Creatorul a vrut să creeze o creatura identica cu El. Şi acest lucru este o adevarata binecuvantare. De ce atunci nu a devenit creatura ca si Creatorul în primul rând? Deoarece creatura trebuie să se construiască.

Relaţia dintre Creator si creatura se realizează prin primire si daruire. Creatorul cu usurinta conferă împlinire creaturii şi, în plus, oferă oportunitatea ca si creatura să facă acelaşi lucru în schimb. Cu cat mai important este Creatorul în ochii creaturii, cu atat mai mult poate da El. În final, acesta va deveni într-adevăr independent şi egal cu Creatorul.

Astfel, acestea stabilesc reciprocitatea totala. Omul primeşte îndeplinirea, ridicandu-se la nivelul Creatorului, dar numai dacă vrea să devină identic cu El.

Aceasta dorinta suplimentara pe care avem nevoie s-o găsim se numeşte aspiraţie. Ea provine din intelegerea importanţei Creatorului. Observăm acelaşi lucru în lumea noastră: Dacă cineva este important în ochii mei, mă străduiesc să dau ceva acelei persoane. De exemplu, un copil este important pentru părinţi şi se străduiesc să-i dea cadouri.

Se pare că am de lucrat în mod constant în direcţia realizării importanţei acestei trepte, proprietatea numita „Creator.” În acest fel, vom realiza asemănarea cu Creatorul, natural găsind ceea ce este important pentru noi: proprietatea de a darui.

Din partea 1-a a Lecţiei zilnice de Cabala 12/17/10, „Creatorul a creat Înclinatia Rea şi Tora ca Mirodenie”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca Creatorul imi aduce suferinta, atunci cum ma pot apropia de El?

Raspuns: Creatorul ne trimite suferinta in mod deliberat, pentru a face sa va fie mai usor sa va ridicati deasupra egoului vostru, in interiorul caruia simtiti suferinta. Indata ce urcati dincolo de propriul egoism, veti fi capabili sa dezvoltati o atitudine diferita fata de ceilalti oameni: una care nu se bazeaza pe receptie, ci pe daruire.

Atunci veti incepe sa-l simtiti pe Creator si o lume ce nu functioneaza cu scopul de a primi si de a va umple egoul, ci care se bazeaza pe daruire si implinirea dorintei de a darui. Asta este, veti fi capabili sa dobinditi senzatia celei de a doua dimensiuni a realitatii.

Natura in care noi existam, se divide in doua parti. Jumatatea noastra consta in tendinta de a asimila realitatea in interiorul nostru. Dar cind eu percep si primesc impresii ale realitatii in care ma aflu, nu pot percepe mai mult decit realitatea acestei lumi. In contrast, a doua jumatate este orientata spre o natura aflata in opozitie cu a noastra: daruire fara nici un raspuns de conectare cu mine. Prin intermediul stiintei Cabalei, avem oportunitatea de a dobindi aceasta a doua natura aditionala si sa incepem sa simtim cea de a doua parte a vietii.

Totusi, prin ascensiunea deasupra egoului vostru, deasupra a ceea ce simtiti in vointa de a primi, voi deja lucrati in vointa de a darui singuri. Rezulta ca puteti exista in doua forme si in consecinta simtiti doua dimensuni. Dupa asta, puteti deja intelege de ce Creatorul ne este tainuit.

Din lectura din “Sala Kabbalah L’Am” in 12/14/10

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: Este vreun semn care să mă ajute să văd dacă am reușit sau nu să îi trezesc pe prietenii din grup? Vor apărea mai veseli?

Răspuns: Numai copii pot fi bucuroși fără motiv, un adult nu poate. Se poate bucura numai atunci când și-a terminat sarcina: a obținut scopul adeziunii cu Creatorul.

Dacă citești Psalmii Regelui David, vei vedea că el nu se oprește din a vorbi cu Creatorul;fie plânge și îi cere Creatorului ajutor, fie îl binecuvântează. Sunt două stări opuse și o persoană trebuie să rămână în ambele. Pe de o parte, ea țipă și plânge, cerșind Creatorului; pe de alta, este fericită că are nevoia de a se întoarce către Creator, de a-i cere Lui și că Creatorul i-a dat această oportunitate.

