Intrebare: Spui ca din cauza ca eu il folosesc pe vecin in mod egoist, asta provoaca furtuni de nisip in India?

Raspuns: Da! Trebuie sa intelegem ca toate problemele se intampla din cauza lipsei de conexiune dintre noi. Si asta nu insemna ca imediat ce eu ma indepartez de tine se produce un anumit uragan care aduce nisip. Totusi, fiind in opozitie cu tine, eu contribui la disparitia echilibrului intre fortele naturii.

Toate fortele naturii exista in unitate, interconectate, in echilibru si in armonie universala. Asta este, in afara de fiintele umane, al caror egoism si ostilitate in consideratia fata de altii ne transforma in elemente negative care intrerup echilibrul tuturor fortelor (ale naturii, inert, vegetal si animal). Solutia problemei este de a deveni parte integranta a naturii, ca toate celelalte parti.

Descoperim ca lumea este in unitate si complet interconectata; ea exista ca un sistem inchis unde toata lumea este concectata cu toata lumea. Asta inseamna ca noi suntem obligati sa ne unim ca un singur om cu o singura inima.

Poti obiecta la asta si poti spune ca suntem incapabili sa facem asta. Totusi, exista stiinta Cabala si utilizand-o vom ridica forta unificarii. Umanitatea va ajunge, inevitabil, la concluzia ca suntem deja aproape de asta. Daca deja am intrat in aceasta perioada, de acum incolo totul se va intampla foarte repede.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 10.08.10, O lectie despre evenimentele curente

Filed under: Criza, globalizare, Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Cabala spune ca motivul tuturor problemelor din lume este dorinta egoista a omului. Dar care este legatura dintre mine, un egoist care este opus Creatorului si caldura extrema din Moscova sau criza ecologica?

Raspuns: Suntem toti in interiorul unui sistem inchis sau al unei sfere, numita Creator, unde toate partile sunt conectate prin daruire reciproca. Aceasta este legea existentei intregului sistem, ca si a fiecarei parti din el. Putem vedea asta in exemplul corpului uman, al ecosistemului, si asa mai departe. Eu exist in interiorul unui sistem, ca un embrion in interiorul pantecului mamei sale si ma simt bine in masura in care sunt conectat si echivalent cu sistemul si daruiesc ca si el. Si viceversa: In masura in care eu sunt despartit de el si am calitati diferite – ma simt rau.

Proximitatea si separarea nu sunt definite de distanta, ci de echivalenta de forma. Daca am o mica dorinta egoista, atunci, chiar daca sunt diferit fata de sistem simt probleme mici. Dar daca dorinta mea creste, atunci creste si senzatia mea de disconfort.

Deoarece dorinta egoista a omului se dezvolta constant, opozitia lui fata de sistemul Naturii – Creatorul – creste de asemenea, si astfel devine inevitabil ca omul se va simti mai rau. Aceasta va continua pana cand el va incepe sa inteleaga care este cauza problemelor si suferintelor lui.

Primesc lovituri ale sortii, din toate partile, pana cand inteleg ca acestea sunt sistematice si nu accidentale. Problema cu ecologia nu este accidentala! Nu o mai pot ignora. Probleme similare vor avea loc peste tot in lume si in toate formele. Vor scutura oamenii si ii vor face sa se gandeasca, Aparent, trebuie sa fie un motiv pentru toate astea?

In timp ce dorinta creste, ea simte suferinta si creeaza o gandire de parte ei, pentru a nu mai simti suferinta. O persoana devine mai inteligenta. Invata sa conecteze cauza si consecintele si incepe sa se intrebe, inevitabil, De ce se intampla asta? De unde apar toate aceste probleme? Oamenii obisnuiti se intreaba Ce am facut ca sa merit toate astea? Si asta este deja o intrebare inconstienta despre Sursa a tot ceea ce se intampla (Natura, Creatorul).

