Cartea Zohar este scrisă într-o limbă specială, în principal în aramaică. Aramaica este o limbă străveche, paralelă cu limba ebraică vorbită astăzi în statul Israel. Aceste două limbi erau populare în Babilonul Antic și, prin urmare, cabaliștii le folosesc.

Primul cabalist, al cărui nume era Adam, a început să folosească atât aramaica, cât și ebraică. În cartea sa Raziel HaMalach (Îngerul secret), el a folosit ambele limbi.

Limbajul Cărții Zohar nu este un limbaj fizico-matematic exact, ci un limbaj bazat pe indicii, pe care trebuie să-l înțelegem. Numai o persoană care este îmbrăcată cu acele imagini și evenimente care sunt descrise alegoric în carte o poate înțelege. Prin urmare, o persoană nu poate înțelege imediat despre ce este vorba în această carte.

Cu toate acestea, dacă lucrează pe sine, studiază Cabala, este într-un grup și face un grup similar cu cel care a scris Cartea Zoharului, atunci începe să înțeleagă ce au scris ei și lucrurile descrise în carte încep să se deruleze în grupul său. Adică, Cartea Zohar începe să cânte ca un disc, se manifestă între ei și le arată despre ce vorbește.

Dar acest lucru se întâmplă numai în măsura în care sunt similari cu calitățile autorilor Cărții Zohar. Prin urmare, însuși limbajul acestei cărți, așa-numitul „limbaj al ramurilor”, este alegoric și numai cei care sunt la un anumit nivel spiritual îl pot înțelege. În caz contrar, Cartea Zohar este percepută ca o colecție de povești, basme și legende.

KabTV „Conversația despre Cartea Zohar”

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate, Zohar | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: În ce fel diferă realitatea lumii lui Assiya de realitatea lumii lui Beria? Timpul curge diferit acolo? Este diferită densitatea materiei acolo? Sau există o cantitate diferită de dimensiuni?

Răspuns: Nu! Uită de toate definițiile pe care le ai deoarece niciuna dintre ele nu există în lumea spirituală, nici densitatea materiei, nici timpul, nici distanța și nici mișcarea dintr-un loc în altul.

Singura diferență dintre lumi este că în fiecare dintre lumi sau în fiecare nivel al lumilor există o anumită forță de dăruire. Acesta este singurul mod în care lumile și nivelurile diferă unele de altele.

Din emisiunea KabTV „Fundamentals of Kabbalah” 10/6/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Căci dacă vă întoarceți și vă agățați de rămășița acestor neamuri, care rămân cu voi; și căsătorește-te cu ei și amestecă-te cu ei și ei cu tine;

Să știi cu certitudine că Domnul Dumnezeul tău nu va mai izgoni aceste neamuri dinaintea ta; și ele vor fi o cursă și un obstacol pentru tine, și un cioc în piept și spini în ochi, până vei pieri din această țară bună, pe care ți-a dat-o Domnul, Dumnezeul tău. (Profeți, Iosua, 23:12-23:13)

Este vorba despre recompensă și pedeapsă. Mai mult, pedeapsa este și o răsplată și o corecție; totul este îndreptat într-o singură direcție. Nu credeți că există un fel de apropiere sau separare aici. Toate acestea aduc o persoană spre asemănarea cu Creatorul.

Întrebare: Se spune că nu avem voie să ne „căsătorim cu ei”, ceea ce este o interdicție serioasă din Tora. Ce înseamnă?

Răspuns: Această interdicție înseamnă că, de-a lungul diferitelor stadii de dezvoltare a egoismului, există dorințe cu care nu putem lucra încă de dragul dăruirii, așa că se pare că le tăiem de la noi înșine. Adică, înainte de corectare, nu poate exista o combinație de dorințe egoiste și altruiste.

Dar după aceea, după cum este scris, „căsătorește-te cu ei și amestecă-te cu ei”, pentru că în cele din urmă totul va fi corectat.

Din „Secretele cărții eterne” de la KabTV, 30.8.21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

 

Când vine vorba de neintervenția în natura neînsuflețită, vegetativă și animată, spunem: „Nu vă puteți scufunda labele în natură, nu puteți distruge pădurile, păsările, animalele etc.; totul trebuie făcut cu grijă, cu prudență.”

