Creatorul a avut o sarcină dificilă în faţa Lui, de a crea un om, care să fie similar cu El, dar care să rămână în continuare o persoană, adică să fie independent de Creator. El nu ar fi în interiorul Creatorului, ca un făt în pântecele mamei, care nu este considerat a fi existent în sine, întrucât toată viața lui este prin intermediul mamei sale.

Odată am scris Împreună pentru totdeauna: Povestea despre Magicianul care nu a vrut să fie singur,  care vorbește exact despre acest lucru. Magicianul era singur și a decis să-și facă un prieten. A încercat să-și facă un prieten din piatră, dintr-o floare, un câine, din ceva care se afla la nivel mineral, vegetal sau animal, dar și-a dat seama că este imposibil. La urma urmei, nu există nicio ființă independent, care să se opună Creatorului.

Iar apoi El a decis să creeze un om cu o mare dorinţă de a se bucura, care va fi opus Creatorului, nu va fi de acord cu El, va rezista și chiar se va mânia și îl va urî.

Tot acest egoism trebuie să existe în fundamentul nostru, astfel încât să putem simți, înțelege și să ne conectăm cu Creatorul, prin el. O persoană trebuie să combine în mod necesar două contrarii: întuneric și lumină, bine și rău.

Dar răul trebuie să apară înainte ca omul să vrea să se despartă de el, să se ridice deasupra naturii sale. Acesta este motivul pentru care pregătirea pentru crearea unei ființe umane este un proces atât de complex și de lung. A fost necesar să creăm ceva opus Creatorului, dorința de a ne bucura, care se dezvoltă treptat cu ajutorul luminii, conectându-se și separându-se de ea, adică funcționează cu două dorințe: primirea și dăruirea.

Acesta este modul în care Creatorul pregătește creația: prin construirea și spargerea ei, construirea și spargerea ei din nou. Și pentru că El a construit și a rupt toate gradele, toate lumile, până în lumea infinitului, El a pregătit toate stările, una împotriva celeilalte, astfel încât omul să poată trăi printre ele și să se ridice deasupra binelui și a răului, așa cum se spune: „Și vei fi ca îngerii, cunoscând binele și răul”. Și acesta este punctul din care începe creația, calitatea comună a iubirii și a unității.

Putem spune că pregătirea îndelungată, pentru ca creația să înceapă să se corecteze și să dezvăluie adevărata sa stare, s-a încheiat în zilele noastre, în timpul vieții noastre. Suntem primul grup care încearcă să rămână pe calea cea bună către obiectiv. S-au făcut deja toate pregătirile necesare pentru a începe ascensiunea la gradul spiritual numit credință deasupra rațiunii.

Vrem să ne ridicăm de la propria noastră înțelegere la înțelegerea Creatorului, care se numește credință. Propria noastră opinie se numește cunoaștere, rațiune. Fiecare pas începe cu întunericul, cu ceea ce cere natura mea, dar mă străduiesc să-L înțeleg pe Creator și, prin urmare, trebuie să mă ridic de fiecare dată. Nu acționez sau gândesc așa cum vreau să gândesc sau să mă comport eu, ci fac ceea ce Creatorul vrea să fac.

Creatorul este o calitate a iubirii și a dăruirii și, dacă îmi împlinesc dorința, construiesc o structură spirituală, un Partzuf, un sistem de conexiune între mine și Creator, prin grup, grupul de zece, și întreaga umanitate.

Nu mă gândesc și nu cer pentru mine, numai pentru ceilalți, astfel încât să nu uite de obiectiv, să nu se îndepărteze de el. Investesc în ei, cu toată mintea și inima, pentru a-i apropia de Creator și, făcând acest lucru, devin partenerul Său. Simt grijă și preocupare pentru întreaga umanitate, aducându-o mai aproape de Creator.

Treptat, fiecare persoană din lume va descoperi că trebuie să lucreze în acest fel. La urma urmei, dacă toată lumea are grijă de ceilalți în loc de ea însăși, atunci vom trece de la calea suferinței la calea Torei, calea luminii și vom scăpa de coronavirus și de toate celelalte probleme. Dacă începem să ne gândim la unitate, lumea se va îmbunătăți de la sine. Trebuie doar să ne corectăm gândurile și „totul va fi rezolvat în gând”.

Acest lucru va aduce toate forțele naturii, care acum ne încurcă în mod deliberat viața, în echilibru ca și cum am fi amestecat cărțile de joc. Totul depinde de dorința noastră la nivel uman, cel mai înalt nivel al acestei lumi.

Vom simți adevăratele noastre puteri umane, precum și tot ceea ce ne este încă ascuns în univers: găurile negre, materia întunecată și toate forțele care au fost active înainte de crearea lumii și au adus-o la existență. Adică vom începe să pătrundem în creație și să simțim unde suntem. Aceasta nu este o fantezie, ci o știință reală, știința Cabalei.

Și totul începe cu faptul că toată lumea nu se gândește la sine, ci la prietenii lor, la toată lumea și, astfel, avansează la cel mai înalt grad. Ieșirea din sine este deja intrarea în Creator, pentru că El este dincolo de gândurile și dorințele noastre egoiste. Credința deasupra rațiunii este calea de a atinge următorul grad spiritual, avansând din ce în ce mai sus.

[273338]
Din prima parte a  Lecţiei zilnice de Cabala 11/3/20, “Munca în credinţă deasupra raţiunii”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment →