Tora, „Numeri” 14:4-14:7: Și ei au spus unii către alții „Hai să ne alegem o căpetenie și să ne întoarcem în Egipt”. Atunci Moise și Aaron au căzut cu fețele la pământ în fața întregii adunări a obștii fiilor lui Israel. Și Ioșua, fiul lui Nun și Caleb, fiul lui Iefune, care erau dintre cei care cercetaseră țara, și-au rupt hainele. Și ei au vorbit obștii fiilor lui Israel zicând „Pământul pe care l-am trecut noi spionând este foarte, foarte bun”.

Spionii care au fost trimiși să spioneze în țara lui Israel au străbătut-o în lung și lat. Au explorat țara la toate nivelurile, adică toate vasele (kelim-urile), toate nivelurile de NRNHY și, au descoperit că e bună.

Tora, „Numeri” 14:8-14:9: Dacă Domnul va fi bun cu noi, ne va duce în țara aceea și ne-o va da nouă, în pământul acela izvorăște lapte și miere. Deci nu vă ridicați împotriva Domnului și nu vă temeți de poporul acelui pământ fiindcă el va fi mâncare pentru noi; ei nu au apărare și cu noi este Domnul. Nu vă temeți de ei!

Neamurile care trăiau în țara lui Israel erau uriașele noastre dorințe egoiste. Când omul înțelege că nu poate să-și depășească impulsurile și vede rivalul egoist din el, se predă pur și simplu și lasă egoul să facă cu el ce vrea sau, poate să încerce să facă ceva, dar nu poate să depășească egoul, nu are nicio putere să o facă. Numai dacă se conectează la un grup, la un mediu, el poate primi forțe de la ei și, atunci, va fi în stare să depășească acest obstacol, la fel cum, de exemplu, 20 de oameni scunzi pot să învingă un uriaș.

De aceea, când Caleb și Ioșua spun că timpul dorințelor egoiste a trecut și că, dacă neamul lui Israel merge cu Creatorul, adică puterea Lui este cea prin care ei vor putea să învingă egoul, să-l sfărâme sub ei. Atunci, toate obstacolele egoiste pe care ei le văd sub formă de uriași, vor funcționa corect.

Întrebare: Ce înseamnă că „și-au rupt hainele”?

Răspuns: Înseamnă că toate Masah-urile (ecranele) anterioare, Lumina Reflectată (Or Hozer), toate hainele pe care le-au avut, nu sunt potrivite pentru noul nivel. Acum ei trebuie să fie îmbrăcați într-o Lumină Reflectată complet diferită. Asta înseamnă că trebuie să-și schimbe hainele. În lumea noastră există obiceiul ca atunci când moare cineva, rudele lui să-și rupă hainele la înmormântarea lui. Asta înseamnă că sunt gata să obțină un nou nivel. Nu omul este cel care moare, ci egoul lui și de aceea îl îngropăm. Din acest motiv jelim morții șapte zile, îi părăsim treptat și când suntem complet eliberați de nivelul anterior, ne schimbăm hainele și începem o nouă viață.

Perioada de doliu, cele șapte zile, cele 30 de zile și anul, simbolizează reîncarnările, când aceleași Reșimot (gene spirituale) se întorc și tu te ridici treptat peste ele, până la sfârșitul corectării.

Din seria Kab TV „Secretele Cărții Eterne” 15/04/2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Mai mulți cercetători moderni ai anti-semitismului se referă la faptul că Tora numește națiunea Israel ca fiind națiune aleasă și sfântă, lucru greu de înghițit de aceia care caută corectare prin egalitate…

Răspuns: Nu numai că Tora spune astfel de lucruri, mai mult este că națiunea Israel nu le afișează și nu le proclamă ca fiind fundamentul ei. Mulți nu știu despre asta dar, acest lucru nu le diminuează intensitatea sentimentelor.

Avem de fapt de a face cu o forță aflată în natură, în dorințele noastre omenești. Chiar și poporul care nu simte nimic față de neamul lui Israel și care nu știe nimic despre rădăcinile lui, tot simte această ură. Provine din însăși natura lor și nu putem face nimic în legătură cu asta. Vasele dorinței de primire urăsc în mod natural dăruirea și adevărata conexiune despre care vorbește Tora.

Noi nu simțim față de aceste lucruri ură, ci rezistență. Dăruirea ne aparține totuși nouă și nu altora. Cei care nu se simt parte din asta, o urăsc în așa măsură că sunt gata să o distrugă, să o omoare, să o elimine.

Nimic mai natural ca acest lucru. Acesta este de fapt motivul pentru care Esav a vrut să-l omoare pe Iacov dar nu a putut să o facă fiindcă, pe om, îl oprește imaginea subconștientă a lui Esav care știe că fără Iacov, el nu va supraviețui. Vedem în Tora că este imposibil să gestionăm lumea fără o sursă a dăruirii. Dar dorința de a distruge și de a supune, de a îngenunchia calitatea dăruirii încă arde în om, în special acum.

Poate ne mirăm cum de e posibil așa ceva în secolul 21. Oamenii nu înțeleg că începe o nouă eră care cere de fapt neamului lui Israel să acționeze efectiv. Înainte nu a fost așa. În ciuda urii celorlalte nații, el nu a fost obligat cu adevărat să îndeplinească corectarea dar, a suferit totuși suferințe teribile.

Numai în ultimul timp, pentru o scurtă perioadă, noi nu am suferit pentru că, Creatorul ne-a permis să ne reîntoarcem în țara lui Israel și să stabilim că suntem aici pentru a începe corectarea. Dar perioada inițială a întoarcerii noastre în această țară s-a terminat. Baal HaSulam vorbește despre asta în „Discurs de completare a Zohar-ului”. El spune că ne-a fost dată șansa iar acum, dacă națiunea Israel nu-și îndeplinește corectarea, toate suferințele prin care am trecut ne vor părea nimic comparativ cu noile suferințe care vor veni.

Este așa fiindcă noi nu am fost niciodată în starea în care să trebuiască să îndeplinim corectarea după exilul națiunii Israel și, de aceea, socoteala cu această nație va fi foarte grea. Toate loviturile pe care le-am primit înainte au fost numai pentru a ne feri de conectarea cu națiunile lumii, pentru ca noi să nu uităm. Ele ne-au ajutat să rămânem separați și să ne păzim, astfel ca noi să ne putem întoarce la corectarea care va veni mai târziu. Și acelea au fost însă lovituri teribile.

Acum însă, ele vor veni din cu totul alte surse. Trebuie să înțelegem că este de datoria noastră să aducem lumii mesajul corectării. Până la urmă, noi suntem cei care suntem de vină. Ceilalți încă nu știu despre asta, dar noi știm și nouă ni se cere să o îndeplinim. Dacă noi vom cădea în adormire, toate loviturile lumii vor fi pe conștiința noastră.

Din partea a treia a Lecției zilnice de Cabala 2/03/2014 „Scrierile lui Baal HaSulam”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Porţiunea Şelach vorbeşte despre ce se întâmplă cu omul înainte să intre în pământul lui Israel, adică înainte să urce la următorul nivel. Aici, de exemplu, se spune clar faptul că este necesar să mergi în credinţă deasupra raţiunii.

Următorul nivel spiritual care i se revelează omului este o lume minunată, cu un pământ plin de lapte şi miere, dar în care este imposibil să intri.

A fost o vreme când locuitorii din Uniunea Sovietică visau, „Va fi o viaţă bună! Putem să ne împlinim toate dorinţele şi nevoile, visele şi speranţele!” Dar atunci când au înţeles că împreună cu asta vine şi egalitatea, grija pentru alţii şi necesitate de a munci pentru toată lumea şi a fi fericit cu asta, imediat şi-au pierdut interesul. Aceasta este fericirea communistă? Ia-o înapoi!

Deci, atunci când vorbim despre un pământ plin cu lapte şi miere, este necesar să înţelege că nu este vorba de laptele şi mierea de azi şi de valori complet diferite pentru care trebuie să îmi creez o dorinţă.

Acestea trebuie să devină cele mai importante pentru mine şi apoi voi intra cu adevărat într-o stare care mă va umple cu lapte şi miere.

Acum, aceste valori mi se pare teribile: să muncesc pentru alţii, să mă îngrijorez pentru alţii, să mă gândesc la ei, să mă gândesc la toată lumea. Prin asta, îmi voi umple viaţa?
Astăzi, acest lucru mi se pare iadul! Deci, trebuie să mă schimb pentru ca aceste noi valori să îmi pară grădina raiului şi apoi, pentru mine, acest pământ va deveni pământul promis.

Întrebare: De ce oamenii sunt împotriva acestui lucru? Ce este rău în a trăi pentru alţii, a te gândi la ei şi a-i iubi?

Răspuns: Nu este nimic rău în asta. Teoretic, este baza unui sistem minunat, o stare minunată, dar atunci când se pune cu adevărat în practică, ce s-a întâmplat în regimul sovietic, în chibuţuri şi în alte comunităţi similare, nimic nu mai devine concret, pentru că ego-ul nostru este împotriva acestor lucruri.

În momentul în care omul începe să lucreze la asta, aspectul romantic se termină imediat. Revoluţia îşi devorează copiii.

Din emisiunea de pe Kab TV „Secretele cărţii eterne” din 29.04.2015

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Un comentariu →

Moise și dobândirea Torei

Babilonienii care au respins metodologia lui Avram s-au împrăștiat în lume, în toate țările. Grupul lui Avram a plecat din Babilon și s-a dus în Canaan. Apoi, au coborât în Egipt după care s-au întors în Canaan, care a devenit mai târziu teritoriul Israelului.

Grupul lui Avram a trecut prin multe frământări. Principala misiune a grupului a fost ca, la momentul potrivit, să dea mai departe metodologia conexiunii babilonienilor, adică lumii întregi.

După Avram, mai multe generații de cabaliști au apărut: Isac, Iacob, Iosif și, în cele din urmă, Moise. Ei au revelat modurile de implementare practică a metodologiei. Moise a ridicat grupul lui Avram la un nou nivel de unitate numit dobândirea Torei.

A trebuit să se unească la un nivel mai înalt pentru a ajunge la muntele urii, Muntele Sinai, în locul Turnului Babel. Pentru asta, trebuia să se refere la o forță mult mai puternică. Dacă vor reuși, metodologia numită Tora li se va dezvălui.

Tora este înțelepciunea Cabala care urmărește revelarea Creatorului creaturilor, în această lume. Tora scoate la lumină rețeaua de conectare care ne unește prin relații binevoitoare, căldură și afecțiune reciprocă. Cel mai important principiu al Torei, iubește-ți aproapele ca pe tine însuți, trebuie să ne conducă de la iubirea pentru ființele create la iubirea pentru Creator.

Moise a revelat metodologia poporului Israel care a trecut prin exilul din Egipt și a primit un egoism imens în urma exilului. Egoismul lor a ajuns la un grad mult mai mare față de cei care erau asociați cu Turnul Babel.Turnul Babel plus egoismul crescut în Egipt a transformat Muntele Sinai (ura), astfel au primit șansa de a munci pe Muntele Sinai îmbunătățind relațiile dintre ei.

După revelarea imensului sistem al naturii, poporul Israel și-a dat seama că misiunea lui era să corecteze realitatea și umanitatea, inclusiv pe babilonienii de care au fugit odată.

Corectarea are loc în doi pași: primul pas este să se ridice poporul Israel astfel încât să devină unul singur cu o singură inimă. Această muncă se numește 40 de ani de rătăcire în deșert.

După această fază, poporul Israel ajunge la o stare de o așa unitate încât devine posibilă construirea tipului de conexiunea numită Templu. Templul reprezintă vasul sfințeniei în numele dăruirii și iubirii reciproce.