Și când vine vorba de natura umană, suntem slabi în acest sens și de aceea trebuie să lucrăm cu noi înșine într-un fel. Dar nimeni nu vrea asta. Asta este toată problema.

Știința Cabalei nu vorbește despre ecologie, ci despre cum să ne restabilim echilibrul cu natura, deoarece aducem un rău deosebit homeostaziei generale, globale. Iar cel mai dăunător obiect al naturii este omul.

Dar cum poate o persoană care se gândește numai la sine să devină o parte integrantă a naturii?

Există legi asupra nivelurilor inanimate, vegetative și animate care asigură homeostazia, consimțământul interior și armonia tuturor părților. O persoană nu are asta. Pentru a aduce o persoană la împlinirea conștientă a echilibrului cu natura, trebuie să înțelegeți ce este și cum să o atingeți.

Pentru a ajunge în echilibru cu ceilalți, fiecare persoană trebuie să țină cont de dorințele celorlalți, iar ei de ale lui. Aceasta se numește legea garanției reciproce, consimțământul reciproc.

În principiu, omenirea ar dori să facă asta cumva. Până la urmă, toate legile pe care le adoptăm par să vrea să compenseze necunoașterea legii garanției reciproce, dar această compensație este slabă și unilaterală, cu distorsiuni.

Cert este că punerea în aplicare a acestei legi va oferi omenirii și tuturor celorlalte straturi subiacente ale naturii – neînsuflețite, vegetativă și animată – un echilibru complet. Trebuie să ajungem la el.

Mai mult, atunci când vom începe să o realizăm, vom descoperi legile comutației naturale. Și atunci vom putea face progrese mari în toate pentru că vom înțelege cum să organizăm corect relația dintre oameni de la toate nivelurile — între soți, părinți și copii, șefi și subordonați, subordonați între ei, șefi între ei etc.

Vom putea percepe clar, în conformitate cu natura, cum să construim aceste relații.

Din „Conversația despre știința managementului” de la KabTV”

Filed under: Criza, globalizare, Munca in grup, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

 

Israelul este o țară cu un spirit interior deosebit. Dar, din păcate, aud adesea de la tineri că nu simt acest spirit și nu cred că au viitor în pământul făgăduinței. Problema este că spiritul care a umplut cândva poporul Israel, atât în ​​mediul religios, cât și în cel laic, dispare. Și nu există nimic care să-l înlocuiască.

Am pierdut deja războiul împotriva indiferenței, împotriva fricii, împotriva neglijării țării noastre? Cred că această problemă pleacă din vârf, de la sistemul educațional și de la cultură. Nu ne interesează să asigurăm creșterea corectă a tinerei generații, gândindu-ne că totul se va rezolva de la sine. Dar nimic nu se va rezolva de la sine.

Prin urmare, cred că există un domeniu larg de muncă pentru a încerca să readuc spiritul de viață, spiritul de luptă pentru mine și întregul popor al Israelului. Sunt sigur că acest lucru este posibil. La urma urmei, am fost în condiții mult mai rele decât acestea în diferite perioade ale istoriei.

Cred că ne putem ridica. Dar este mult de lucru pentru asta, în funcție de organizații precum Bnei Baruch, care, fără strigăte puternice, lucrează cu sârguință zi de zi, încercând să reînvie și să reaprindă acele scântei de spirit care mai există printre poporul Israel.

Depinde de programele școlare, de ce anume arată canale TV telespectatorilor și de emisiunile radio. Toate acestea necesită investiții. Este necesar să se ridice spiritul care a fost mereu prezent în poporul Israel și s-a trezit în cele mai grele momente ale istoriei sale. Totul depinde nu de milioanele care rămân indiferenți sau semi-indiferenți, ci de acei puțini oameni în care rămâne spiritul eroic, cei care sunt gata să vorbească despre asta și să construiască o nouă societate.

Poporul Israel nu se bazează pe apartenența la o anumită zonă geografică, ci doar pe unirea evreilor. Și trebuie să luptăm pentru această uniune. Dacă putem convinge partea oamenilor care se află în țara lui Israel că viitorul nostru bun depinde doar de unificarea noastră, atunci vom reuși.