Corpul său sau egoul suferă, dar sufletul se bucură știind că mulțumită acestor stări primește privilegiul să asceadă în spiritualitate și să se conecteze cu Creatorul. De aceea, cartea Psalmilor este cea mai sfântă carte, deoarece nu contează cum se simte Regele David, bine sau rău, el experimentează adeziunea cu Creatorul.

Dar cum poate fi adeziunea atunci când cineva se simte rău? Dacă sunt în adeziune, se presupune că mă bucur. De ce plânge el atunci? Plânge pentru că este trist din cauza dorințelor sale necorectate, în timp ce intenția sa este în adeziune cu Creatorul.

Este ceva pe care suntem încă incapabili să înțelegem sau să acționăm în consecință. Acționăm încă ca niște copii mici. Când ceva nu merge cum vrem, cădem în disperare sau, din contra, atunci când ne bucurăm de ceva uităm restul. Dar suntem incapabili să stăm în ambele stări în același timp, și este păcat.

Asta înseamnă că o persoană nu poate să se controleze ea însăși pentru că nu poate să conecteze corect evenimentele prin care trece. Pe de o parte, trebuie să sufere stări neplăcute, în timp ce pe de altă parte trebuie să simtă o conexiune cu Creatorul, Cel care îi trimite aceste confuzii și probleme.

Dar în grup, unde este o conexiune între prieteni, asta nu se poate întâmpla pentru prietenul cuiva este într-o stare de urcare, altul este în cădere, al treilea este adormit, etc. Astfel, o persoană percepe toate aceste stări simultan și este inclusă în toate.

Sunt aceia care sunt puternici și cei care sunt slabi, dar toată lumea, conform cu atributele personale, primește probleme, capacane și greutăți de Sus. Fiecare persoană trece prin ele; singura întrebare este cât de repede se succed aceste stări.

Ne este dată o oportunitate să le înlăturăm de 1000 de ori mai repede decât ceea ce ni se întâmplă nouă astăzi. Și asta înseamnă că putem obține spiritualitate nu în o mie de ani ci chiar în acest moment!

Din lecția zilnică de Cabala  12/3/10, Scrierile lui Rabash, Scrisoarea 24

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Intrebare: In realitate nu-mi plac prietenii mei deloc. Ce stari ma pot ajuta sa-L recunosc pe Creator in grup?

Raspuns: Nu-ti place de Creator in aceeasi masura in care nu-ti plac prietenii tai. Pentru a revela Lumina ai nevoie de un vas pentru iubire. Eu ma conectez cu punctul interior al prietenului meu, cu dorinta lui spirituala.

Daca el este intr-un grup, e sigur ca Creatorul l-a adus aici. Creatorul a dat punctul din inima prietenului meu si de aceea suntem impreuna. Trebuie sa conectez la acest punct interior toate celelalte proprietati pe care le vad in prietenul meu si in mine.

Aceste proprietati trebuie sa devina suportul, baza de crestere si dezvoltare a punctului lui. Toate dorintele noastre vor construi un nou Parţuf (figura) in jurul lui.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 11/18/10. “Introducere in Cartea Zohar” articolul “Trandafirul”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Avem nevoie unii de altii pentru a ne depasi ego-ul si a fi cu adevarat capabili de a darui Creatorului. Aceasta o asteapta El de la noi. Totusi, vei putea sa-l incanti pe Creator doar cand te unesti cu prietenii.

Nu vei reusi daca esti singur pentru ca daca o faci singur, nu e daruire autentica. Nu va functiona. Cand esti singur, nu inseamna ca daruiesti, te inseli pe tine.

Intregul sistem e conceput asa incat sa fie un anume filtru in calea ta, si nu iti permite sa atingi acea daruire pentru ca nu e autentica.

Din lectia zilnica de Kabbalah 11./26/10, Baal HaSulam, litera 52, 1928.

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Chiar de la începutul lecţiei, simt că duc o bătălie cu mine însumi pentru a ţine intenţia, dar eşuez în mod constant. Cum pot spera să înving vreodată această bătălie?

Răspuns: Deoarece mă întrebi pe mine, îţi voi spune doar un singur lucru: Dacă o persoană nu se conectează la grup, învăţător şi studii, folosind orice mijloc posibil, nu va supravieţuii. Numai răbdarea şi perseverenţa poate ajuta… Se ţine de asta cu dinţii, o persoană trebuie să îşi determine locul şi să avanseze împotriva egoului său.

