Michael Laitman, pe The Times of Israel: “ Inamicul din interior: antisemitismul din campusul israelian”

Comun odinioară doar în Universitățile din SUA și din Europa, instituțiile de învățământ superior israeliene au devenit acum locul unei confruntări politice intense. Imaginile cu demonstrații aprinse – unele dintre ele devenind violente – în care steaguri palestiniene sunt arborate în fața steagurilor israeliene, sunt obișnuite în campusurile israeliene. Declarații de susținere pentru teroriști și cântece de incitare precum „Moarte Israelului” răsună din ce în ce mai frecvent. Deci, ce așteptăm? Ori începem să ne îndreptăm spre unitatea evreiască, ori în curând nu va mai fi pământ pe care să plângem.

Comemorarea Zilei Nakba, ziua pe care arabii o numesc „catastrofă” marchează ziua independenței Israelului. Debutul său de săptămâna trecută a inițiat proteste larg răspândite împotriva existenței Israelului. Ciocnirile fizice dintre studenții evrei și arabi arată că situația de pe teritoriul israelian se deteriorează. În instituții de învățământ superior prestigioase, precum Universitatea Ebraică din Ierusalim și Universitatea Tel Aviv, există tensiuni tot mai mari între demonstranții care susțin cauza palestiniană și activiștii pro-Israel.

Studenții evrei îşi fac griji pentru siguranța lor, se simt amenințați și se tem că situația ar putea escalada în atacuri teroriste în campus. Ei văd că atât autoritățile, cât și administratorii universităților închid ochii față de antisemitismul din campus pe motivul libertății de exprimare.

Tot ceea ce facem în contextul apropierii dintre evrei și arabi, facem greșit. Nimic din ce am făcut nu a adus vreun bine și nici nu va aduce vreun bine. Din păcate, nu învățăm din greșelile noastre. Deci, încercăm din nou și din nou să aducem evreii și arabii mai aproape împreună prin toate mijloacele posibile: în universități, în locul de muncă și în tot ceea ce avem la dispoziție. În cele din urmă, devine mai clar că doar pregătim muniție reală pentru a ne împușca în picioare.

Opinii radicale care tânjesc să șteargă Israelul de pe hartă se ascund sub fațada dezbaterilor „intelectuale”. Problema este pur și simplu că evreii și arabii nu reușesc să trăiască împreună în armonie pe teritoriul israelian, punct. Judecând după circumstanțele actuale, se poate ajunge la un punct în care ni se va interzice ca evrei să intrăm în propria noastră capitală Ierusalim, până când în cele din urmă nu vom mai avea loc în Țara lui Israel pe care să-l numim al nostru.

Nicio persoană arabă care simte că acest pământ le aparține nu poate sprijini statul Israel. Îi înțeleg. Ei își vor folosi locurile în Congresul israelian, pozițiile lor ministeriale în guvern și toate celelalte mijloace posibile pentru a ne împinge în mare. Nu cred că există vreo intenție reală de conviețuire, chiar dacă acest lucru nu este declarat deschis acum. Noi ca evrei, trebuie să începem să deschidem ochii și să realizăm că ne putem baza doar pe noi înșine, pe capacitatea noastră de a ne uni pentru a ne asigura locul în Israel.

Problema este că nu suntem suficient de idealiști și în schimb, ne gândim doar cum să ne slujim pe noi înșine în detrimentul celorlalți. Nu ne ridicăm deasupra egoului individual privat. Arabii își dau seama că asta ne slăbește și profită de situaţie. În schimb, ei înțeleg că succesul lor depinde de cât de conectați sunt, de cât de puternici sunt împreună și prin urmare, reușesc în toate.

Nu mă înţelegeţi greşit. Și eu vreau ca populația arabă să se descurce bine și să ducă o viață liniștită, normală, dar pământul pentru pace nu va fi niciodată soluția. În schimb, trebuie să creăm condițiile pentru a împărți populația în două popoare și să lămurim clar că țara lui Israel aparține poporului Israel. Cât timp vom continua dezbaterile noastre nesfârșite și când vom realiza că așa trebuie să fie? Problema este că până atunci, poate fi prea târziu.

Dar pentru a trăi în țara lui Israel trebuie să câștigăm acest drept, altfel ar fi bine să renunțăm la țară. Putem triumfa asupra oricărei amenințări și putem birui doar atunci când folosim ajutorul care se găsește în spiritul nostru special evreiesc.

