Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit),  Paragraful 250: Dar nu a mers imediat pe drumul lui. Ci a fost retinut si a lucrat sase ani la turma lui Laban, caci a fost retinut acolo atata timp cat Rachel nu l-a conceput pe Beniamin. Cand a venit timpul ca ea sa fie insarcinata cu Beniamin, el a fugit si nu i-a cerut permisiunea lui Laban, ca sa nu fie retinut acolo si ca Iacob sa se uneasca cu toate triburile, in locul cerut, in tara sfinteniei.

Stiinta Kabalei foloseste un limbaj special, numit limbajul ramurilor. Daca in toate sentimentele, gandurile si proprietatile noastre, intentia noastra ramane „de dragul nostru”, simtim doar realitatea acestei lumi. Chiar si cuvintele din Torah inseamna pentru noi ceva ce se intampla in aceasta lume materiala.

Dar daca pastram intentia de dragul daruirii, fiecare cuvant al Torei se transforma in mod natural in noi in descrieri ale radacinilor si fortelor spirituale. Ne este clar ca Tora nu spune un cuvant despre obiectele materiale (cum ar fi turma, Leah, Rachel, Iacob si asa mai departe) sau despre actiunile lor fizice. Mai degraba, totul se refera la fortele (dorinte si Lumina) pe care le simtim si cu care interactionam.

Simtim acest lucru foarte clar, fara nicio indoiala, caci senzatiile si gandurile superioare sunt mult mai puternice decat cele inferioare. De aceea, atunci cand citim Tora, nu ne gandim niciodata ca ea descrie aceasta lume materiala. Percepem totul in masura nivelului nostru interior de corectare.

La acest moment, noi simtim doar lumea materiala inferioara. De aceea, tot ce auzim sau toate lucrurile despre care citim declanseaza imagini ale acestei lumi, cum ar fi oi, fantana, femei, barbati si diferite actiuni pe care le cunoastem si care fac parte din aceasta lume.

Eforturile noastre, atunci cand citim Zohar-ul trebuie sa cuprinda urmatoarele ganduri:

1. Zohar vorbeste exclusiv despre masurile de conectare dintre noi;
2. Noi aspiram sa diferentiem intre fortele spirituale (dorintele de a darui) din noi, care sunt denumite folosind cuvintele acestei lumi.

Trebuie sa ni le imaginam si sa incercam sa le cautam ca un copil care incearca sa inteleaga regulile unui joc nou, care ii permite sa se dezvolte. Astfel, ne inaltam de la ramurile acestei realitati, la radacinile Lumii Superioare. Pas cu pas, incercam sa distingem radacinile Superioare; aceste eforturi ne dezvolta pe noi, ca si copii.

De aceea nu ascultam doar sunetul cuvintelor atunci cand citim in Zohar. Mai degraba, dupa cum scrie Baal HaSulam in Introducerea la Studiul celor zece Sfirot, Paragraful 155, Desi ei nu inteleg ce anume invata, tanjind si dorind foarte mult sa inteleaga ceea ce invata, ei trezesc asupra lor Luminile care le inconjoara sufletele.

Efortul pe care il facem ne aduce intelegerea si atrage Lumina care reformeaza, care ne corecteaza. In dorintele noastre corectate, incepem sa intelegem si sa simtim ceea ce ne spune Zohar-ul.

Din partea a 2-a a Lectiei zilnice de Kabbalah 1.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit), Paragraful 176: Cheile comorii sunt in mana ei dreapta. Acestea sunt judecata a treia pe care ea le-a adus cu ea din Ima, in Gradina Edenului, Lumina Hasadim, a carui loc este in mana dreapta, care imbraca Hochma, si care sunt numite cheile comorilor, pentru ca ele deschid comorile intelepciunii. Fara ele, toate comorile intelepciunii ar ramane ascunse, inchise sub lacat si ferecate.