Dacă eşti aici şi eşti în mod constant nefericit, dorind să scapi în fiecare minut, dar totuşi rămâi, fi recunoscător măcar pentru asta. De fapt, asta este deja un fel de conexiune. Nu este important că eşti gol şi privat de toate, aşa cum este scris despre Regele David. Totuşi, ai o oarecare conexiune cu Tora.

Nimic nu poate fi făcut. Nu înţelegem în ce măsură trebuie să facem munca interioară. Nu putem vedea asta. O persoană se judecă constant. Uită că are de a face cu Creatorul.

De fapt, Creatorul îţi dă toate astea. El doreşte să ia din tine toată încăpăţânarea, toată mândria, prostia şi muţia din minte şi din inimă. El te trage în direcţii variate, nelăsându-te singur nici măcar un minut.

Permite-i Lui să lucreze asupra ta. Ce poţi face? Cât va dura? Cât cât poţi rezista mai mult, cu atât mai repede îşi va face El treaba. Totuşi, dacă eşti incapabil să rezişti şi în fiecare minut ţipi, Ah, nu! Numai asta nu! El îşi uşurează influenţa Sa, deoarece El merge alături de tine. Reiese că avansezi foarte încet.

Abilitatea de a îndura este totul. El îţi revelează cine eşti, în măsura în care tu ai răbdare atunci când nu vezi asta, dar eşti în stare să depui mult efort pentru a sorta toate aceste lucruri în mod corect. Pentru ce sunt? De ce? De unde? De la Cine? Ce să fac acum cu ele?

Dacă investeşti cu adevărat toată puterea în asta, atunci vei avansa. Dacă nu, vei continua să avansezi mai puţin. Totuşi, în orice caz, toată lumea care există în aceste graniţe avansează. Durează ani, dar asta este calea. Câteodata, durează de la 10 la 20 de ani, dar şi ce? Ce înseamnă asta în comparaţie cu Universul care există de 15 miliarde de ani?

Strămoşii tăi, acum o sută de mii de ani, vânau animale pentru a găsi hrană şi nu se gândeau la revelarea lumii spirituale, a Creatorului, pe toată durata vieţii lor de 20 sau 30 de ani. Doar uită-te prin câte reâncarnări ai trecut deja şi numai acum ai oportunitatea să le realizezi cu adevărat. Toatea reâncarnările anterioare îşi ating acum realizarea.

Din partea a doua a  Lecţiei zilnice de Cabala 11/29/10, Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Fiecarei persoane i se pare ca Creatorul o prefera in comparaţie cu alte persoane. Toata lumea are aceasta trasatura, deoarece simte ca vine de la propria sa radacina unica de Sus. Din moment ce o persoana nu simte aceasta radacina in ceilalti, ii pare  lui sau ei ca el sau ea este unic. Acesta este modul in care lucreaza puterea ruperilor.

Cu toate acestea, nu exista nici un rau fara bine. Noi doar trebuie sa utilizam aceasta senzaţie despre unicitatea noastra in mod corect. Cu alte cuvinte, mai degraba decât sentimentul ca este fiul unui rege nascut in palat, o persoana trebuie sa atinga gradul numit „fiul” („Ben” in ebraica), prin propriile sale eforturi. Aceasta este o munca mare şi grea.

O persoana trebuie sa stearga aceasta „exclusivitate” a lui , pe care si-a bagat-o in minte. El are nevoie de a sta departe cu toate scuzele si sperantele pe care aparent crede ca este indreptatit sa le aiba. Trebuie sa inteleaga ca : ”cel care nu a lucrat, nu a gasit”.

Lecţia zilnica de Cabala 11/26/10, Baal HaSulam, Scrisoarea 52, 1928

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare:Daca Creatorul ar fi creat doar doua forte, primirea si daruirea, atunci cum ar trebui perceputa „rusinea” si unde ii sunt radacinile? De ce are o putere atat de mare incat este mai puternica chiar decat dorinta?

Raspuns: Rusinea este o „creatura” independenta. Daca Creatorul nu ar fi creat rusinea, noi nu am simti ca suntem cei care primesc si ca suntem opusi Lui. Rusinea este o calitate creata intentionat care este destinata doar oamenilor.