Oamenii vor descoperi ca, ceea ce opereaza aici este legea generala a universului. Numeste-o Natura, in loc de Creator: in orice fel ea ne cere noua sa mentinem in mod constant si consiincios balanta cu Natura, ceea ce inseamna ca trebuie sa avem aceeasi calitate de daruire ca intregul univers, deoarece toate partile universului exista in conexiune universala si unitate integrala.

De aceea, nu exista nicio alegere in legatura cu acest subiect. Umanitatea este o tumora canceroasa in interiorul intregii naturi si este obligata sa se vindece singura. Eventual, sub presiunea tuturor problemelor vom atinge aceasta realizare. Este deja foarte aprope.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 10.08.10, O lectie despre evenimentele curente

Filed under: Criza, globalizare, Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Lumea, Suferinta - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este placerea spirituala? Este o placere simpla, intensa, sau este ceva complet diferit?

Raspuns: Singura diferenta dintre placerea corporala si spirituala sta in dorinta in care o experimentez: egoista sau altruista. Dorintele mele egoiste de primire sunt limitate. Ele isi descopera, gradual, propria goliciune, iar eu sunt fortat sa caut placeri mai mari. Ca rezultat, nu sunt niciodata satisfacut.

Am incercat sa ma umplu cu placere dar am esuat, deoarece placerea este un plus si eu sunt un minus. Cand incerc sa primesc placere eu castig doar o satisfactie temporara, care seamana cu un scurtcircuit care se dizolva repede, lasandu-ma din nou gol, iar senzatia de gol este de doua ori mai mare. S-a dublat, pentru ca placerea pe care eu mi-am dorit-o asa mult a plecat, formand o senzatie de gol in plus la senzatia pe care o simtisem inainte. Deci, inseamna ca sunt intodeauna in pierdere dubla. Ca rezultat, noi evoluam in lumea noastra din generatie in generatie, sporind egoismul nostru gol.

Totusi in zilele noastre apare o noua problema. Egoul care odata crestea aducandu-mi o senzatie de gol, a incetat sa mai creasca. Logic, asta ar trebui sa ma multumeasca, dar eu simt ca nu mai am, acum, de unde sa castig placere. Aceasta noua problema este mai rea decat cea precedenta, deoarece nu este nicio speranta pentru implinire. Pe langa asta, simt ca egoismul este integral, reprezentand suma tuturor celor sapte miliarde de dorinte egoiste individuale. Descopar ca depind de toti si toti depind de mine. Din acest motiv, descopar ca nu stiu ce sa fac, ceea ce ma duce la o diperare extrema.

In timpul acestei perioade, o persoana poate gasi consolare in droguri, care amana numai, realizarea crizei totale, pentru un timp. Totusi, chiar si aceasta solutie expira, pentru ca ea face o persoana sa realizeze ca aceasta cale este falsa si ca a te deconecta de la viata inseamna sa fii de acord cu moartea. Dar natura nu permite asta! Suntem in fata intrebarii, Ce sa facem in continuare? Si raspunsul sta in tranzita de la placere pentru primire la placere pentru daruire.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 6.08.10, Invatatura Cabalei si Esenta ei

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Inainte de toate, haideti sa multumim ego-ului pentru faptul ca ma face sa imi pun intrebari ca cine si ce. De fapt, ele imi arata ca, Creatorul, Moise si Faraon s-au intalnit. Faraon indrazneste in fata lui Moise: Cine este Creatorul ca eu sa ascult de el? Aceasta este o revelatie a punctului lui Moise in voi, punctul care vine de la Creator la Faraon si trezeste aceste intrebari in voi. Asemenea intrebari apartin dimensiunii spirituale, nu celei corporale. Acum, va trebui sa mergeti mai departe si sa le cultivati in continuare.

Va amintiti cum descrie Tora ce se intampla ca rezultat al acestor intrebari? Moise este speriat, dar nu are incotro. Si apoi din nou, el vine la Faraon cu Creatorul, si Faraon (dorinta noastra egoista) este lovit continuu. In acest fel evolueaza o persoana.