In cele din urma, ce ne spune intelepciunea Kabalei? Ea expica modul in care vom face modificari in dorintele noastre – asupra carora avem un anumit control – de a deveni similari cu Creatorul. Toate dorintele sunt dotate cu structura originala, numita HaVaYaH, pe care nu le putem schimba. Toata structura creatiei, creata de Creator, primeste tiparul original, adevaratul model numit Iod-Hei-Vav-Hei. Adevarat, pentru ca altfel acest material nu va primi Lumina ca venind de la Creator. Si de aceea acest tipar trebuie sa fie in material, pentru ca altfel nu exista creatura; adica, ceva care simte ca este unul – cel care primeste, si doi, primirea de la Creator.

Prin urmare, HaVaYaH semnifica minimul nivel, sub care nu exista creatura. Lumina trebuie sa se desfasoare prin toate cele patru faze ale dorintei. Aceasta forma trebuie sa existe in material. Dupa ce creatura are deja tiparul original al Creatorului, noi invatam formele pe care le ia creatura, le adopta de la Creator pe masura ce creste in similaritate cu El.

HaVaYaH este structura perfecta. Perfectiunea sa sta in faptul ca fie materialul creaturii nu face nimic, in timp ce Creatorul imprima totul in ea, fie creatura face totul, devine similara cu Creatorul si exista in perfecta HaVaYaH.

Pentru a exista in perfecta HaVaYaH in similaritate cu Creatorul, creatura trebuie sa ii daruiasca inapoi Lui, cele zece Sfirot ale Luminii Reflectate, inrudite cu cele zece Sfirot ale Creatorului ale Luminii Directe. Cum este posibil? Este posibil, daca creatura are puterea de a darui, care o ridica din Malchut, la Keter.

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah 28.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit) – Partea 2, Paragraful 219: Cand Creatorul a dorit sa ii aduca mai aproape de El, El le-a dat gradul de paine al intristarii. Painea intristarii este Regele David, despre care este scris: Pentru ca sunt trist si plin de nevoi.

Regele David este Nukva. Cand ea primeste iluminarea din stanga de la Bina, ea este la acelasi nivel ca ZA, al patrulea picior al tronului, Bina. In acelasi timp, Nukva este atasata de Bina si nu vrea sa se imperecheze cu ZA, sotul ei. Deci, ea este saraca si fara lumina, si este numita apinea intristarii, de vreme ce Hochma nu straluceste fara Hasadim. In acelasi timp este scris, Pentru ca sunt trist si plin de nevoi. Si acesta este nivelul lui Nukva la primul ei nivel.

S-ar parea ca abundenta exista in Lumina Hochma. Totusi, la ce e buna daca nu o poti folosi? Fara a fi imbracata in Lumina Hasadim, ea iti aduce doar intuneric. Este preferabil sa nu ai Lumina lui Hochma inainte de a primi Lumina lui Hasadim. Toata abundenta ta se revelaza in Lumina Hochma in masura in care Lumina lui Hasadim este prezenta.

Deci, abundenta este masurata doar prin gradul Luminii Hasadim in vasul spiritual(Kli). Hochma poate straluci numai in masura in care este prezenta Lumina Hasadim. Asta explica de ce painea intristarii implica faptul ca tu ai deja Lumina Hochma, dar inca iti lipeste posibilitatea revelarii sale deoarece ai nevoie de Lumina Hasadim, adica, tu experimentezi absenta daruirii si iubirii.

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah 30.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce este din ce in ce mai greu sa studeiem Zohar-ul? Nu numai a nu simt ca progresez, dar simt ca si regrezes. Deschid cartea si simt cum ma apasa o mare povara.

Raspuns: Imaginati-va o persoana care este preocupata de o mare problema si se gandeste constant la aceasta. Chiar si cand indeplineste alte sarcini, mintea si inima lui sunt fixate asupra unei singure probleme. De exemplu, o femeie care merge la munca si trebuie sa isi lase copilul bolnav acasa, se va gandi doar la el.

Cand inima ta dobandeste  dorinta de a fi capabila sa gandeasca anti-egoist, vei fi capabil sa intelegi  ca Zohar-ul vorbeste doar despre unitate. Treptat, iti vei dezvolta o nevoie pentru asta. Apoi, aceasta va deveni o senzatie. Dupa aceea, tot ceea ce simtim este conectarea (Lumea Superioara) sau lipsa acestora (lumilor). In acest fel este construita imaginea lumii.

