea si fara dorinta de a ne uni cu ei, Lumina nu se poate arata in noi. O lege fizica simpla actioneaza aici: fara conexiune, nu poti primi.

Dar din moment ce acest sistem are deja asemenea suflete care s-au unit cu fiecare, oricine doreste sa se uneasca cu ele si are mijloacele externe sa o faca – asta insemnand cartile si conexiunea cu un grup – foloseste aceeasi Lumina, care exista intre sufletele speciale si care poate straluci si pentru altii.

Este exact asa cum adultii au grija de copiii lor. In avans, ei asigura toate conditiile necesare pentru ca ei sa functioneze in aceasta lume. Micutul aspira alaturi de cei mari si vrea sa fie alaturi de acestia, sa invete de la ei; asa creste el.

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: De-a lungul istoriei a rămas ceva din măreaţa munca a Cabaliştilor?

Răspuns: Desigur! Noi stăm pe umerii lor şi de aceea ni se pare că suntem atât de puternici şi deştepţi. Dar nu avem nimic propriu! Tot ce am primit este de la Cabaliştii din trecut, iar acum noi putem adăuga la fundaţia pe care ei au pus-o.

Asta se va face în două feluri: mai întâi şi cel mai important trebuie ca metoda unităţii să fie larg diseminată printre oamenii care trăiesc în Israel şi printre evreii din toată lumea.

Pe de altă parte, va creşte presiunea externă, venită sub formă de boicot, din partea Europei, Americii, Rusiei şi a tuturor celorlalte ţări.

În cele din urmă, presiunea externă şi diseminarea internă care explică de ce se întâmplă toate acestea şi cum putem schimba lucrurile, va influenţa oamenii şi ei vor înţelege că singura metoda pentru a realiza ceva este să ne corectăm noi înşine.

Singurul fel în care ne putem proteja este prin dezvoltarea noastră şi prin transmiterea în lume a atributelor de conexiune, iubire şi dăruire. Trebuie să descoperim totul între noi, iar apoi se vor răspândi de la noi valuri de unitate şi iubire către toate naţiunile lumii.

Din emisiunea de pe Kab TV „Ultima generaţie” din 14.06.2015

Filed under: Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Israel, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Comentariu: O persoană vrea întotdeauna să fie liberă: oamenii vor să fie eliberaţi din sclavie ca să o achiziţioneze; cuvântul “libertate” este auzit în imnurile tuturor naţiunilor, este inscripţionat pe toate steagurile. Și brusc spui că o persoană nu este liberă, că el trăiește in închisoarea acestei lumi.

Răspuns: După ce în Evul Mediu oamenii au fost de acord de bună voie să fie sclavi pentru că știau că vor fi îngrijiți; ar fi primit un acoperiș deasupra capului, mâncare, iar dacă s-ar fi căsătorit, și-ar fi putut hrăni familia. Proprietarul ar avea grijă de asta, iar în schimb el va face munca sa. Dar pe măsură ce egoismul nostru s-a dezvoltat, dintr-o dată am început să ne simţim încătușaţi în lanțuri, brusc am simtit o nevoie să le rupem. Iar când am rupt aceste lanțuri am devenit aparent oameni liberi.

Dar această libertate este imaginară, pentru că oricum trebuie să lucrezi cu plugul, să aduni recolta, să o vinzi, să te gândești la casă, familie și alte o sută de lucruri. Iar dacă te îmbolnăvești, nu mai este un proprietar ca să aibă grijă de tine, n-o să mai cheme un doctor pentru că nu mai ești proprietatea lui (și până la urmă, a fost un timp când erai o proprietate valoroasă pentru el); acum trebuie să te gândești la tot de unul singur.

Totuși, aceasta a fost o dezvoltare progresivă deoarece sub capitalism a existat o creștere a forței de muncă, productivitatea sa a crescut, acest lucru a fost benefic pentru societate.

Așa că am ajuns în prezent, simţim la fiecare pas o nevoie pentru un nou nivel de libertate. Dar de fapt, nu e libertate.