Creatorul admite ca El a inasprit deliberat inima Faraonului, ego-ul nostru. Astfel, noi suntem brusc presati de diverse calcule egoiste. Fascinatia noastra pamanteana este reinnoita, si noi simtim ca aceasta lume este plina de potential. Noi credem ca putem ajunge la un mare suces in asta, si nu intelegem de ce am fost lasati deoparte. In afara de asta, unde este recunoasterea, bunastarea, puterea, si sansa de a ne confirma pe noi in acesta, la fel ca altii?

Multe asemenea intrebari vor aparea, si avansarea voastra va depinde in principal de mediu. Noi vedem ca, pana cand toate aceste pedepse Egiptene au trecut, poporul lui Israel nu a devenit unul in noi. Acest lucru are loc doar inainte de exod. Intre timp, trebuie sa ramanem tari. Noi putem primi toata Lumina Creatorului, asistenta Superioara, doar prin intermediul mediului. Nu va veni din alta parte.

Lumina vine din textele Cabaliste. Totusi, daca nu sunteti conectati cu mediul spiritual, acestea nu va vor influenta. Pentru a gasi Creatorul si a merge cu el la Faraon, aveti nevoie de mediu si de surse autentice.

In acest fel ar trebui sa raspundem acestor intrebari, chiar inainte ca ele sa ne apara. Nu asteptati pana cand ceasul va va gasi si incep executiile Egiptene. Incepeti chiar acum. Conectati-va la grup si construiti o fundatie solida pentru voi insiva. Daca grupul va da forta, veti avansa nestingheriti prin caderi, si vehiculul vostru va va sustine alimentandu-va cu aceasta forta.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala, 03.08.10, Articolul Acestea sunt generatiile lui Noe

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce ar trebui sa ne spunem atunci cand intrebarile lui Faraon ne depasesc?

Raspuns: O persoana religioasa nu este afectata de aceste intrebari, ea este multumita de faptul ca primeste cunoastere studiind Tora. Totusi, o persoana care studiaza Cabala verifica in mod constant: De ce fac asta, unde sunt, si cand voi ajunge la scopul creatiei? Adica persoana exista intr-o constanta stare de analiza interioara.

Mediul care il inconjoara exista de asemenea in aceleasi circumstante, aceeasi cercetare, care il influenteaza. In plus, mediul nu este format doar din oameni care il inconjoara in mod direct, ci din mii de oameni din toata lumea, care studiaza Cabala si gandesc in aceeasi directie. Ei toti se misca in mod sincron, ca si cum ar fi maturati de un vant puternic sau de valurile unui tzunami care vin unul dupa altul.

Prin urmare, aceste intrebari apar in fiecare persoana: Cine este Creatorul, si de ce ar trebui sa ii ascult vocea? Pentru ce fac toate astea? Ce imi aduce aceasta munca? Adica, de ce fac toate acestea? Pentru a ajunge la daruire? Dar ce va face aceasta pentru mine?

Aceste intrebari vin de la Faraon, ego-ul nostru, si aceste intrebari sunt echitabile si corecte. Este scris in Cartea Zohar ca Faraon a fost mai destept decat toti, si cea mai mare intelepciune a fost acumulata in Egipt. Faraon personifica intregul vas spiritual, intreaga dorinta care a fost creata de Creator. Prin urmare, atunci cand Creatorul doreste sa atraga persoana (Moise si poporul lui Israel) aproape de El, El a spus: Hai sa mergem la Faraon! De unde altundeva sa obtina o persoana dorinta de a revela cine este? Doar de la Faraon. Creatorul spune: Voi merge Eu cu tine.

Este ca si cum nu ar avea nici o sansa. Ei trebuie a se intoarca la Faraon, sa primeasca puterea de la dorinta egoista fara de care avansarea este imposibila. De unde ar putea lua aceasta intelepciune? Doar de la Faraon, de la Lumina intelepciunii, Lumina Hochma care exista in aceste dorinte.