Din păcate, este caracteristic oamenilor noștri că pot suporta lovituri foarte mult timp până încep să se trezească și să vrea să-și schimbe viitorul. Sper cu adevărat că nu va trebui să cădem într-o groapă adâncă pentru a ne ridica din nou din ea și a reînvia puterea, puterea și mândria națională. Trebuie să folosim toate mijloacele pentru a lupta pentru spiritul înalt pe care vrem să-l vedem printre oameni.

În timpul nostru, pe baza lucrărilor lui Baal HaSulam, putem începe o nouă etapă și putem afirma un nou ideal național care ne va ridica la un nou vârf pentru a aduce întreaga umanitate la capătul corectării. Într-o perioadă în care oamenii sunt cuprinsi de disperare, avem încredere că putem oferi lumii confuze și neajutorate o metodă și o cale de încredere pentru a obține o stare bună, o stare în care Creatorul și întreaga natură ne vor ajuta. Avem pe ce să ne bazăm.

Din „Conversația cu jurnaliștii” a KabTV, 17.10.21

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Profeți, Cartea lui Iosua, 24:11: Și ați trecut Iordanul și ați ajuns la Ierihon; și locuitorii Ierihonului s-au luptat împotriva voastră, amoriții și fereziții, canaaniții, hetiții și ghirgașiții, heviții și iebusiții; și i-am dat în mâinile tale.

Cele șapte națiuni, enumerate de Creator, simbolizează șapte calități în om, unde are loc clarificarea dintre egoism și altruism. Acestea sunt așa-numitele șapte Sefirot ale lui Zeir Anpin, care trebuie purificate pentru a începe să primească de dragul dăruirii și, prin aceasta, să avanseze.

Dăruirea de dragul dăruirii este o calitate a Binei. A primi de dragul dăruirii este calitatea lui Keter (coroana).

Este necesar să treci prin aceste șapte națiuni, adică cele șapte Sefirot ale lui Zeir Anpin, pentru a urca la Bina. Asta corectează ele.

Din KabTV “Secretele Cărţii Eterne” 9/6/21

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare:Uneori apare în tine o întrebare și chiar și fără să o pui, după un timp găsești răspunsul la ea. Cum poți explica acest fenomen?

Răspuns: Dacă o întrebare a prins cu adevărat contur în tine, atunci cu siguranță există un răspuns la ea. Lumina care a dat naștere întrebării în tine va coborî cu siguranță și o va umple cu un răspuns.

Întrebarea este Hisaron, dorința, golul creat de aceeași lumină care apoi o umple. Astfel, obțineți atât întrebarea, cât și răspunsul.

Din KabTV “Videoconferinţă”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Dincolo de un anumit punct nu există întoarcere. Acest punct trebuie atins. (Franz Kafka)

Întrebare: Ce părere ai despre asta?

Răspuns: Dacă nu există întoarcere, cum să nu iei o decizie? Astfel de soluții sunt cele mai raționale, deși par teribile.

Întrebare: Înseamnă că dacă ai luat o decizie și nu există întoarcere, atunci trebuie să mergi mai departe și atât?

Răspuns: Desigur! Principalul lucru este să nu te lași plutind în aer.

Întrebare: Să nu mă gândesc mult timp?

Răspuns: Nu. În caz contrar, duce la depresie, sinucidere sau ceva de genul ăsta. Aceste pauze ar trebui scurtate și decizia trebuie luată limpede și clar.

Întrebare: Când are o persoană sentimentul că nu există întoarcere? Poate doar inventează totul? Sau este asta dată unei persoane în mod intenționat?

Răspuns: Ar trebui să se analizeze.

Întrebare: Vrei să spui că ar trebui să facă în continuare o analiză?

Răspuns:  Desigur. Ar trebui să se verifice des. Cabala spune că nu ar trebui să măsurăm o dată și apoi să începem să tăiem. Trebuie să continuăm să încercăm din nou și din nou, verificând constant sistemul în care ne aflăm: pot avea încredere în el? Mă conformez acestui sistem? Cum mă pot schimba pentru a mă adapta?