Vasul se numește Templu (casa sfințeniei); divinitatea este dăruire și iubire. Totuși, oamenii nu erau capabili să mențină un nivel atât de înalt mai mult de o clipă; imediat au căzut de la acest nivel.

Marea dragoste și unitate pe care le-au atins pentru un scurt moment s-au prăbușit. Oamenii s-au împărțit în grupuri ostile și s-au luptat unii cu alții.

Au continuat să cadă și mai jos până când Nebuchadnezzar a distrus Templul. Nu este vorba despre distrugerea vreunei construcții în Ierusalim; este vorba despre forțele egoiste ostile care au distrus unitatea dintre oamenii lui Israel.

Au ajuns la o minunată stare de unitate. În interiorul ei, a fost revelat sistemul guvernării superioare care conduce întregul univers. Dintr-o dată, frumoasele structuri rotunde au început să putrezească, să se deterioreze și au explodat. Mari grupuri s-au detașat din poporul Isarel: Saducheii, K’tzinim (nobilimea) și alții.

Ca rezultat, s-au prăbușit. Evreii au devenit străini unii față de alții ca și cum erau deja împrăștiați prin alte națiuni, așa cum este scris în Estera. Totuși, eu și-au amintit că au fost uniți la un moment dat în istorie, dar acest fapt a dispărut și nu mai era important pentru ei.

Situația s-a înrăutățit. Procesul istoric, adică sistemul de guvernare superior cu care se familiarizaseră înainte, nu i-a lăsat să rămână în același stadiu pentru totdeauna. Primul om Adam, alături de cabaliștii care l-au urmat, au descoperit că lumea trebuie să ajungă din nou la unitate.

Este scris în Viețile profeților: Oricine Mă va cunoaște; Casa mea va deveni Casă de Rugăciune pentru toate națiunile. Toți se vor uni. Lupul trebuie să stea alături de miel. Lumea trebuie să ajungă la unitate și armonie care include toate aceste stări. Acest nivel se numește al Treilea Templu.

De pe KabTV, O nouă viață, 05.07.2015

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Povestea începe cu Adam

Întrebare: Ziua a noua a lunii Av (Tisha B’Av) este o zi specială de doliu. În această zi, au avut loc distrugerea primului și celui de-al doilea templu, dar și alte evenimente tragice din istoria poporului evreu.

Totuși, astăzi, laicii nu dau prea multă atenție acestei zile. Care este importanța zilei, și care este legătura cu viețile noastre astăzi?

Răspuns: Cred că motivul pentru care contemporanii noștri din Israel nu știu despre ziua a noua a lunii Av este pentru că ei nu se asociază cu istoria lor.

Oamenii tineri cred Deci odată, a fost un templu, dar de atunci au trecut două mii de ani. Nu are nimic de-a face cu viața mea de acum. De ce ar trebui să mă întorc mereu la aceeași poveste? Națiunilor noastre nu le pasă de ceea ce li s-a întâmplat acum mii de ani.

Există cu adevărat multe evenimente importantă din Roma antică, Grecia și Germania, dar oamenii care trăiesc acum în țările respective nu le comemorează. La fel, generațiile mai tinere din Israel nu dau nicio valoare zilei a noua a lunii Av.

Totuși, și-ar reevalua atitudinea categoric dacă ar ști că sărbătorile evreiești nu au legătură cu evenimentele istorice. Istoria noastră reflectă ceea ce se întâmplă în natură. Natura este cea care așează în calendar avansarea umanității.

Credem că istoria a început cu 14 miliarde de ani în urmă atunci când a apărut universul, sau acum 4 miliarde și jumătate de ani când Pământul a apărut în sistemul solar. Putem omite cu ușurință o perioadă care precede apariția umanității, cum ar fi Mezozoicul sau Paleozoicul. Istoria umanității poate fi calculată de la apariția primului om Adam.

Adam nu a fost un bărbat primitiv care a apărut ca rezultat al evoluției maimuțelor care au coborât din copaci acum sute de mii de ani așa cum arată săpăturile arheologice. Primul om Adam a trăit acum 5775 de ani. El a fost primul care a scos la lumină sistemul care guvernează această lume.

