Am finalizat un congres foarte constructiv, care a fost bun in adevaratul sens al cuvantului. Anumite congrese decurg intr-o atmosera foarte calda si frumoasa, lasand in urma o caldura, ca o urma fierbinte. Insa la acest congres am creat ceva mai mult. A fost o adunare de oameni care au simtit Lumina si caldura reciproca. Vor mai avea loc desigur alte congrese ca acesta si vom lucra pana la urmatorul, si vom vedea cat de multe se vor schimba.   

Insa daca vrem cu adevarat sa avansam, atunci va trebui sa cautam urmatoarele, o stare mai buna in loc doar sa incercam sa pastram aeasta caldura, acest nivel, aceasta senzatie si atingere. Nu ne putem uita inapoi. Am face asemeni sotiei lui Lot care s-a intors si s-a transformat intr-un stalp de sare. Nu putem lua un exemplu din trecut. Trebuie sa ne uitam in fata. Sper ca voi si eu vom face doar asta.

Sunt sigur ca acest vas spiritual Kli creste in fiecare dintre noi. Simt asta. Insa aceste vase trebuie inca sa se uneasca si sa ajunga la acea conexiune necesara dintre noi astfel incat sa se afle la minim, nivelul 125, asfel incat ele vor fi ca unul, adica sa ne unim la nivelul 125. Asta ne lipseste inca, insa suntem aproape si cu siguranta il vom atinge.

Prin urmare, chiar daca suntem la rascruce, trebuie sa intelegem ca tot ce exista in lumea noastra- in coordonatele timpului, spatiului, si actiunii- exista pentru a ne duce catre scop. Prin urmare, trebuie sa intelegem ca toate acest conditii ne sunt necesare pentru a deveni mai apropiati. Si daca adaugam unitatea si garantia reciproca la toate aceste conditii, atunci aceste conditii vor fi suficiente. Asta este ce imi doresc pentru voi.

In lectia 7 a  Congresului de la Moscova 6/12/11

Filed under: Congrese, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Esenţa crizei globale este că umanitatea „s-a blocat” sau „s-a împotmolit” în natură şi nu ştie ce să facă. Natura şi-a întors partea nemiloasă spre noi ameninţându-ne cu tot felul de crize, iar noi nu avem un răspuns la provocare.

Pe de o parte, noi ne-am dezvoltat în interiorul naturii noastre şi am ajuns la un rezultat perfect legitim. Dacă am avea şansa să dăm timpul înapoi cu câteva secole şi să o luăm de la început, am lua exact aceeaşi cale.

Asta datorită naturii noastre – creşterea dorinţei egoiste cu toate derivatele ei. Progresul tehnologic şi ştiinţific, industria, cultura, educaţia şi societatea umană sunt toate rezultatele naturale ale egoismului şi nu se poate face nimic în privinţa lor.

Până acum ne-am dezvoltat pe drumul pe care natura noastră ne-a dus. Deci cum vom putea acum să o influenţăm şi să o corectăm în vreun fel pentru a schimba direcţia? S-a întâmplat asta vreodată în istorie? Niciodată. În cazul celui mai bun scenariu, noi putem recunoaşte rezultatele dezvoltării noastre – indiferent dacă sunt bune sau rele în funcţie de punctul de vedere al observatorului. Între timp, trenul merge din ce în ce mai departe şi poate că într-adevăr nu avem nicio altă ieşire.

Cercetarea ştiinţifică a manifestărilor crizei este un lucru folositor, dar, ce obţinem din el? Ne uităm afară pe fereastra trenului la priveliştea care zboară înapoi, la început străluceşte cu diferite culori, cerul e albastru, câmpurile verzi sunt pline de lumina soarelui. Dar culorile încep să dispară, iarba devine înlocuită de nisip din ce în ce mai mult şi există din ce în ce mai multe grămezi de gunoi, de mizerie şi de scurgeri reziduale, iar soarele devine acoperit de fum şi ceaţă. Putem să facem ceva, sau trenul va goni în jos până la sfârşit? Sau poate să punem o perdea peste fereastră şi fie ce o fi?