În cele din urmă, încep să văd din ce în ce mai mult că sunt în interiorul unui sistem armonios și perfect al universului, care este guvernat de o singură lege, și exist în interiorul acestei sfere.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 10/4/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Întrebare: Tot ceea ce vedem în lumea noastră sunt forme de manifestare a „existenței din absență” sau sunt aceste forme ale dorinței de a primi sau forme ale Creatorului?

Răspuns: Acestea sunt forme de manifestare a dorinței de a primi pe fondul dorinței Sale de a dărui, de a umple, de a iubi.

De fapt, noi parcă vedem două imagini care se suprapun una peste alta. Pe de o parte, există dorința perfectă a Creatorului față de noi de a ne umple, de a ne hrăni și de a ne apropia de El, astfel încât să devenim ca El. Pe de altă parte, vedem între noi și El o calitate atât de teribilă ca o forță egoistă pe care nu o putem atribui decât nouă înșine.

Creatorul a creat egoismul intenționat, astfel încât să-l descoperim și să încercăm să scăpăm de ego, iar odată ce suntem convinși că noi înșine nu-l putem învinge, I-am cere Creatorului să o facă pentru noi.

Aceasta este întreaga noastră muncă în lumea corporală, să recunoaștem răul naturii noastre și să cerem Creatorului să-l schimbe în opus.

Din KabTV “Stări Spirituale” 10/19/21

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

 

Noul meu articol pe Linkedin “Întunericul Nopţii de Cristal continuă”

Cuvintele „noapte de cristal” pot evoca imaginea stelelor care sclipesc pe cerul senin al nopții, dar nu este nimic de acest fel. Săptămâna aceasta, în urmă cu 83 de ani, forțele paramilitare (SA) ale Partidului Nazist au spart ferestrele sinagogilor, școlilor și altor instituții evreiești, au aruncat în ele și le-au dat foc. Pogromul coordonat a avut loc pe tot parcursul celui de-al treilea Reich, în Germania și Austria. Geamurile sparte împrăștiate pe pământ au dat nopții numele, Kristallnacht (Noaptea de cristal) sau Noaptea sticlei sparte. Peste 400 de evrei au fost uciși în acea noapte, alți 400 au murit în lagărele de concentrare la scurt timp după aceea și mulți alții s-au sinucis în urma pogromurilor.

Unitatea evreiască nu trebuie să fie niciodată de dragul ei. Întregul scop al existenței poporului evreu este de a construi o societate exemplară. În perioadele scurte în care am avut o astfel de societate, am prosperat și națiunile ne-au admirat realizările. Când ne-am despărțit, au început să ne urască din moment ce diviziunea noastră a transmis mesajul opus celui pe care trebuie să-l transmitem, că unitatea deasupra diferențelor creează societatea ideală și oamenii cei mai fericiți.

Săptămâna aceasta, Austria a dezvelit un Memorial la Viena pentru a comemora memoria victimelor Kristallnacht și memoria celor 65.000 de evrei austrieci care au pierit în Holocaust. Acest eveniment este, de asemenea, o oportunitate de a recunoaște că antisemitismul se intensifică rapid în întreaga lume, iar un alt Holocaust este deja la orizont.

Mi-aș dori să pot fi purtător de vești bune, dar realitatea este că nu am făcut față motivelor care au generat acea ură violentă și ororile ei ulterioare. Suntem încă adânciţi în întunericul care a dat naștere acelui pogrom și a tuturor pogromurilor de dinainte și de după el.

Cu toate acestea, nu văd niciun motiv de disperare. Dimpotrivă, cheia schimbării poziției noastre în lume este în mâinile noastre; dacă avem determinarea, vom preveni ca astfel de atrocități să afecteze națiunea noastră pe viitor.

Zilele comemorative nu ar trebui să se concentreze pe amintirea morților. Și eu mi-am pierdut majoritatea familiei în Holocaust, dar amintirea lor nu va împiedica să se întâmple asta copiilor sau nepoților mei. Dacă vrem să ne asigurăm viitorul, trebuie să ne concentrăm pe ceea ce putem face astăzi pentru a-l atinge, mai degrabă decât să plângem morții, deși și asta are locul lui.