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah, 30.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit), Paragraful 133: … Si, deoarece acele NHY se alatura cu cel inferior in timpul Katnut, dupa aceea, in timpul Gadlut, cel Superior isi aduce NHY inapoi la gradul lui, din locul celui inferior, se ridica impreuna cu ele in locul celui Superior si cel inferior este atasat de ele. Astfel, cel inferior primeste Lumina care este in Cel Superior…

Sa presupunem ca citim un pasaj din Zohar. Despre ce vorbeste? Zohar-ul vorbeste de relatia dintre suflete, dintre partile realitatii si despre nimic altceva. Nu conteaza ce cuvinte sunt folosite pentru a le descrie, pot fi HGT, Cel Superior, Leah si asa mai departe. Nu avem niciun indiciu despre ce se intampla. Kabalistii folosesc cuvinte din lumea corporala pentru a exprima relatiile fortelor in spiritualitate, care este o realitate complet diferita.

In timp ce citim fiecare cuvant, trebuie sa-mi spun mie insumi: Aceasta este o conexiuni intre suflete. Aceasta este proprietatea daruirii care este intre noi si Lumina Superioara care umple sufletele (dorintele noastre), le conecteaza intr-un singur vas comun. Acesta este Creatorul care se releva in creatura si aceasta este creatura care il percepe pe Creator. In spatele acestor cuvinte, trebuie intotdeauna sa vad o singura realitate. Atunci nu conteaza ce cuvant citesc. Dupa fiecare cuvant pe care il citesc imi aduc aminte de faptul ca in Carte se vorbeste despre unitate, proprietatea daruirii care umple intreaga dorinta de placere.

Cea mai corecta apropriere este de a simti constant ca se vorbeste numai despre unitate, conectare, iubire, adeziune, o singura realitate si de garantie reciproca. Astfel, toate cuvintele, doar ne explica, in mai multe detalii aceste senzatii pe care le experimentez in minte si ganduri. Aceasta abordare ne va face sa percepem mai usor si mai corect tot ceea ce citim in Zohar.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Kabbalah 25.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit), Articolul 190: Cat de diversa (numeroasa) este munca Ta, o Doamne! In intelepciune ai facut Tu toate astea. Cat de diversa (numeroasa) este munca ta, o Doamne! arata ca nu este niciun numar pentru ei, adica Mochin de Hasadim (Lumina Milei). In intelepciune Tu ne-ai facut pe toti indica Mochin al unui numar, al Hochma.

Este imposibil sa calculezi cantitatea de Hasadim, pentru ca nu este nicio restrictie asupra proprietatii de daruire si iubire; nu este nicio grosime (densitate) (Aviut) a dorintei, ecranelor sau inaltime. Chiar daca cantarim Hasadim, o facem conform Luminii Hochma, a dorintelor de primire (Kelim) pe bazele pe care dobandim Hasadim. Totusi nu este nicio cantarire pentru Lumina Hasadim insasi; nu este nicio restrictie asupra ei sau o masuratorare pentru ea.

Din partea a doua a  Lectiei zilnice de Kabbalah 29.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit) – Partea 1, Paragraful 127: Din acest motiv, Leah nu a aparut dar Rachel, da, pentru a atrage privirea si inima lui Iacob cu frumusetea Rachelei, astfel incat el sa se stabileasca acolo. Si multumita ei, Leah, a fost de asemenea cuplata cu el si a purtat toate aceste triburi. Cum a stiut Iacob cine era Rachel? In fond, nu o stia? Ciobanii i-au spus, asa cum este scris, Si iata Rachel, fiica sa vine cu oile.

Toate aceste proprietati – fantana, apa, Haran, Iacob, Lavan, Rachel, Leah, ciobani si cireada– sunt in noi. Tora explica cum sa distingem si sa sortam noi insine aceste forte in noi.

Asta poate fi asemanat cu aranjarea, explicarea constructiei. Trebuie sa discernem dorintele noastre interioare si, cu referire la imaginea pe care Tora o deseneaza pentru noi, sa le pozitionam pe fiecare dintre acestea la locul potrivit. Noi continuam sa facem asta pana cand vom avea intreaga imagine interna care arata conexiunile dintre toate dorintele si proprietatile pe care Tora le descrie, printre care – turma, fantana, apa s.a.m.d. – la nivelul lor neanimat, vegetal, animal si vorbitor , in intreaga realitate spirituala.