Sunt multe incertitudini aici, dar ştiinţa Cabalei nici măcar nu ia în discuţie ruta asta şi unde duce ea. Ea se ocupă de rădăcina problemei: gonim în jos cu trenul egoismului nostru care este în creştere constantă.

Dezvoltarea este necesară dar o vom direcţiona pe un alt canal? Hai să respingem calea egoistă pe care nu vom reuşi să fim de acord cu nimic şi care provoacă atît de mult rău nouă şi naturii. La urma urmei fiecare persoană se gândeşte numai la sine, şi de aceea noi ne distrugem inevitabil vieţile şi mediul înconjurător.

Ce ar fi dacă în loc de asta ne vom uni în iubire? Nu vom trata atunci natura şi mediul altfel? Vom mai stoarce atunci resursele bogăţiei pământului? Vom mai arde aceste cantităţi de neconceput de combustibil? Vom mai arunca mâncarea când milioane de oameni suferă de foame? Vom mai naşte într-un loc un copil şi în alt loc zece? Vom putea atunci să obţinem echilibrul?

Sau poate nu trebuie să căutăm echilibrul între noi? Poate atitudinea oamenilor unii faţă de alţii şi faţă de lume ca un întreg va corecta lumea? Atunci trenul însuşi se va schimba şi va merge alfel mai departe? Corectându-ne atitudinea, poate că vom asigura o abundenţă de resurse naturale şi randament culturilor, astfel că va fi mai mult pentru fiecare?

Baal HaSulam scria următoarele în ziarul „Naţiunea”: Planeta nostră este suficient de bogată să ne hrănească pe toţi. Atunci de ce avem nevoie de acest război tragic pentru supravieţuire care ne complică vieţile de la o generaţie la alta? Numai dacă vom obţine unitatea, compasiunea unul faţă de celălalt şi iubirea, atunci fiecare va avea destul din de toate. Asta pentru că Lumina Superioară va umple toate nevoile noastre. Natura însăşi se va schimba din interior.

Din a patra parte a Lecţiei zilnice de Cabala 5/18/2011 Problemele lumii. Suprapopularea.

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Lumina superioara este intr-un loc numit “ Shechina,” care este unificarea dintre suflete. Cu eforturile noastre, noi trebuie sa atingem unitatea dintre noi. Apoi vom revela Lumina care construieste, creaza, corecteaza si indeplineste intreaga creatie.

Aceasta Lumina este intotdeauna prezenta in Shechina, in asamblarea sufletelor care aspira spre Creator ( Knesset Israel ), in unificarea dintre noi.

Zoharul este aceasi sursa de Lumina, dar cu conditia ca noi sa ne imaginam (si nu conteaza cat milioane de oameni sutnem) ca fiind grupul lui Rabbi Shimon care avea 10 oameni care au stat, conectati impreuna  si au primit aceasta Lumina numita “ Zohar” – “ iluminarea superioara.” Aceasta este Lumina care ne influenteaza, corecteaza si eleveaza.

Din partea a doua a Lectiei Zilnice de Kabbalah 5/4/2011, Zoharul

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Pot spune cu speranţă şi încredere că suntem în pragul acţiunilor cu adevărat spirituale. Dacă ne convingem noi înşine că ele devin revelate în interiorul conexiunii dintre noi şi că acolo este revelat Creatorul, dacă ne dorim asta, atunci toate oportunităţile se găsesc în faţa noastră.

Intrarea ne-a fost deschisă de sus şi acum este rândul nostru să facem câţiva paşi pentru a intra înăuntru. Şi aceşti paşi sunt chiar uşor de făcut, pentru că ei sunt asiguraţi de unificare. Nu merge înainte fiecare persoană, de una singură, ci merge în interior, către centrul nostru comun unde îl vom revela pe Creator prin împingerea noastră comună către iubire, empatie şi dăruire reciprocă.

Acest timp a venit cu adevărat. Nu mă compar cu Avram sau Moise, dar stările care devin revelate apar la fel ca atunci. Haideţi să facem un efort şi veţi vedea că acest lucru se întâmplă cu adevărat.