Pe de o patre, această descoperire a fost posibilă datorită unei mari dorințe pe care el a avut-o. Pe de altă parte, această descoperire a fost predeterminată de sus. Astfel, Adam a dezvăluit sistemul guvernării superioare și a început să exploreze lumea. A lansat o școală pe cont propriu și a fost urmat de discipoli care au dus mai departe căutarea lui.

Aceste evenimente sunt descrise în Tora, în scrierile lui Iosif, și în multe alte surse. Adam a fost primul care a descoperit guvernarea superioară numită Creator, sistemul forței superioare care controlează întreaga natură.

Nu trebuie vizualizată această putere ca imagini divine, spirituale. Este doar o putere generală superioară care include o multitudine de forțe. Această putere are caracter informativ și poate fi percepută cu simțurile. Sprijină întreaga natură. Este puterea guvernării superioare.

Adam a fost primul care a scos la lumină această putere. De aceea el este numit Primul Om. Mulți alți oameni au trăit înaintea lui. Multe generații s-au scurs până la nașterea lui. S-a născut dintr-un tată și dintr-o mamă ca oricine altcineva.

Adam a scris cartea Arhanghelul Raziel (Raziel Hamalaach), care este disponibilă și astăzi. A avut mulți discipoli. Tora descrie evenimentele prin care au trecut studenții lui Adam. Unul dintre discipolii lui Adam, Noe, a fost salvat de potop pe arca cu care a ajuns la Muntele Ararat.

Până în ziua de azi, oamenii caută rămășițele din arcă și fac la Hollywood filme despre aceste evenimente. Adam și Noe merită compensații mari pentru că furnizează scenarii minunate pentru filme de succes.

Desoperirea lui Adam a trecut de la student la sudent, de la generație la generație. Fiecare dintre acești urmași a deschis o școală proprie. Astfel a crescut umanitatea și a ajuns la starea Vechiului Babilon.

Va urma.

De pe KabTV, O nouă viață, 05.07.2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, „Numerii”, 13.17 – 13.22: Şi Moise i-a trimis să spioneze în afara pământului Canaanului, spunându-le: „Veniţi aici în Sud şi vă urcaţi pe munte şi cercetaţi ce pământ este şi ce popor locuieşte în el; de este tare sau slab, mult la număr sau puţin; şi cum este ţara pe care o locuiesc: bună sau rea, cum sunt oraşele în care trăiesc ei: cu ziduri sau fără ziduri; Cum este pământul: gras sau slab, de sunt pe el copaci sau nu. Fiţi curajoşi şi luaţi din roadele pământului aceluia”. Aceasta se petrecea pe vremea coacerii strugurilor. Şi s-au dus ei şi au cercetat pământul de la pustiul Ţin până la Rehob, care vine lângă intrarea în Hamat. De acolo au trecut în Sud şi au mers până la Hebron; iar Ahiman, Şeşai, şi Talmai, copiii lui Enac, erau acolo. Hebronul fusese zidit cu şapte ani înaintea oraşului egiptean Ţoan.

Aici este vorba despre forţe foarte puternice care acţionează împotriva copiilor lui Israel. Este şi locul, Hebron, şi timpul primilor struguri, care simbolizează fructul Hohma şi de asemenea Anak şi cei trei copiii ai săi.

În general, totul lucrează împotriva posibilităţii ca omul să depăşească obstacolele; nu are nicio forţă să facă asta. El are nevoie de o nouă forţă, caracteristica dăruirii, pe care nu au reuşit să o obţină în pustie. Atunci cum pot ajunge ei acum la graniţă? Nu se înţelege asta. Aşadar se întorc şi spun tuturor ce au văzut: Din partea lor nu era niciun păcat: singurul lucru pe care l-au văzut este: „Cu ce avem, nu putem să controlăm ego-ul care stă în faţa noastră. Nu ştim ce să facem. Nu este niciun răspuns.”