Prin urmare, este bine ca intrebarile lui Faraon apar in noi. Trebuie doar sa lucram cu ele.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala, 03.08.10, Articolul Acestea sunt generatiile lui Noe

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Fragmente din viitoarea mea carte, Ghidul pentru Cartea Zohar

Ca sa spunem adevarul, noi nu prea reusim sa conectam toate lucrurile pozitive si negative, la Creator, sau la intelegerea ca totul vine numai de la El si numai de dragul unui scop pozitiv. Prin urmare, munca noastra consta din a-I cere forta de a lega totul la El, ca la singura sursa .

Ego-ul nostru creste constant, devine mai puternic, mai rau si mai nemilos, de fiecare data. Acest lucru ne obliga sa apelam la Creator din ce in ce mai des, pentru a primi continuu o forta mai mare de la El,  pentru a depasi egoismul nostru. Astfel, ego-ul nostru nu ne va mai produce confuzii, provocandu-ne sa credem ca exista altcineva in afara de El, si ca El nu este doar bun si binefacator.

In acest fel, datorita acestui ego in crestere, urcam mai sus si mai sus, pana cand, intregul egoism ascuns in noi este revelat, si ajungem la adezinea completa cu Creatorul , devenind la fel ca El.

Filed under: Carti, Egoism - Niciun comentariu→

Dupa Mega Congresul de Cabala, foarte multi se plang ca experimenteaza senzatii de ingreunare (coplesire) si impietrire a inimii. Acesta este Faraonul, egoismul nostru care se trezeste in noi. Daca acum noi folosim puterea pe care am primit-o la Congres pentru a corecta aceasta senzatie de ingreunare care ne cuprinde, acest lucru ne va folosi!

Trebuie sa ne raportam la intreaga realitate ca la un tot. Atat ascensiunile cat si coborarile sunt stadii ale aceleiasi cai. Avansarea este imposibila fara actiunea acestor doua forte una asupra celeilalte. Starea de agitatie (excitatie) nu este inca avansare. Aceasta, inca nu este un pas inainte ci doar forta primita de Sus. Dupa aceea, noi trebuie sa realizam asta jos.

Daca primiti aceasta forta si nu vreti sa o realizati, semanati cu un tub infundat care este presat din interior si nu doreste sa treaca aceasta presiune mai departe.  Data viitoare, nu veti primi nimic! Veti fi fortat sa parasiti aceasta cale, si altcineva va fi ales de Sus pentru aceasta misiune.

Ar trebui sa intelegem ca am primit o forta, care nu se realizeaza prin ea insasi. Este datoria noastra sa ne continuam munca, cu aceasta forta prin noi insine, Daca nu folositi orice va este dat, nu veti mai primi nicio forta aditionala si veti deveni din ce in ce mai pasivi.

Si, dimpotriva, oricine va investi acum rapid toate fortele pentru raspandirea Cabalei va simti cum va primi din ce in ce mai mult de Sus. Trebuie sa deschidem conducta si sa lasam energia sa curga liber prin ea!

Din partea 4 Lectia zilnica de Cabala, 4.08.10, Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Congrese, Diseminarea Cabalei, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Suntem creati din materialul dorintei de placere. Prin urmare, avem nevoie de energie sub forma de placere pentru a efectua orice actiune fizica sau mentala. Cu alte cuvinte, nimic nu se misca in lumea noastra fara un stimul egoist. Constient sau inconstient, masura noastra este dorinta de placere, si in evaluarea acestei dorinte fiecare lucru dobandeste calitatile sale: culoare, greutate, inaltime, si distanta.

Pentru a avea succes in aceasta lume, noi trebuie sa avem o masura corecta a valorilor, sau cu alte cuvinte, o setare corecta a dorintei de placere. Si asta ii invatam pe copiii nostri: sa se lupte pentru lucrurile bune si sa le evite pe cele dureroase. A te distanta de rau, inseamna a nu avea energia sa lucrezi pentru asta.