Astăzi, situaţia este opusă; nu ne îndeplinim rolul. Avem o societate fragmentată, cu tot felul de grupuri care provin din țări diferite, dar fără o viziune comună. Această abordare în șah poate funcționa în America, care nu este amenințată existențial, dar pentru Israel ar putea însemna o condamnare la moarte. Pur și simplu, Israelul va supraviețui și va prospera în măsura în care evreii sunt legați împreună prin relații bune, reciprocitate și grijă reciprocă. Cu cât ne îndreptăm mai devreme în această direcție, cu atât mai bine.

 

Filed under: Educatie integrala, Zohar | Add Comment/Ask Question→

 

Michael Laitman, pe Quora: “Care este semnificația celei mai vechi inscripții recent găsite în ebraică, care este plină de blesteme?“

Cercetătorii au descoperit recent ceea ce unii experți susțin a fi cea mai veche inscripție ebraică găsită vreodată de acum cel puțin 3.200 de ani. Interesant este că este plină de blesteme, ceea ce arată că națiunea de atunci era puternică și dezvoltată, capabilă de rău și care avea și credință într-o forță superioară.

Chiar dacă această credință este exprimată într-un mod în care să ne putem întoarce la forța superioară și să-i cerem să ne ajute să facem ceva rău aproapelui nostru, există o semnificație în luarea în considerare a forței superioare. Astăzi ne blestemăm unii pe alții. Pe atunci, am apelat la o forță superioară, iar astăzi apelăm la avocați și instanțe. Deci, care epocă este cea mai dezvoltată?

Putem vedea astfel ura subiacentă în ființele umane, într-o eră îndreptată spre forța superioară, iar într-o altă eră îndreptată către noi înșine. De cea mai mare importanță aici este recunoașterea faptului că progresul nostru către viitor luminos depinde de transformarea urii în iubire.

Ura este un atu. Putem inversa ura în iubire, întunericul în lumină și putem transforma conexiunile noastre negative în unele pozitive. Mai mult, avem nevoie de revelarea forței negative pentru a o inversa în pozitiv.

De aceea subliniez inscripția blestemului ebraic care arată că eram o națiune mare și puternică. Depășind răul din noi, am avut un potențial extraordinar de a face bine în lume. Acest lucru este relevant pentru noi astăzi: să trezim această înclinație astăzi și să continuăm numai în direcția bună.

„Iubirea acoperă toate crimele” este formula pentru a lăsa forța superioară să ne umple viața cu o abundență de împliniri. Mai întâi dezvăluim ura, așa cum forța superioară ne dezvăluie adevărata noastră natură. Încercăm apoi să ne apropiem unul de celălalt și să ne convingem unul pe altul că, în afară de a apela la forța superioară – pentru ca aceasta să ne îndrepte de la ură la iubire – nu avem nevoie de nimic altceva. Iar forța superioară este capabilă să inverseze ura în iubire, deoarece iubirea este calitatea ei.

Bazat pe videoclipul „Cabalistul răspunde la recent descoperita inscripție în ebraică, veche de 3.200 de ani” cu cabalistul Dr. Michael Laitman și Oren Levi. Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Educatie, Educatie integrala | Add Comment/Ask Question→

 

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Globalizarea: binele, răul, şi poporul Israel”

S-au spus multe despre globalizare. Pe de o parte a oferit tuturor acces la facilități pe care până acum câteva decenii doar cei bogați le puteau avea. Ne-a deschis către noi culturi și locuri și a îmbunătățit viața materială a celor mai mulți oameni din întreaga lume. Pe de altă parte globalizarea a devastat producția locală în nenumărate țări și a provocat sărăcie milioanelor de oameni ale căror locuri de muncă s-au mutat în alte țări. Totuși, alături de aceste probleme grele, există un alt proces pe care globalizarea l-a pus în mișcare: fuzionarea umanității. Globalizarea ne-a asemănat, a creat o bază comună pentru cooperare și înțelegere, a alimentat dorințe și aspirații comune și a deschis ușa pentru înțelegere între toți oamenii.