În principal, ei şi-au îndeplinit misiune absolut corect; au descoperit tot ce era corect. Şi mai mult, nici măcar nu era treaba lor. Problema este că ei au tras concluzia greşită, pentru că au decis că le este interzis să meargă mai departe. Nu trebuie să ne oprim. Trebuie să căutăm alt drum, să căutăm puterea credinţei deasupra raţiunii, să facem ceva, dar să nu renunţăm la următorul nivel al ascensiunii.

Din emisiunea de pe Kab TV „Secretele cărţii eterne” 30.03.2015

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, Ezekiel, 36:24: Căci vă voi scoate dintre neamuri, vă voi strânge din toate ţările, şi vă voi aduce iarăşi în ţara voastră.

Din punct de vedere istoric, evreii s-au adunat pe pământul lor sub presiunea și opresiunea națiunilor lumii.

În același timp, au trebuit să se rupă de religia lor pentru că aceasta invita la a sta și a-l aștepta pe Mesia care îi va izbăvi de suferințele lor, așa cum spune profetul Ezekiel.

Evreii religioși nu se grăbeau să se întoarcă din exil pe pământul lor în timp ce-l așteptau pe Mesia. Doar aceia care s-au rupt de religie și-au dat seama că puteau să-și construiască statul doar pe pământul Israel.

Îmi amintesc de mine ca fiind sionist. Locuiam în Rusia pe atunci, și aveam un scop anume: să merg în Israel și să trăiesc acolo. Aș putea spune că sionismul a trezit în mine pentru o vreme marea întrebare despre scopul vieții, dar când am ajuns aici, am început să simt nevoia pentru următorul nivel al dezvoltării mele: pentru ce, de ce și cum.

Astfel, întrebarea a apărut din nou și a început să mă frământe până când a devenit care este sensul existenței mele? Acum că mă aflu cu poporul meu construindu-ne statul, ce urmează? În același timp, întotdeauna simțisem că sunt sionist.

Cuvântul sionist vine de la cuvântul sion, care se referă la locul în care rădăcina spirituală se conectează cu ramura sa corporală. În acest loc, trebuie să recreem națiunea Israel, care înseamnă grupul (care poate să fie format și din câteva milioane de oameni) care trăiește conform legilor lui Avram.

Întrebare: Știm că nu există timp și spațiu în spiritualitate, și acum spuneți dintr-o dată că Israelul este o bucată de pământ care este sfântă într-un fel și care are anumite atribute spirituale.

Răspuns: Da, există atribute care sunt deasupra timpului. Această conexiune a națiunii evreilor cu pământul ei este descrisă în multe scrieri cabalistice. Acesta este motivul pentru care trebuie să ne întoarcem pe acest pământ și nu în Uganda.

Întrebare: De ce simt unii oameni o atracție foarte puternică față de acest pământ, iar alții nu o simt deloc?

Răspuns: Depinde de rădăcina sufletului fiecăruia. Când am plecat din Rusia, în Viena ni s-a oferit alegerea de a emigra în ce stat vroiam. Dintr-un tren plin cu evrei, doar două familii, a mea și încă una, au ales Israelul; ceilalți s-au împrăștiat în Europa și America.

Este o chemare care vine de la rădăcina spirituală care aduce oamenii în Israel. Astăzi, este revelată în mulți oameni, și umanitatea începe să simtă că are nevoie de conexiune și unitate.

Oamenii nu înțeleg de ce sunt atrași de acest pământ. Ei simt căldură și că se află ceva aici! Și dacă au ajuns aici, se simt bine pe acest pământ.

Întrebare: Sunt acești oameni descendenți din cele zece triburi?

Răspuns: Nu, cei care nu au origini evreiești sunt oameni complet diferiți dar care simt că ideea unității este aproape de inimile lor, și întreaga umanitate se apropie treptat de acest lucru.

De pe KabTV, Ultima generație, 23.06.2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Evenimentele descrise în Tora au avut loc în această lume cu adevărat? Într-unul din programele dumneavoastră aţi spus că trebuie să trecem prin toată povestea din Tora în interiorul nostru.