De indata ce eu imi organizez corect aceasta imagine, in concordanta cu instructiunile Torei, sunt prins intr-o secventa de film si ma misc spre urmatorul cadru. La fiecare pas, Tora ne spune cum sa ne dezvoltam de la un nivel la altul prin schimbari interioare.

Prin schimbarea fortelor noastre interioare si a proprietatilor, in concordata cu povestirile Torei, noi avansam impreuna cu relatarile Torei. Aceasta se intampla atunci cand povestirile Torei se transforma in revelatie.

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah 24.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Torah, Zohar - Niciun comentariu→

Zohar, capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit afara), Paragraful 88: Este scris, Un Psalm al lui David – cand a fugit. El a spus in psalm, cand a fugit, deoarece initial a crezut ca Creatorul il va pedepsi pentru pacatele sale, in lumea urmatoare. Si atunci cand a vazut ca El vrea sa se razbune pe el, in aceasta lume, a fost fericit, si a spus un psalm.

Aceasta lume si lumea urmatoarea sunt doua grade pirituale, pentru ca noi existam in Lumina Superioara si vedem calitatile noastre din jurul nostru, opuse acestei Lumini. Asta determina realitatea pe care o percepem.

In consecinta, orice stare pe care o experimentam este o stare a tainuirii Luminii Superioare, care se ascunde de noi in spatele calitatilor egoiste. Este relevata numai in masura in care calitatile noastre devin similare cu ea. Inseamna ca fiecare dintre starile noastre este numita lume, (In ebraica Olam din cuvantul Olama, sau ascundere), asta este masura ascunderii a ceea ce dobandim.

De aceea, aceasta lume si lumea urmatoare sunt doua grade. Unul este ceea ce simt si observ in acest moment, sau ce pot verifica, investiga si studia. Celalalt este starea la care aspir, masura ascunderii pe care vreau sa o descopar si sa o dobandesc, ating. Asta vor sa spuna Kabalistii prin lumea mea urmatoare.

Din prima parte a  Lectiei zilnice de Kabbalah 23.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Similaritatea mea cu Creatorul, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum pot combina munca interioara, atunci cand studies Zoharul?

Raspunsul meu: Nu te gandi ca Zohar-ul a fost scris ca sa ne serveasca la fel ca o carte obisnuita, care ne spune sau ne explica ceva. Nu este cazul. Comentariul lui Baal HaSulam a fost scris, de asemenea, pentru un motiv diferit. Nu studiem folosind mintea noastra pamanteana, ca sa intelegem ce este scris si sa invatam in detaliu cum sa lucram cu cele trei linii, memorand termenii. Trebuie sa intelegem necesitatea corectiei si nu toata structura ei.

Comentarile aditionale, din sursele autentice furnizate de catre Kabalisti (in lucrul Kabalist din Torah, Profeti sau alte texte sacre), sunt imposibil de inteles prin mintea normala, externa. Ele pot fi intelese numai prin corectia sufletului. De aceea, toate comentariile Kabaliste sunt destinate, in principal, sa atraga Lumina Superioara asupra studentilor. Apoi, cititorul poate folosi corect sursele, sa se bucure de lumina continuta in ele si, de-a lungul drumului, sa descopere ce este scris in Carti. Asta este tot ceea ce se numeste comentariu.

Fiecare comentariu este un instrument aditional care ne ajuta sa ne conectam la sursa autentica, nu doar sa o intelegem. Cand citim asa zisele eplicatii tehnice ale lui Baal HaSulam despre cele trei linii, Sfirot si Partzufim, ascensiuni si coborari si Reshimot si ecrane, ne gandim ca el incearca sa ne invete o stiinta obisnuita, pentru ca noi sa invatam cu creierul nostru si sa fim capabili sa asezam toate acestea schematic. Dar nu se intampla asta aici.

Adaugarea lui Baal HaSulam, Comentariul Sulam la Cartea Zohar, ne ajutam sa atragem Lumina care Reformeaza. Scopul ei nu este sa ne ofere o cunostinta abstracta a unei lumii mai inalte. Este imposibil de stiut Lumea Superioara, pana cand nu suntem capabili sa o percepm in sufletele noastre. De fapt noi studiem propria noastra constructie.