Faptul că acum, după decenii de globalizare accelerată, ne putem înțelege reciproc cuvintele și gesturile înseamnă că putem începe să înțelegem inimile celorlalţi în întreaga lume. Până acum, nu a existat niciodată o situație în care întreaga umanitate săîmpărtășească aceleași probleme și aspirații și să poată comunica liber între toate națiunile, să pună mâna să rezolve problemele și să realizeze aspirațiile.

În mod curios, procesul prin care trece omenirea astăzi este același proces prin care a trecut națiunea israeliană când s-a format pentru prima dată. Primii israeliți erau străini, din triburi și țări diferite, adesea rivale. Cu toate acestea, întrucât toți au ridicat idealul unității mai presus de orice altceva, ei au reușit să se unească deasupra diferitelor lor origini și să formeze o nouă națiune.

Acum, umanitatea este determinată fără să ştie să treacă prin același proces. Poate că nu vrem să ne înțelegem unul pe altul, dar o facem deoarece circumstanțele globale au devenit similare în întreaga lume, iar problemele sunt similare și afectează toate celelalte locuri. Putem veni din Finlanda sau din India, din SUA sau China, Japonia sau America Latină, dar aspirațiile noastre sunt aceleași, tehnologia noastră este aceeași, iar educația noastră este mai mult sau mai puțin aceeași. Ne place sau nu, devenim una, o națiune globală.

Acesta este motivul pentru care, într-un asemenea moment, Israelul primește atât de multă atenție, în principal de condamnare. Suntem singurul grup de oameni care s-a confruntat vreodată cu o astfel de situație și am găsit o modalitate de a depăși suspiciunea și înstrăinarea și de a ne contopi într-o națiune. Am format o societate care, pentru perioade semnificative de timp a reușit să devină „națiunea aleasă”, o societate model în care oamenii își iubesc aproapele ca pe ei înșiși. În astfel de momente, neevreii din întreaga lume veneau la Ierusalim pentru a asista la unitatea evreiască, mai ales în timpul sărbătorilor când evreii se adunau la Ierusalim într-un pelerinaj care aduna întreaga națiune.

În cele din urmă am cedat suspiciunii și alienării ca și restul lumii, dar omenirea nu ne-a scutit de datoria noastră de a da exemplu. Continuă să afirme că suntem responsabili pentru toate problemele din lume, spunând efectiv că este în puterea noastră să le corectăm. Evreii îl consideră antisemitism, dar de fapt este cererea umanității să ne îndeplinim chemarea, angajamentul față de lume.

Acum că suntem împrăștiați și dispersați în întreaga lume, și noi evreii suntem „globalizați”. Cu toate acestea rădăcina străvechii noastre uniuni trăiește în noi și se proiectează oriunde mergem. Accelerează procesul de unificare și globalizare, chiar dacă nu putem simți că rădăcina noastră străveche este încă vie în noi.

Când Israelul va deveni conștient de cine este și ce trebuie să aducă în lume, furia față de ei se va domoli și lumea se va alătura lor pentru a stabili un sat global ale cărui culturi și etnii diverse sunt unite prin iubire. Omenirea nu va suprima diferențele dintre națiuni și culturi; dimpotrivă, le va primi și va prospera datorită lor, deoarece fiecare va contribui cu trăsăturile sale exclusive la binele comun.

Când se va întâmpla asta lumea își va da seama de secretul lui Israel: succesul nu vine dintr-o doctrină sau o percepție dominantă, ci din vederi opuse și conflictuale care se unesc sub un baldachin al iubirii frățești, în care fiecare își folosește diferitele calități și percepții pentru binele comun.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment/Ask Question→

 

Medium a publicat noul meu articol “Următoarea oprire a trenului evoluției”

Să ne imaginăm pentru doar câteva minute, că suntem într-un tren special, trenul evoluției umane. Trenul se apropie de următoarea stație și se oprește la peron. Când coborâm din tren, vedem un semn pe care scrie „Bine ați venit în lumea conectată”.

La început, nimic nu pare diferit; totul arată ca lumea pe care o cunoaștem. Dar pe măsură ce ne aventurăm în lumea nouă, începem să ne lovim de lucruri, iar ciocnirile devin din ce în ce mai dureroase. După cum se dovedește, lumea conectată poate arăta ca a noastră, dar este guvernată de legi complet diferite.