Începem să facem acţiuni reciproce care ne aduc revelaţia Torei, adică revelaţia Luminii care corectează înclinaţia rea şi ne revelează Creatorul înăuntrul nostru.

Vorbesc de asta la modul cel mai serios. Dacă acum 9 sau 12 luni acest lucru nu îmi părea aşa de realist şi concret, acum văd că noi chiar suntem, fără doar şi poate, capabili de asta. Am primit permisiunea de sus şi acum totul depinde de noi: Ne vom asuma asta sau nu? Să o neglijăm ar fi o greşeală gravă, care ar aduce mari necazuri.

Sper foarte mult ca sărbătoarea de Paşte, vizita mea la grupurile din afara Israeluli, Congresul de la Moscova şi alte evenimente vor servi ca o bună pregătire. Este posibil. Totul ne este deschis şi întreaga lume ne ajută. Tot ceea ce se întâmplă în lume este doar ajutor pentru a ne împinge mai departe.

Totuşi, trebuie să avem grijă. În una din scrisorile sale, Baal HaSulam scria următoarele studenţilor săi: Acum un an starea voastră era mult mai bună, dar acum sunteţi în cădere. Totuşi, nu pierdeţi încrederea în milă. Poate veţi avea succes din nou.

Acum, timpul deşteptării de sus a venit şi de sus ni s-a dat o oportunitate. Totuşi, acesteia trebuie să îi ataşăm o deşteptare de jos. Nu poate fi nicio păsuire, toleranţă în această privinţă.

Trezirea de sus este un foarte mare ajutor. Asta pentru că nu trebuie să îl convingem pe Creatoru că aveţi o dorinţă bună. El Însuşi v-a dat această oportunitate Doar cereţi-mi Mie şi Eu voi plăti pentru ea. Poţi lua marfa, vânzătorul va înregistra datoria în carte şi tu o vei plăti mai târziu. Mai întâi intră în spiritualitate şi apoi o vei plăti înapoi.

În acest fel avansăm. De fapt, nu ne putem descurca fără forţa spirituală, dar atunci când o avem, putem face acţiuni spirituale şi vom returna datoria mai târziu. Acum avem şansa să primim un împrumut şi să obţinem lumea spirituală. Şi mai târziu vom plăti pentru el – nu este nicio problemă.

Deci, haideţi să sperăm că vom înţelege ce fel de oportunitate avem înaintea noastră. Va fi de neiertat să o pierdem, neunindu-ne, aşa cum trebuie.

Depinde foarte multe de cum folosim timpul nostru. Momentul prezent este foarte important. Şi nu trebuie să vă uitaţi la lumea externă, aşteptând ca ea să avanseze azi sau mâine. Asta nu depinde de noi.

Din discuţia la masa de seară 4/9/11

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Surse Cabaliste - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum pot fi sigur că avansez corect de fiecare dată în studiile mele de Cabala și nu mă abat de la cale?

Răspuns: De fiecare dată trebuie să aleg între egoism și punctul în inimă, ca și cum aș fi pe o balanță în echilibru. Și de fiecare dată, trebuie să înclin ușor balanța către punctul în inimă și către unitate. Nu există nicio altă acțiune în afară de unitate.

De obicei, dorim să studiem și să facem diverse acțiuni. Făcând asta, noi de fapt fugim în mod inconștient de unitate. Am experimentat și eu acest lucru.Cu cât mai repede începem să simțim faptul că unitatea este datoria noastră și devenim obișnuiți să ne scufundăm în această percepție, cu atât mai repede acest obicei va deveni a doua noastră natură.

Trebuie în mod constant să ne antrenăm să vrem să simțim lumea interioară a prietenilor, aspirațiile lor către unitatea cu Creatorul. Dacă atenția mea este îndreptată în interiorul lor, încetez să mai observ cum arată în afară.

La fel și în familiile noastre, nu acordăm atenție fețelor celor iubiți. Le simțim sufletele, caracterele și dispoziția. Aceasta este dorința la care doresc să mă conectez.