Nici macar nu vorbim despre rusine in aceasta lume, care, fiind o amprenta a rusinii superioare, se aseamana intr-un fel. Rusinea superioara spirituala este senzatia ca esti situat langa Creator si opus Lui. Simti cum aceasta opozitie te micsoreaza in fata daruirii Lui, si in ce masura gandurile tale egoiste sunt opuse gandului de a darui. Aceasta rusine este atat de puternica incat nimeni nu o poate tolera!
Din partea a 2a a  Lectiei zilnice de Cabala 11/30/10, Studiul celor Zece Sefirot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Rabash, „Fa-i fericiti cu o constructie completa”: Daca o persoana doreste sa ridice o casa pentru Creator, el construieste o structura perfecta, pentru Creator este perfecta…. Si Creatorul le va da placere, Lumina credintei, ca sa isi pot termina munca.

Fundatia noastra, materia din care suntem alcatuiti este Malchut, dorinta de a primi placere. Trebuie sa o folosim ca material de constructie pentru tot pentru ca nu avem altceva. Daca primim putere prin egoismul nostru, construim „structuri” asemanatoare Turnului Babel sau orasele lui Pithom si Ramses. Constructiile sunt frumoase si inalte, dar la sfarsit nu ne multumesc pentru ca sunt goale.

In acest fel umanitatea a ost construita de-a lungul secolelor si pana astazi, cand in stadiul final al umanitatii, realizam ca tot ce am construit nu ne mai face fericiti. Da, am ridicat atat de mult, dar totul este gol, ii lipseste continutul si implinirea adevarata. Inconjurati de creatia noastra, suntem mai disperati ca niciodata.

Deci, de aici reiese ca nu ne putem aduce singuri bucurie noua si celor dragi noua si ca nu ne mai face placere sa construim.Doar o casa perfecta ne va aduce placere, cand casa  noastra, kli-ul nostru va fi umplut cu Lumina. Cum il umplem? Cum iluminam materia din interior?

Casa trebuie sa lase Lumina sa o lumineze. O construim din dorinta de a simti placere, dar trebuie sa fie o casa pentru sanctitate, Templu. Sanctitatea este Bina, Lumina, daruirea; casa este kli-ul, vasul. Vasul trebuie sa fie potrivit pentru ca Lumina  sa vina la el, insemnand ca trebuie sa aiba intentia de a darui.

Cum realizez asta? Ca sa aduc lumina intr-o casa, ii fac ferestre. „Ferestrele” sunt cavitati, dorinte goale. In zidurile materiei noastre facem gauri cu dorintele asemanatoare cu Bina, daruirea, deschiderea,  iar Lumina poate intra in noi. Totusi, zidurile si ferestrele trebuie sa se potriveasca cu precizie, astfel incat casa noastra construita din dorinta de a primi placere va fi „echipata” cu intentia de a darui. Si apoi, va fi umpluta cu Lumina.

Daca dorim sa simtim si sa aducem placere in timp ce construim casa, trebuie sa o desenam astfel incat forma sa sa se potriveasca cu proprietatea lui Bina.Includem atributul milei in judecata, insemnand ca facem deschideri in pereti pentru a lasa Lumina sa patrunda prin ei.

Aceste nise seamana ca si niste deschideri pentru inceput. Rabash ne da urmatorul exemplu: Un parinte isi duce fiul la croitor ca sa ii faca un costum, si baiatul vede cum croitorul incepe sa taie cu foarfeca o bucata din materialul scump. Simte ca totul este stricat, dar tatal ii explica: „Este in regula; iti va face un costum care sa ti se potriveasca”.

Cu alte cuvinte, acest produs in acest moment este doar material care va ajunge la o forma care ti se va potrivi. Dar copilul nu intelege. Dupa parerea sa, taiturile si gaurile din costum arata ca si cand ar strica produsul. In realitate, datoria acestor „stricaciuni”, vom da mai tarziu forma costumului forma potrivita, iar Lumina il va imbraca. Tine minte, dorim sa avem rabdare si chiar sa ii multumim Maestrului pentru ceea ce face!

In munca noastra zilnica, descoperim multe astfel de „gauri”. De la ele, ca si de la caramizi, ridicam o caldire, inclusiv zidurile si deschiderile pentru ca Lumina sa treaca prin ele.