În spiritul acestei abordări proactive, cred că ar trebui să ne uităm la ce putem face în privința antisemitismului. Cu toate eforturile noastre, vedem că explicațiile rezonabile nu dezrădăcinează ura. Putem și ar trebui să interzicem expresiile antisemitismului online și ar trebui să facem tot ce putem pentru a înlătura ura fățișă față de evrei și critica împotriva Israelului, care a devenit la modă în rândul politicienilor și liderilor de opinie. Cu toate acestea, aceste măsuri ne vor câștiga doar puțin timp; nu vor împiedica eventuala intensificare a urii la cote care vor izbucni în violențe pe scară largă împotriva evreilor.

Pentru a folosi puținul timp pe care îl avem, ar trebui să ne concentrăm mai degrabă pe noi înșine decât pe cei care ne urăsc. Sunt multe pe care le putem face, care vor schimba viziunea lumii despre noi. Mai jos este o listă cu ce nu trebuie să faci și cu ce trebuie să faci în ceea ce privește abordarea antisemitismului.

Ce să Nu facem:

1. Nu ar trebui să încercăm să-i liniștim pe cei care ne urăsc, nici în străinătate, nici în Israel. Ei îi urăsc pe evrei și orice facem pentru a-i liniști nu va face decât să-i încurajeze și să aducă în derâdere ura.
2. Ar trebui să eliminăm gândul că antisemitismul este rezultatul unei politici sau alteia a guvernului israelian. Expulzarea din Spania, pogromurile din Rusia, Kristallnacht și bineînțeles, Holocaustul, au avut loc cu mult înainte de a exista un stat evreu. Prin urmare, atacarea Israelului este doar o modalitate insinuantă de a exprima ura față de evrei.
3. Nu vă certați cu cei care urăsc evreii. Ura nu are nevoie de justificare; cel care urăște se simte întotdeauna îndreptățit la ură, așa că argumentele sunt o pierdere de timp și energie.

Ce să facem:

1. Dezvoltați solidaritatea între evrei. Strămoșii noștri au fost străini care s-au unit în jurul unei ideologii de a crea o societate în care oamenii se iubesc unii pe alţii ca pe ei înșiși. Numai când s-au angajat să fie „ca un singur om cu o inimă” au devenit o națiune. Mai mult, am fost exilați pentru că ne-am urât unii pe alții, așa că baza națiunii noastre restaurate trebuie să fie unitatea.

De altfel, unitatea nu implică uniformitate. Dimpotrivă, diferențele dintre noi vor crea o societate a cărei forță constă în diversitatea ei. Nuanțele și elementele unei societăți evreiești unite vor genera o societate plină de viață, dinamică și puternică.

2. Odată ce stabilim unitatea între evreii din Israel, ea ar trebui să se răspândească și să cuprindă fiecare evreu din întreaga lume care dorește să se alăture. Urmând aceeași idee că diversitatea generează putere și vitalitate, orice evreu care dorește să contribuie cu propria sa formă specială la națiunea unită întinerită va fi binevenit să se alăture.
3. În sfârșit și cel mai important: unitatea evreiască nu trebuie să fie niciodată de dragul ei. Întregul scop al existenței poporului evreu este de a construi o societate exemplară. În perioadele scurte în care am avut o astfel de societate, am prosperat și națiunile ne-au admirat realizările. Când ne-am despărțit, au început să ne urască din moment ce diviziunea noastră a transmis mesajul opus celui pe care trebuie să-l transmitem, că unitatea deasupra diferențelor creează societatea ideală și cei mai fericiți oameni.

Așa cum am arătat în două publicații extinse pe această temă, Alegerea evreiască: Unitate sau Antisemitism şi Ca un mănunchi de trestii: De ce unitatea şi garanţia reciprocă sunt chemarea orei de astăzi, istoria dovedește că aceste lucruri pe care trebuie să le facem şi pe care nu trebuie să le facem funcționează. Acum trebuie să avem curajul să le punem în aplicare.

 

Filed under: Antisemitism, Criza, globalizare, Educatie | Add Comment/Ask Question→