Va continua..

Din emisiunea de pe Kab TV “Ultima generaţie” din 11.06.2015

 

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Perceptie, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Tora, Numerele, 9.14: De va trăi la voi vreun străin să facă şi el Paştile Domnului: după legea Paştilor şl după rânduiala lor să le facă. O singură lege să fie şi pentru voi şi pentru străin.

Un străin se referă la dorinţa care poate fi adăugată la dorinţele care sunt deja corectate. Atunci când alegi o dorinţă din dorinţele egoiste numite „naţiunile lumii”, care poate fi adăugată la atributul dăruirii numit „Israel” (din ebraică Yaşar El, direct către Dumnezeu), nu mai este considerat un străin.

Aceeaşi lege este pentru toată lumea. De aceea, se spune că şi cel mai complet drept nu poate sta acolo unde stau cei ce se căiesc.

Asta pentru că cineva care se căieşte şi se întoarce la Creator, aduce cu el cel mai mare ego, pentru că îşi corectează din ce în ce mai multe dorinţe interne, egoiste, care îl duc la o ascensiune pe care cei drepţii, pionierii, nu o pot face. Aşa funcţionează sistemul spiritual.

Asta înseamnă că naţiunile lumii care se alătura lui Israel nu se urcă pur şi simplu la acel nivel ci de fapt urca mai sus decât acesta, deoarece ai aduc atribute egoiste care nu există în Israel.

De aceea, este spus: „Există înţelepciune printre naţiuni, crede…” ceea ce înseamnă că, în timpul corectării celor mai puternice dorinţe, ele urcă mai sus decât alţii.

Din emisiunea de pe Kab TV „Secretele Cărţii eterne” din 04.02.2015

Filed under: Israel, Munca spirituala, Spiritualitate, Torah | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Ce înseamnă pentru înţelepciunea Cabala competiţia?

Răspuns: Conform înţelepciunii Cabala, competiţia este foarte importantă. Ce am putea obţine dacă nu există competiţie? Cei doi mari inventatori, Nicola Tesla şi Thomas Edison, de exemplu, au făcut descoperiri enorme în domeniul ingineriei electrice şi au inventat generatorul, instrumente care funcţionează cu curent alternativ, etc.

Este interesant că foarte multe mari descoperiri, care au fost foarte benefice pentru umanitate, provin din competiţii copilăreşti şi din dorinţa de a nu lăsa pe alţii înaintea ta. În acelaşi timp, oamenii de ştiinţă nu sunt de fapt interesaţi financiar ci vor să se afirme: „Voi dovedi că sunt mai bun”

Este imposibil să ai succes fără competiţie. Competiţia adevărată duce întotdeauna la apariţia unui nou atribut.

Competiţia este foarte benefică, chiar şi pentru copii.

Totuşi, totul trebuie să fie în limitele normal egoiste pe care le înţelegem: „Vreau să învăţ de la alţii”. Să învăţ de la alţii înseamnă să fiu ca ei. Totuşi, să fiu ca ei înseamnă să intri în competiţie cu tine însuţi, pentru a atinge un anumit nivel.

De aceea, există două tipuri de competiţie. Poate fi o competiţie care motivează şi o competiţie care ucide. Există întotdeauna un element de invidie, dar întrebarea este dacă vreau să îmi strivesc adversarul sau dacă, mulţumită exemplului lui, vreau să fiu ca el sau chiar mai mare. Acesta este motivul pentru care în competiţie există atât aspecte pozitive cât şi negative.

Din emisiunea de pe Kab TV „Conversaţii cu Michael Laitman” din 17.06.2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Baal HaSulam, Pacea: De aceea, în lumea noastră, nu există suflete noi aşa cum trupurile sunt reînnoite, ci doar o anumită sumă de suflete care se încarnează la roata transformării formei, pentru că de fiecare dată îmbracă un nou corp şi o nouă generaţie. Astfel, în ceea ce priveşte sufletele, toate generaţiile de la începutul Creaţiei până la finalul corectării, sunt ca o singură generaţie care şi-a extins viaţa pe o perioadă de câteva mii de ani, până când s-a dezvoltat şi a ajuns corectată aşa cum trebuie să fie.