Cand Bina face o gaura in zid, Malchut simte cum casa a fost stricata. Dar de fapt, chiar opusul se intampla, o alitate cu totul noua, care inca nu a fost desenata il fortifica pe  Malchut. Intelegand ca inclusiv mila in judecata creaza echivalenta cu Creatorul in noi, vom vedea beneficiile refuzand sa auzim plangerile lui Malchut.Cand Bina preia conducerea, toate zidurile casei devin ferestre, primind calitatea de Bina.

O astfel de casa va fi umpluta cu Lumina de sus pana jos. Material, Malchut va fi purificat complet datorita proprietatii lui Bina, si nu vor mai fi gauri in ea. Fara sa se deranjeze unul pe celalalt, Malchut si Bina vor actiona ca un intreg.
Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 11/19/10, “Fa-i fericiti cu o constructie completa”

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Omul se dezvoltă ca un măr care se coace într-un copac, până când ajunge la starea finală dorită. Omul, pe drumul său, trece cu siguranță prin stări foarte opuse. El se simte ca un măr vâscos, acru, necopt. Totuși, cu toate aceastea, poate el să urmeze calea Luminii în loc de calea suferinței și să simtă faptul că se apropie în mod constant de bine?

Atunci când urmăm calea suferinței, dorințele noastre de a primi plăcere, primesc constant lovituri, în timp ce cresc fără a primi împlinire. Totuși, atunci când urmăm calea Luminii, ea ne duce prin aceleași stări în mod conștient și, în loc să trăim în dorințele noastre, trăim în intențiile care ne permit să revelăm lumea opusă; lumea dăruirii.

În ea, primesc plăcere din dăruirea către Creator. Kli-ul egoist (vasul) este dorința și Kli-ul altruist este Lumina Reflectată, intenția de a dărui, Ohr Hochma (Lumina Înțelepciunii).

Nu doar accelerez dezvoltarea mea cu ajutorul Luminii ci, de asemenea, percep această cale ca plăcere, pentru că mă îndrept către scopul dorit. Sunt de acord cu planul Lui și fiecare moment mă aduce mai aproape de el.

Totuși, cu cât sunt mai aproape de scop, cu atât mai puternic simt cât de opus sunt față de el. Simt asta pentru că, în mod constant, noi ne creștem sensibilitatea față de diferența dintre noi și Creator, așa cum este scris, The Creator is critical of the righteous to the thickness of one hair Creatorul este decisiv asupra drepților în măsura grosimii unui fir de păr.

La primul nivel, am simțit faptul că diferența noastră nu este așa de majoră: Mare lucru, eu primesc și El dăruiește. Apoi, de la primul nivel mă ridic la al doilea și, chiar dacă devin mai mult ca El, de fapt chiar datorită acestui lucru, simt că diferența dintre noi nu mai este minus 10 ci minus 100. M-am ridicat (în alte cuvinte, am obținut o corecție) și ea a funcționat ca o lupă unde am văzut defectele mele de 100 de ori mai puternice decât înainte.

Chiar dacă am devenit cu un grad mai apropiat de Creator, am devenit de asemenea de 100 de ori mai sensibil. Înainte, nu mă deranja o diferență de mărimea unui colac de cabluri, acum mă supără chiar și un fir de păr.

Singurul element care se poate schimba în cei patru factori ai dezvoltării (fundația, felul de dezvoltarea al fundației, mediul și modurile de dezvoltarea ale mediului) care influențează un măr care crește sau o persoană, gena sa spirituală, este influența mediului. Numai mediul determină dacă mărul are condiții propice de creștere: soare suficient și umezeală.

Le fel se întâmplă și cu sufletul.  Atunci când primim condiții bune pentru  creștere, nu vom avea nevoie de războaie și suferințe. Dacă dorim ca mărul (sufletul) nostru să crească, trebuie să fie în echililbru cu mediul.

Pentru a face asta, este necesar să stabilim o conexiune cu acest mediu și să obținem Forța Superioară prin el, pe Creator care se schimbă în mediu și îl corectează, astfel încât eu, mediul și Creatorul să ne unim într-un singur întreg.

Din partea a patra a lecției zilnice de Cabala 10/17/10, “Esența și scopul religiei”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→