Lumea se schimbă foarte repede. Forțele care operează asupra noastră ne forțează să trecem la un alt nivel de conștientizare. Este solicitant să începem să înțelegem legile care guvernează natura, să privim lumea în care trăim dintr-o perspectivă mai înaltă, mai extinsă și mai globală decât viziunea noastră restrânsă.

De mii de ani, civilizația s-a dezvoltat cu o mentalitate individualistă. Fiecare dintre noi a fost condus de impulsuri auto-centrate care au continuat să crească. Dar acum aceste impulsuri ne-au oprit.

Tinerii de astăzi se simt pierduți, dezorientați, nesiguri cu privire la ce să facă cu viața lor și ce își doresc de la viață. Se simt nepotriviți în lumea pe care am construit-o după propria nostru alcătuire, în timp ce ei sunt diferiți.

„Timp de mii de ani, ego-ul a fost rege. Am lucrat, am făcut afaceri și am făcut bani. Acum suntem blocați dintr-o dată într-o rețea globală cu nenumărate elemente pe care nu le putem controla și nu le înțelegem.”

Fiecare mișcare pe care o face cineva undeva afectează întreaga umanitate. Efectul fluture s-a transformat dintr-o teorie în realitatea noastră de zi cu zi. Într-o lume atât de integrată, în care totul este interconectat și interdependent, nu avem de ales decât să luăm în considerare nevoile celuilalt. Treptat, prin faptul că ne lovim de tot mai multe obstacole, ne dăm seama că dacă nu ne gândim la toată lumea, nimeni nu va reuși.

Problema este că nu suntem proiectați să facem asta. Nu gândim într-un mod considerabil și nu simțim că grija autentică este chiar posibilă.‎

Aceasta va fi următoarea mare provocare a umanității: trecerea la o nouă atitudine față de toți oamenii. Va trebui să începem prin a nu face altora ceea ce nu ne-am dori să ni se facă nouă, până când ajungem în sfârșit într-o stare în care ne iubim de fapt, oricât de fantastic ar suna astăzi.

Această schimbare evolutivă se va întâmpla indiferent de voința noastră. Este deja în derulare. Singura întrebare este dacă ne vom adapta fără mai multe lovituri care să ne facă dureros de conștienți că suntem cu toții în aceeași barcă.

Acum este momentul să deschidem ochii și să învățăm să ne simțim conectați. Acum este momentul să învățăm o nouă paradigmă de gândire – una care îi include pe alții, deoarece beneficiul fiecăruia este și al meu.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment/Ask Question→

 

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Tlaib câștigă pentru că ducem un război greșit ”

Săptămâna trecută, Rashida Tlaib, însoțită de colegii săi membri ai „echipei” și de alți câțiva membri progresiști ​​ai Congresului, a prezentat prima rezoluție a Congresului care ar trebui să vadă SUA recunscând oficial „Nakba” sau „catastrofa” palestiniană, așa cum ei se referă la înfiinţarea Statului Israel. După toate indicațiile, propunerea nu va trece. Cu toate acestea, este o altă bucată din zidul subțire care protejează Israelul. Nu va trece mult până când Congresul se va alătura corului de voci tot mai mare care numește Israelul stat de apartheid și va vota pentru revocarea acestuia.

Dar ei nu câștigă pentru inteligența lor, ci pentru nebunia noastră. Luptăm un război greșit. Dacă am lupta pentru propria noastră coeziune mai degrabă decât împotriva retoricii lor dezbinătoare, nu am avea probleme cu nimeni.

În loc să luptăm împotriva forțelor care caută să ne slăbească, ar trebui să luptăm pentru lucrul care ne dă putere – solidaritatea. În prezent, ne pierdem timpul, resursele și energia în toate direcțiile cu scuze inutile care nu conving pe nimeni, nici măcar pe noi înșine. Încercăm să explicăm că avem dreptul de a trăi în țara lui Israel dar, când nici noi nu avem idee de ce suntem aici, ne putem plânge că nici alții nu au?

Fiecare națiune se mândrește cu ceea ce o face unică, cu moștenirea și tradițiile sale. Ne-am abandonat cultura, ne-am abandonat moștenirea și am adoptat culturi și tradiții ale altor națiuni. Atunci de ce suntem surprinși că ne disprețuiesc și consideră existența noastră ca redundantă și indezirabilă?