O persoana incepe sa simta ca intreaga realitate, toata creatia, este inclusa in ea, nu in afara ei, chiar daca pare sa fie externa. De aceea noi trebuie sa ne acordam corect in studiu si sa intelegem ca nu vom castiga nimic decat Lumina care Reformeaza. Dupa aceasta, dobandirea va urma si sufletul unei persoane va incepe sa o invete. Mai intai trebuie sa primim acest suflet, substanta spirituala, in care vom descoperi toate fenomenele despre care vorbeste Zohar-ul.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 23.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Scurt sumar al Torei saptamanale, fragmentul din Chukat, Paragraful 7: Si din nou, popoarele au inceput sa se planga, ca au fost luate din Egipt. In schimb, Creatorul a trimis serpi care au ucis pe multi, si apoi poparele l-au rugat pe Moise sa se roage pentru ca aceasta nenorocire sa fie inlaturata. Moise s-a rugat pentru ei si a primit instructiuni despre cum poate indrepta situatia cu ajutorul primit de la sarpele de arama.

Pe parcursul intregii cai spirituale, o persoana devine confuza datorita nenumaratelor intrebari si nu stie ce sa faca. El se indoaie sub povara, provocand aparitia unor serpi veninosi, dorintele pentru placere implantate la temelia creatiei. Totusi, prin aparenta creare a unui sarpe de arama, o persoana se poate ajuta pe sine. El incepe sa inteleaga si sa simta ca tot ce percepe nu este cu adevarat viu, ci de fapt este o statuie.

Daca serpii vin din afara, ei apar ca fiind o manifestare a Fortei Superioare. Cand o persoana incearca sa ii creeze de unul singur, lui ii devine clar ca ei nu au nimic de-a face cu Forta Sperioara, ci mai degraba sunt produsul propriei lui imaginatii, si ei vin la el ca un obstacol ridicol in calea sa. De aceea de indata ce Moise a faurit un sarpe de arama, problema a fost rezolvata si poporul Israel nu a mai avut aceasta incurcatura.

Aceasta este una din caile pe care Tora le foloseste pentru a ne explica cum sa ne aparam si sa ne corectam pe noi insine. Sarpele de arama este o metoda extrem de interesanta de preluare a dorintelor  noastre rele (egoismul nostru). Noi ne construim opozitia pentru ca noi sa devenim capabili sa intelegem ca aceasta este doar o iluzie. Poti face diferenta, de vreme ce tu esti cel care a construit idolul. O poti numi terapie ocupationala daca vrei. Iata cum o persoana se poate elibera pe sine de problema prin evocarea sarpelui din interior. Se subintelege ca toate aceste actiuni sunt interne.

Comentariu primit: Pe de o parte, el spune, Nu iti face idol, dar in aceasta situatie, Creatorul este cel care ii ordona lui Moise sa faca un idol.

Raspunsul meu: Este corect. Cateodata noi avem nevoie sa ne comportam ca si cu copiii nostri. Pentru a inlatura temerile lor, noi ii fortam deliberat sa faca lucrul de care le este frica: Hai sa mergem mai aproape de cainele acesta si o sa vezi ca nu iti face rau.

Te uiti la imagini si te gandesti ca ei iti sunt trimisi de catre Creator si ca un sarpe este o manifestare a Fortei Superioare care te controleaza. Dar Creatorul spune: Nu, daca faci la fel vei vedea ca tu esti cel care isi imagineaza asta, tu desenezi imaginea acestui sarpe. De fapt, nu este nimic aici; pare doar ca aici esti doar tu.

Daca iti faci un idol, vei vedea ca este gol, ca acesti serpi veninosi care apar si te sperie nu contin nimic cu exceptia contributiei tale. Tu i-ai creat, nu Forta Superioara. Construieste-i si vei vedea ca este adevarat. Un sarpe de arama este o cura care ne ingaduie sa tratam corect dorintele egoiste.

Din Lectia de seara de Zohar 14.06.10

Filed under: Lectia zilnica, Torah, Zohar - Niciun comentariu→