Şi faptul că între timp fiecare şi-a schimbat corpul de câtvea mii de ori est complet nerelevant, pentru că esenţa sinelui trupului, numită „suflet”, nu a fost afectată deloc de aceste schimbări.

Întrebare: Cum se măreşte populaţia pe pământ dacă numărul sufletelor care se reîncarnează de la o generaţie la alta este fix?

Răspuns: Sufletele sunt împărţite în funcţie de numărul corpurilor. De fapt, este un singur suflet care este împărţit în multe părţi, dar această împărţire nu exisă cu adevărat şi doar noi o percepem astfel.

De fapt, reîncarnarea este o schimbare a formei dorinţei de a primi. Există multe astfel de reîncarnări în fiecare moment.

Există un singur suflet care pare spart. Noi vedem că este împrăştiat în corpuri diferite şi împărţit în şapte milioane de oameni şi în plus sunt şi animale, plante şi pietre neînsufleţite. Întreaga lume este parte a dorinţei de a primi care suferă schimbări sau reîncarnări în dorinţe.

Un cabalist scrie despre reîncarnările dorinţei corectate care este echipată cu un Masach (ecran) anti-egoist.

Întrebare: Deci care este scopul lumii corporale pe care o vedem, care se schimbă cu timpul?

Răspuns: Scopul acestei lumi este să fie folosită corect pentru a se ridica la nivelul spiritual, adică, a adăuga esenţa spirituală imaginii corporale pe care o vedem. Prin asta, sanctificăm această lume şi ea devine spirituală.

Descoperim legăturile dintre toate părţile creaţiei: natura minerală, vegetală şi animală şi, cel mai important, cea cuvântătoare care este din ce în ce mai conectată prin legături de iubire şi sprijin reciproc, până când ajungem la imaginea unei singure realităţi întregi.

Din partea a patra a Lecţiei Zilnice de Cabala, 21.06.2015, Scrierile lui Baal HaSulam

 

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: De ce îmi este frică de moarte?

Răspuns: Corpului meu fizic nu îi este frică, ego-ului îi este. Îi este frică că nu mai poate să se satisfacă şi să se ridice la nivelul existenţei simple.

Problema este că atunci când dorinţele noastre egoiste primesc plăcere, moartea este deja simţită. În acţiunile ego-ului, în folosirea lui, se simte că totul are un sfârşit în respingerea Luminii din el, adică în moarte. Astfel, nu poate fi niciodată satisfăcut. Fiecare împlinire a egoului este o apropiere de moarte.

Întrebare: Ce este dincolo de moarte?
Răspuns: Nimic. Corpul fizic încetează să mai existe, dar Reşimot (informaţii spirituale) rămân. La nivel corporal au realizat ceva într-un anume fel, la un moment dat, în anumite circumstanţe.

Dar nivelul lor spiritual al implementării nu a avut încă loc pentru că persoana încă nu a atins acest nivel. De aceea, trebuie să treacă prin diferite circumstanţe.

După ce cineva începe următoarea încarnare a sufletului într-un nou născut astăzi, atunci din nou o linie lungă a creşterii are loc, timp în care are loc o corectare inconştientă a Reşimot. Iar apoi din nou, persoanei îi este dată oportunitate de a atinge nivelul de dezvoltare al sufletului, adică atingerea nivelului dorinţei de a dărui, împotriva dorinţei de a primi.

Filed under: Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Intregile noastre vieți sunt un teatru. Există vreun program sau plan pentru tot ceea ce se întâmplă cu noi? Există un conducator al acestui joc?