Oricum, nu exista motivatie in dorinta noastra de placere, in atingerea spiritualului, dorinta de daruire! In fond, lumea spirituala este opusa mie; este dorinta de daruire mai curand, decat de a primi placere. Acest atribut nu exista deloc in mine. Prin urmare, eu nu simt lumea spirituala. Eu pot vedea doar ceea ce pot evalua ca fiind mai mult sau mai putin valoros doar prin dorinta de placere, determinand daca este ceva apropiat mie, si deci important, sau distant si nesemnificativ.

In spiritualitate, proprietatea de a darui, toate criteriile, gandurile, si actiunile se bazeaza doar pe daruire. Totusi, dorinta mea de placere nu intelege ce este asta. Daruirea trece prin mine ca o invizibila lumina, pe care nu o simt in niciun fel. Lumi intregi si actiuni au loc langa mine, si eu le observ in dorinta mea de placere, la fel cum un animal nu intelege senzatiile unei fiinte umane.

Ce pot face daca asa sunt creat? Toate lumile, si cel mai important Acela care ma controleaza, Creatorul Insusi, nu este observat de mine! Pentru a simti acestea trebuie sa incep sa pretuiesc proprietatea de a darui.

De aceea ne este dat mediul: cartile, profesorul, si prietenii, pentru ca ei sa insufle importanta daruirii in mine. Desi eu personal nu cred asta, ei mi-o spun, si parerea lor este importanta pentru mine. Sunt creat pentru a absorbi influenta mediului, si ceea ce este important pentru oamenii care ma inconjoara devine important si pentru mine.

Astfel, chiar daruirea, care nu are valoare pentru mine, incepe sa capete importanta, daca toti vorbesc despre asta. Devine importanta pentru dorinta mea de placere, precum o achizitie buna. Sunt dispus sa depun efort pentru a atrage Lumina Superioara care imi aduce dorinta de a darui pentru ca aceasta este importanta pentru dorinta mea de placere. In Cabala aceasta este numita munca spirituala pentru sine, Lo Lishma.

Totusi, Lumina Superioara pe care o atrag ma schimba si inlocuieste dorinta de a avea placere, cu dorinta de a da placere (de la Lo Lishma, la Lishma). Apoi eu percep Lumea Superioara.

Din partea 1 Lectia zilnica de Cabala, 30.07.10, Shamati, Art. 15

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: De fiecare data cand incerc sa ma concentrez  la lectie, descopar ca sunt distras de nenumarate ganduri irelevante. Ce ar trebui sa fac?

Raspuns: Totul vine de la Creator si poarta numele de trezirea de Sus (Itaruta de-Leila). Daca Forta Superioara induce in voi ganduri rele alaturi de cele bune, acest lucru se aseamana cu un torent care poarta cu el multa murdarie. Atunci cand vrei sa filtrezi apa, ramasitele se ridica la suprafata. Totusi, este necesar ca voi sa filtrati murdaria si sa realizati ca voi o purtati. Prin urmare, atragerea Luminii care Reformeaza aduce cu sine senzatia de murdarie, aratandu-va cat de mult trebuie sa va corectati.

Incepatorul in Cabala nu intelege motivul din spatele lucrurilor si devine confuz; el tanjeste dupa bine dar experimenteaza stari teribile. El nu are inca puterea interioara de a le stapani, nici nu intelege ce se intampla. De ce trebuie el sa treaca prin asa ceva? Este necesar pentru ca nimeni nu este la fel de intelept precum cei experimentati. Prin studiul continuu, o persoana va simti ca toate aceste stari sunt necesare.

Poate fi si altfel, si anume, o persoana nu experimenteaza murdaria, dorintele si gandurile non-spirituale. Acest lucru este semnul incapacitatii de a atrage Lumina care Reformeaza, care discerne dorintele necorectate pe care o persoana trebuie sa le recunoasca, ca fiind rele si au nevoie sa fie corectate. Persoana trebuie sa ceara corectarea, si nu anihilarea lor.