Chiar nu contează cum arată prietenii și ce personalități au. Mă interesează doar un singur lucru: Care este aspirația lor? Acest lucru este forte dificil pentru bărbați și exact aici se află esența muncii lor. Pentru femei este mai ușor să comute spre această percepție pentru că acestea acordă o mai mică atenție aspectului exterior.

Din  lecția 2, congresul WE! 4/2/2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Facem multe acţiuni externe, dar care este modul corect în care ne comportăm la nivel intern?

Răspuns: Externalitatea trebuie să facă numai ceea ce ajută munca interioară.

Trebuie să îmi asigur o existenţă normală în această lume. Asta este obligaţia fiecărei persoane! Totuşi, toate celelalte acţiuni ale mele, dorinţe şi gânduri, trebuie să fie direcţionate către punctul de contact cu spiritualitatea. În conformitatea cu asta, trebuie să verific în grup, acasă, la muncă şi în mine însumi: Ce fac cu viaţa mea?

Ştiinţa Cabala nu cere unei persoane să fie un înger. Dar o persoană care vrea să avanseze trebuie să caute mijloce pentru a creşte eforturile sale şi să întărească conexiunile pentru a avansa mai repede şi mai eficient.

În esenţă, nu există niciun incident, nicio acţiune sau vreun eveniment în viaţa unei persoane care să nu poată fi folosit pentru a fi benefic dezvoltării sale spirituale. Trebuie doar să ştie cum să realizeze acest lucru, pentru că nu există nimic accidental. Totul are un motiv: Totul vine de sus intenţinat şi cu un scop. Trebuie doar să dai atenţie jocului pe care Creatorul îl joacă cu noi. Dacă nu ne gândim adânc la ceea ce ni se întâmplă, atunci sfârşim ignorând ceea ce Creatorul încearcă să ne spună!

În alte cuvinte, natura (sau Creatorul, ceea ce este acelaşi lucru, o lege şi un plan), ne trezesc noi informaţii, Reshimot, în fiecare moment. Aceste Reshimot sunt disfuncţionale şi noi trebuie să le aducem înapoi – de la partea stângă şi dreaptă – către punctul de unitate. Trebuie să verific în mod constant dacă intenţia mea este corectă şi în asta constă întreaga mea muncă.

Dacă sunt concentrat pe asta în dorinţa şi gândul meu, atunci pot lucra în orice meserie, pentru orice număr de ore şi pot face orice acţiune. Nu mă va mai dernaja!

Din lectia 3 de la congresul WE! din 4/1/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Sunt într-o reţea de forţe care mă influenţează. Suma lor totală reprezină natura. Care este scopul ei? Ce vrea de la mine? Spre ce mă îndreaptă?

Îmi este clar că dezvoltarea mea mi se dezvăluie cu un scop. Sunt convins de asta, prin exemplul dat de alte părţi din natură. De exemplu, o fructă mică, acră, creşte într-un măr mare, suculent şi dulce.

La fel ca nivelele de dezvoltare vegetale şi animale ale naturii, aşa şi eu mă dezvolt, parcurgând stări opuse, care sunt bune şi rele. Este imposibil să avansezi numai pe o singură parte. Le alternez, făcând un pas cu stângul şi apoi cu dreptul, din nou şi din nou. Revelez tot timpul o lipsă care corespunde viitoarei împliniri.

Atunci fac o calculaţie: Încotro mă duce acest proces? Unde mă direcţioneză natura? Şi văd că mă obligă să sufăr o dezvoltarea socială. Pe parcursul ultimelor milenii, umanitatea a trebuit să dezvolte societatea din ce în ce mai mult şi, în interiorul societăţii, să dezvolte interconexiunile dintre noi.

Revelăm răul, egoismul nostru, ura dintre noi şi, ca rezultat, începem să înţelegem nevoia de a ne uni. În lumea modernă, globală, acest lucru devine evident.

Care este utilitatea? Utilitatea este că eu intru în următorul nivel al dezvoltării mele, nivelul naturii coumune a universului. Voi obţine binele absolut şi voi dobândi similaritatea cu natura perfectă.