Răspuns: Când vom investiga natura, vom vedea ca totul funcționează în ea în conformitate cu legi precise ale fizicii, chimiei, biologiei, și zoologiei. Se pare că viața umană trebuie să funcționeze, de asemenea, în funcție de anumite legi. În umanitate, toate legile individuale ale naturii se conecteaza împreună și ne conduc. Suntem într-un câmp al energiei care ne mută la o stare în care vom începe să întrebam: „Ce este acest joc, unde ne conduce, pentru ce trăim și în ce scop?”

Oamenii religioși rezolva această problemă foarte simplu: Ei cred că există o Putere Superioara, care ne conduce; nu este nevoie să ne facem griji și să ne gândim ce se va întâmpla cu noi. Kabbalah spune că soluția este prin a aduce această forță din ascundere, de a deschide ochii și a vedea întreaga creație: lumea aceasta și lumea superioara, lumea spirituala. Apoi începem să trăim în toate lumile.

De la înălțimea pe care o atingem, vom vedea cum este condus totul și de ce este necesar să fie condus în mod specific în acest fel și nu in altul.

Și într-adevăr, abordam aceasta deoarece forța superioară ne introduce adânc în joc până ce înțelegem că dacă nu descoperim și cunoastem condițiile acestui joc, dacă nu devenim participanți și parteneri conștienti ai forței superioare, atunci viețile noastre sunt în pericol.

Întrebare: Ce înseamnă sa câștigam în acest joc al vietii?

Răspuns: Câștigarea este posibilă doar atunci când vom descoperi că acesta este cu adevărat un joc, si descoperim unde conduce, care este programul directorului, al forței superioare, și cum să devenim interpretii Lui activi. Înțelepciunea Cabalei ne învață cum să facem acest lucru. Când descoperim acest joc, atunci vom vedea că este cel mai mare din lume. Este aranjat în conformitate cu legi clare și precise, care nu pot fi încălcate și ne conduce la un scop minunat și sublim. Acest întreg joc este conceput pentru a ne deruta și apoi a trezi în noi nevoia de a descoperi secretul jocului vietii.

Scopul jocului este de a transforma toata umanitatea, astfel încât să devină similara Creatorului, aducându-ne la o stare de bunătate absolută, o viață veșnică și perfectă.

În final, vom primi împlinire infinita, dar pe drum trebuie să descoperim pierderea noastră completă, lipsa de cunoastere, lipsa de înțelegere, criza pe care o experimentăm în prezent. Și toate acestea sunt pentru a rezolva misterul acestui joc.

Din Programul Radio israelian 103FM, 17/05/15

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Intrebare: In timpurile de demult, un barbat putea sa-si cumpere o sotie si casatoriile erau aranjate de catre parinti. Dar dragostea poate sa apara doar in relatie cu o anume persoana.

In zilele noastre, casatoriile nu sunt facute doar de dragul iubirii. Uneori se face pentru ca femeia ramane insarcinata pentru a-l forta pe barbat sa o ia de sotie. Alteori, o casatorie se impune pentru ca sa te poti muta dintr-un loc intr-altul. Sunt si alte exemple. Deci, ai intemeiat o familie si acum trebuie sa o protejezi. Dar daca apar sentimente pentru o alta persoana cand te aflii deja intr-o “celula a societatii”? Atunci, ce este familia si ce este iubirea?

Raspunsul meu: De-a lungul istoriei, umanitatea a tratat familia ca o celula a societatii care trebuie intemeiata si dezvoltata. In orice natiune sau cultura, iubirea n-a fost niciodata motivul pentru a intemeia o familie. Scopul din spatele familiei a fost de a putea sa existi in cadrul lumii acesteia.

Astazi, noi suntem la inceputul realizarii unui alt scop: scopul familiei care traieste pentru a atinge Lumea Superioara. Dar in timp ce suntem inca la inceput, trebuie sa ne eliberam de vechile relatii din interiorul familiei si sa realizam un scop nou, superior. In acest punct de tranzitie, noi inca ne analizam propria natura si ne studiem pe noi insine. Si o facem pentru a realiza ca natura noastra este rea si ca trebuie sa ne ridicam deasupra ei.

Filed under: Casatorie, Copii, Femeia, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→