Deci, atunci cand citim textele Cabaliste si ne simtim rau, acest lucru este semnul ca ne aflam pe calea cea buna, si ca Tora serveste drept potiune a vietii, pentru ca reveleaza toate bolile pe care trebuie sa le corectam. Daca, pe de alta parte, ne simtim bine, increzatori, mandri, si superiori, asta inseamna ca Tora serveste ca potiune a mortii, ingaduindu-ne sa dormitam in egoismul nostru si sa ne simtim din ce in ce mai satisfacuti.

De aceea, ar trebui sa ne bucuram ca in timpul studiilor noastre, sunt dezvaluite pacatele noastre interioare. Aceasta inseamna ca Tora ne arata si ne corecteaza raul; intr-adevar, dupa cum este scris: Am creat inclinatia rea si am dat Tora pentru corectarea ei. In acest fel o persoana poate verifica daca se misca in directia buna catre constientizarea egoismului rau din ea.

Cu cat studiem mai mult, cu atat devenim mai constienti ca raul locuieste in noi, si prioritatea noastra este sa il corectam. In ceea ce priveste restul lumii, ar trebui sa ne rugam pentru trezirea acesteia si practic sa o justificam (Ladun Kol Echad Le Kav Zhut).

Din partea 2 Lectia zilnica de Cabala, 28.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Este spus in Mishnah (Ta’anit 26:2): Nu exista zile mai fericite pentru Israel decat 15 AV si Yom Kipur (Ziua Caintei) pentru ca atunci fecioarele din Ierusalim obisnuiesc sa iasa afara in haine albe, imprumutate totusi, pentru a nu provoca rusine celor care nu au haine proprii… si astfel fecioarele ies afara si danseaza pe camp, spunand: Tineri barbati, priviti si observati bine, pe cine veti alege?

Cele frumoase dintre fecioare, ce spun? Priviti doar frumoasele, pentru ca o femeie este facuta sa fie frumoasa. Cele din familii nobile dintre fecioare, ce spun? Mai bine uitati-va la familie pentru ca o femeie este facuta sa poarte copii. Cele sanatoase dintre fecioare, ce spun? Uitati-va la cele foarte sanatoase. Cele slute  dintre ele, ce spun? Luati-ne pentru gloria Cerului si incoronati-ne cu podoabe de aur.

Fecioarele urate ale Ierusalimului sunt ultima faza a Malchut, Dalet-de-Dalet, numita saraca si jalnica. O persoana fuge de o asemenea munca, neavand nicio motivatie sau dorinta pentru ea, pentru ca toata aceasta munca este prin credinta deasupra ratiunii. Dar este creata in acest fel pentru a ajuta pe cineva sa obtina spiritualitatea.

O persoana trebuie sa inteleaga ca daca dorinta ei egoista nu mai munceste, daca ii lipseste orice dorinta, sau daca frumusetea implinirii nu il mai atrage, atunci este un semn ca ii trebuie un alt tip de combustibil. Unei persoane ii este data o sansa sa-si imagineze o stare unde nu mai este mituita de egoismul ei si sa inteleaga ca daca continua in aceeasi maniera va fi de dragul daruirii.

Totusi, de unde ia anti-combustibil care ii permite sa munceasca fara energia sau implinirea egoismului sau? Aceasta este o stare in care persoana incepe sa inteleaga ca ii trebuie ajutorul Creatorului. Daca nu primeste puterea de Sus numita Lumina, nu va fi capabil sa se miste deloc. Daca cineva vrea sa obtina daruirea fara sa fie compensata cu sanatatea, frumusetea sau nobletea, ci mai degraba cu o viata saraca si mizerabila (conform estimarilor propriului egoism), asta este, daca alege sa daruiasca neconditionat, atunci soseste la Ziua (proprietatea Luminii) Bucuriei si Iubirii (15 Av).

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 26.07.10, Articolul 15 Av

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→