În loc să ne agățăm de propria noastră moștenire și să o oferim lumii, la fel ca orice altă națiune, am construit o cultură mozaică, ce combină moștenirile altor națiuni, dar nimic care să aparțină darului unic pe care trebuia să-l aducem lumii. Într-o astfel de stare, chiar nu merităm pământul nostru, pământul Israelului.

Moștenirea noastră este realizarea strămoșilor noștri de a forma o națiune din oameni complet străini. Deși erau adesea ostili unul față de celălalt, ei au insistat totuși asupra unității cu orice preț. Regele Solomon a definit-o ca fiind iubirea care acoperă toate crimele (Prov. 10:12), iar Cartea Zohar (Aharei Mot) spune că, prin împlinirea ei, aducem pacea în lume.

În secolul precedent, Rav Kook a scris în cartea sa Orot HaKodesh: „Din moment ce am fost distruși de ura nefondată și lumea a fost distrusă cu noi, ne vom reconstrui prin iubire nefondată și lumea va fi reconstruită împreună cu noi”. Când marele cabalist și gânditor al secolului al XX-lea Baal HaSulam vorbește despre „mândria națională”, el înţelge mândria de a fi pionierii unității mai presus de toate diferențele.

Rashida Tlaib și cohorta ei sunt doar o reamintire a ceea ce refuzăm să facem: să restabilim moștenirea noastră de unitate deasupra tuturor diferențelor și diviziunilor și să devenim societatea pilot pe care lumea o așteaptă de la noi.

Când apreciatul istoric Paul Johnson a scris în opera sa cuprinzătoare O istorie a evreilor: „Într-un stadiu foarte incipient al existenței lor colective, evreii credeau că au descoperit o metodă divină pentru rasa umană, prin care propria lor societate trebuia să fie model”, el a vrut să spună că societatea israeliană trebuia să fie o „națiune startup” în realizarea solidarității, acolo unde nu părea realizabilă.

Cu cât lumea devine mai divizată, cu atât este nevoie mai mult de societatea evreiască model și cu atât mai mult lumea are resentimente faţă de noi că nu am construit-o. Nu este de mirare că cei mai vocali antisemiți, chiar i-au admirat pe evrei și le-au căutat exemplul. Henry Ford, în compilația sa înveninată Evreul internațional – problema principală a lumii, a inserat de asemenea declarații care arată ceea ce se aștepta de la noi: „Reformatorii moderni, care construiesc sisteme sociale model… ar face bine să se uite la sistemul social sub care erau organizați primii evrei”. ‎

De fapt, chiar și naziștii au susținut inițial statul evreiesc în curs de dezvoltare. Desigur, din motivele lor și-au retras sprijinul și s-au alăturat arabilor, dar când au ajuns pentru prima dată la putere au susținut pe deplin eforturile sioniștilor de a construi un stat evreiesc în țara Israelului.

Dacă votul Societății Națiunilor din 29 noiembrie 1947 pentru înființarea unui stat evreu ar avea loc astăzi, nimeni nu ar vota în favoarea acestui lucru. De fapt, nimeni nu și-ar propune-o. Nu este nimeni de vină pentru asta, în afară de noi înșine. Rashida Tlaib și cohorta ei sunt doar o reamintire a ceea ce refuzăm să facem: să restabilim moștenirea noastră de unitate deasupra tuturor diferențelor și diviziunilor și să devenim societatea model pe care lumea o așteaptă de la noi.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Ce sunt cele zece Sefirot?

Răspuns: Când creația începe să interacționeze cu Creatorul și relațiile dintre ei devin pline de sens, putere și intenție, atunci ele sunt numite Sefirot.

Dacă omul realizează atitudinea Creatorului față de el și reacționează corect la aceasta, aceste zece niveluri se transformă în cele zece Sefirot. „Sefira” provine din cuvântul „luminos”.

Omul începe să simtă cum îl tratează Creatorul și cum ar trebui să-l trateze pe Creator. Cu alte cuvinte, există un fel de sistem care există în potențial și, când îl atingem, ne aducem sentimentele în el și acesta se numește Sefira. Apoi întregul sistem începe parcă să strălucească.