De aceea, nu iau în considerare stările intermediare prin care trec de-a lungul drumului. Dacă am scopul în faţa ochilor minţii şi mă gândesc constant la el, atunci simt binele şi acum. Cel mai important lucru este să plutim la suprafaţă, deasupra tuturor acestor senzaţii prezente, atât bune cât şi rele.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 3/25/11 despre Educatia Globala

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este conexiunea între echilibrul natural şi unificarea oamenilor?

Răspuns: Unificarea oamenilor este cea mai înaltă formă a echilibrului în natură. În general, echilibrul naturii este integrarea tuturor forţelor acesteia. În final, toate vor deveni exprimate în om, la nivelul uman.

Adevărata problemă nu este în mediul din jurul nostru, în tsunami, cutemure, erupţiile vulcanica sau exploziile solare şi nu problemele din nivelele vegetal şi animal al naturii, nici chiar din bolile corpurilor noastre. Întreaga problemă stă în nivelul uman – dezechilibrul sau echilibrul lui acoperă toate celelalte forţe care operează mai jos. Echilibrându-ne, vom echilibra restul naturii de la nivelele mineral la cel animal.

Omul nu face asta instinctiv sau forţatci în mod conştient, prin propria dorinţă, în ciuda propriului temperamente şi propriei naturi, în ciuda puternicelor forţe ale urii, pasiunii, mândriei şi iubire de putere. În acest fel se construieşte el singur. Nu se întâmplă prin echilibrarea forţelor naturii din jurul său, ci a propriilor forţe interioare, a esenţei lui.

De fapt, eu sunt cel care urăşte, eu vreau să mint, fur, ucid şi toate celelalte. În final, vreau să conduc peste ceilalţi în diferite feluri. Dar apoi îmi formez noul eu în echilibru cu această aspiraţie. Îmi construiesc un model interior a stării echilibrate a două forţe opuse, care se numeşte sufletul meu.

Prin prisma acestui echilibru, mă uit deja la lume în mod diferit. Obţin o nouă perspectivă. Nu mai vreau să folosesc lumea pentru a-mi satisface dorinţele ci, din contra, din echilibrul meu mă uit la echilibrul în ea. Apoi văd că toată lumea este echilibrată. Reiese că întreaga lume, înăuntru şi în afară, este expresia echilibrului a două forţe.

În aceste fel obţin pacea şi concilierea. Starea pe care o experimentez este sufletul umplut şi îmbrăcat în Lumina superioară. Senzaţia echilibrului a două forţe îmi dă o nouă realitate.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 3/28/11 despre Educaţia Globală

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Primul principiu al educaţiei: Natura este unită iar noi suntem opusi fata de ea.

Partea întâi: Cercetarea naturii şi societăţii ne arata că toţi suntem interconectati. Oamenii sunt un singur organism sau un singur sistem în interiorul sistemului naturii.

Aşa cum beneficiaza părţile unui organism viu, la fel si noi ar trebui să ne unim unul cu altul, deasupra tuturor diferenţelor, pentru binele întregului corp.

Astăzi, descoperim treptat acest lucru si, prin urmare, cerem umanitatii prezente starea globala şi integrala. Este globala, deoarece în zilele noastre interconectarea în rândul populaţiei intregii lumii este fortata sa se dezvaluie. Dintre toate părţile sale şi în toate diferenţele sale, indiferent care sunt, conexiunea este relevata ca un factor necesar.

Acest lucru vine din partea naturii, mai degrabă decât din dorinţa noastră de a fi interconectati sau nu. Este pur şi simplu un fapt că de la o zi la alta, descoperim mai mult şi mai mult legăturile dintre noi.

Apare o  întrebare: Oare aceasta conexiune exista înainte? Sau am fost deconectati înainte şi acum interconectarea noastră s-a format şi este exprimata?

Această întrebare trebuie să fie împărţita în două. Pe de o parte, suntem şi întotdeauna am fost interconectati într-o unitate totala, perfecta. Aceasta este starea noastră faţă de Creator şi nu este un criteriu pentru a măsura ceva. Această unitate este numita Infinit (Ein Sof): starea Infinitului, lumea Infinita, Malchut a Infinitului. Cu toate acestea, trebuie încă să-o atingem în senzaţiile noastre.