Răspuns: Bineînțeles, toate cuvintele din Tora au avut loc în această lume pentru că fiecare rădăcină spirituală superioară trebuie să dezvolte și în cele din urmă să atingă ramura sa materială.

De aceea am trecut prin întregul proces în această lume: Adam HaRishon și toate generațiile următoare până la Avram și după, prin strămoșii noștri Isac și Iacob, fiii lui Iacob, apoi coborârea la Egipt, Moshe, Aaron, Muntele Sinai, intrarea în Israel, cucerirea pâmântului lui Israel, distrugerea Primului și Celui de-al Doilea Templu, etc.

Prin tot ceea ce am trecut în această lume este doar o fațetă a imaginii. Cel mai important lucru este starea noastră actuală și prin ce evenimente descrise în Tora trebuie să trecem încă.

Tora nu vorbește despre evenimente istorice; mai degrabă, este vorba despre ceea ce trebuie să corectăm după păcatul lui Adam HaRishon. Ca rezultat al corectării noastre, vom ajunge la lumea spirituală care este eternă și fără sfârșit; este acum și aici, imediat ce suntem de acord să trecem prin procesul corectării, așa cum este scris Trebuie să-ți vezi lumea în timpul vieții.

Din programul radioului israelian, 103FM, 21.06.2015

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Tora, Leviticul 25:19 – 25:21: Pământul își va da rodul său, veți mânca să vă săturați și veți trăi liniștiți pe el. Iar de veți spune: Dar ce să mâncăm în anul al șaptelea, când nici nu vom semănă, nici nu vom aduna roadele noastre? Vă voi trimite binecuvântarea Mea în anul al șaselea și va aduce roadele sale pentru trei ani.

Dacă observ și țin legile spirituale, nu am nicio problemă și sunt sub protecția Naturii. Dar când mă îngrop în egoul meu și încep să lucrez pe cont propriu, nu pot conta pe strângerea recoltei pentru următorii trei ani.

Poți să-ți închipui ce s-ar putea întâmpla dacă am o recoltă săracă în al șaselea an? Ce voi mânca în următorii trei ani? Nimic. În vremurile antice, oamenii erau total dependenți de ceea ce le dădea pământul.

Întrebare: Ce înseamnă asta referitor la starea noastră interioară?

Răspuns: Îmi corectez dorința și îndeplinesc cele șase Sfirot: Hesed, Gvura; Tiferet; Nețah, Hod, Yesod. Ele toate se concentrează și se adună în Sfira Yesod care se mută la Malhut și o ridică pe Malhut tot drumul la Bina. Astfel, eu nu am nicio problemă să exist în Malhut. Malhut este vasul din care eu sunt hrănit trei ani.

Din KabTv „Secretele Cărții Eterne” 13/08/2014

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Capitolul săptămânal al Torei „Bambidar” ne spune cum a fost construita armata israeliană. Invățăm cum s-au adunat în jurul Tabernacolului și ceea ce a fost afișat pe steagurile fiecărei tabăre, etc.

Aceasta vorbește despre construirea sufletului general: despre forțele, intențiile, și atributele din care este făcut. Structura sufletului general ne amintește de structura unui atom, in care numai acele părți care pot rezista radiațiilor nucleului, radiației daruirii, pot fi aproape de nucleu. Este în conformitate cu principiul prin care taberele se aduna și sunt clasificate.

Se spune că este interzis să te apropii de Tabernacol deoarece poti muri („străinul care se apropie va muri”). Acest lucru înseamnă că vasele tale, dorințele tale, este posibil sa nu reziste, și astfel să devină egoiste, făcându-te să mori spiritual.

Comentariu: Dar toată omenirea acceptă aceste cuvinte ca legi rigide și o amenințare de moarte fizică.

Răspuns: Legile naturii sunt într-adevăr, rigide, deoarece sistemul care guvernează lumea este foarte greu și fără compromisuri, dar toată lumea urmează încă fluxul de bunătate.

Din emisiunea KabTV „Secretele Cartii Eterne” 31/12/14

Filed under: Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→