KabTV „Stări spirituale”, 10.05.2022

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Cine a deținut inițial pământul lui Israel? Conform Torah, șapte națiuni obișnuiau să trăiască aici și au fost ulterior cucerite de israeliții care părăsiseră Egiptul. Mai devreme, s-a mai spus că Dumnezeu Însuși a lăsat moștenire acest pământ lui Avraam. Cum ne puteți explica cine a deținut pământul?

Răspuns: Nu există nimic de explicat aici. Totul s-a întâmplat așa cum a fost peste tot, cu toate națiunile, în orice moment. Așa a fost instruit de Creator de sus și așa și-au împlinit misiunea.

Comentariu: Dar Creatorul îi instruiește pe fiecare în felul său. Și susține că cine este mai puternic are dreptate. Dacă cineva a capturat pământul, așa trebuie să fie.

Răspunsul meu: Așa ne-a spus marele comentator, înţeleptul medieval Rashi: „Națiunile lumii vor veni și vor întreba: „De ce aţi luat țara care ne aparținea? Aţi alungat cele șapte națiuni ale lumii care locuiseră aici pe acest pământ, l-aţi capturat și de atunci l-aţi socotit al vostru?’”

Rashi scrie că la aceasta trebuie dat un răspuns foarte simplu: totul aparține Creatorului, nu națiunilor lumii și nu Israelului. Și dacă Creatorul transferă dreptul la o anumită acțiune sau posesiune, mai ales că este scris în Tora, atunci așa ar trebui să îl acceptăm.

KabTV “Stări Spirituale” 4/26/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Povestea ieșirii din Egipt cuprinde întreaga istorie a umanității, care încă nu s-a terminat și,până în prezent, practic nu a început încă.

În Torah, aceasta este doar o scurtă poveste. Cu toate acestea, Torah însăși este o instrucțiune. Este nevoie să înțelegeți cum este scrisă. Adică, ieșirea din sclavia simțirilor tale egocentrice este cel mai important lucru din toată Tora pe care o persoană ar trebui să-l facă.

KabTV “Stări Spirituale” 4/19/22

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: De obicei, în ajunul sărbătorii de Pesach, sute de mii de israelieni pleacă în vacanță în Sinai, în Egipt. Înseamnă asta că natura noastră nu se schimbă ca în acele zile când nu toată lumea dorea să iasă din Egipt? Este o persoană preocupată de răsplata pentru sine și de autoîmplinire?

Răspuns: Evident. Natura se schimbă numai în cei care doresc să se ridice deasupra ei.

Întrebare: Putem spune că în urmă cu 3.400 de ani un număr mic de oameni au ieșit din Egipt, adică din egoism, lucru care l-a revelat pe Creator?

Răspuns: Nu, nu pot spune asta. Este imposibil de explicat acest lucru! Pentru că întreaga noastră lume este iluzorie, imaginară și descrisă în simţirile noastre. Ni se pare că este ceva de neclintit. Dar nimic nu este de neclintit! Sunt simţiri care apar și dispar în noi; prin urmare, este imposibil să le aduci la o bază serioasă!

Singurul lucru care este posibil este să vii, să studiezi și să simți pentru tine.

KabTV “Stări Spirituale” 4/14/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Includerea întregii lumi în sine este percepţia corectă a unei persoane? Sau, dimpotrivă, este dizolvarea în întreaga lume? Pot exista astfel de extreme?

Răspuns: Acestea nu sunt extreme, ci în esență același lucru. Aceasta înseamnă că trebuie să-mi anulez egoismul, „eu” meu în raport cu lumea și atunci voi simți că sunt în ea sau că ea este în mine.

Motivul diviziunii dintre sine și întreaga lume constă în egoismul unei persoane, când împart tot ceea ce simt în „eu” și ceva în afara mea. Dacă șterg treptat această graniță, atunci, prin nivelarea egoismului meu, voi simți lumea ca parte a mea.

Pentru a percepe lumea corect, trebuie să-mi anulez percepția egoistă și atunci voi vedea lumea așa cum este. În mod ideal, aceasta este desigur, un drum lung. Este posibil să te apropii de asta doar prin conexiune, adeziune și apropierea de toți cei din jur.

În jurul nostru există nivelurile mineral, vegetal, animal și uman ale naturii. Dacă ne apropiem de ele, atunci ne apropiem treptat de a îmbrățișa întreaga natură, astfel încât ea să fie simțită de noi pe deplin.

[297517]
Din KabTV “Cabala Expres” 4/29/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→