Chiar acum noi, toată omenirea, trecem prin nivelurile de dezvoltare. Trebuie sa modernizam interconectarea noastra in fiecare moment. De-a lungul istoriei ne-am dezvoltat pe nivelurile mineral, vegetativ şi animal, până când am atins nivelul uman şi după aceea la nivelul uman din nou am trecut prin aceeaşi sub-niveluri: mineral, vegetativ şi animal, până ce am ajuns la epoca modernă a gradului uman din gradul uman – „umanul în om”

Acesta este modul în care am trecut prin întregul proces de pregătire umana şi am început să dezvoltam umanul în noi. „Umanul în om” este asemănarea cu Creatorul pe care trebuie s-o dobândim astăzi. Asemănarea cu Creatorul este acelaşi lucru ca şi interconectarea globala si integrala dintre noi toti. Astăzi ne aflăm la începutul fazelor de unificare – unitatea ce se întâmplă in afara de realizare, conştientizare, şi dorinţa. Acesta este modul în care trebuie să fie de la sfârşitul nostru.

De aceea acum noi nu suntem evaluati în raport cu lumea Infinitului, ci în relatie cu cât de mult înţelegem, realizam, şi suntem gata să luam forma unitatii pe care natura sau Creatorul a pus-o inaintea noastra. Nu încerca să fii un om drept, indiferent de modul în care iti imaginezi acest concept. Trebuie să fii corectat în funcţie de condiţiile în care te afli.  „Corectat” înseamnă unit. Există doar un singur lucru pe care trebuie sa-l facem – se ne unim unul cu altul.

Pe calea către unitate trecem prin faza daruirii, de dragul de a darui („Nu face altora ceea ce tu urăsti sa ti se faca”) şi apoi a primirii de dragul de a darui („Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”). Cu toate acestea, principiul este neschimbat: Toata educarea omului constă în unificarea cu aproapele său.
Natura devine exprimata mai mult şi mai mult globală şi, prin urmare, trebuie să fim, de asemenea, globali şi sa ne unim cu ea.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 3/16/11

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Creatorul a creat o singură dorinţă care a fost iniţial în unitate totala cu Lumina care a conceput-o, în adeziune susţinută cu puterea Luminii. Aceasta este prima şi, din partea Creatorului, starea absolut perfecta, numai creatura n-o simte. Asta pentru ca aceasta stare a fost creata de către Creator, şi lipseste conştientizarea creaturii in legatura cu ea. În esenţă, nu există nici o creaţie aici încă, există doar ceva care a fost creat şi există datorita forţei care a născut-o.

Astfel, fiinta creata trebuie să fie supusa unui proces lung pentru a avea conştiinţa de sine, şi există mai multe etape, pe această cale. În primul rând, nu pare să existe deloc, ca “existenţa din absenta” (Yesh Mi Ain). Cu toate acestea, în cele din urmă, creatura este setata pentru a deveni „existenţă din existenţă” (Yesh Mi Yesh), inseamnand ca si Creatorul.

Creatura învinge această discrepanţă, de la „Yesh Mi Ain” la „Yesh Mi Yesh,” treptat, prin dezvoltarea ei pas-cu-pas, achiziţioneaza în cele din urmă o a doua natura: natura Creatorului. Cu toate acestea, pentru a realiza acest lucru, trebuie să acţioneze independent pentru a o obtine în sine: ce sunt creatia, „Yesh Mi Ain” şi Creatorul, „Yesh Mi Yesh,” şi cum difera acestia.

Trebuie să evalueze în mod constant aceste două stari, fie fiind in acord ,fie în dezacord cu ele, asta fiind, prin declararea voinţei sale, după ce a primit liberul arbitru. Astfel, creatura se mută tot mai aproape de forma Creatorului şi acceptă, nu pentru că este mult mai plăcut şi benefic (insemnand, nu din cauza straduintei sale naturale egoiste), ci pentru ca, de fapt, vrea să achiziţioneze proprietăţile Creatorului, atributele daruirii pure.

Atingerea, in ansamblu, este posibilă doar prin echivalenţa de forma. În caz contrar, nimic nu poate fi atins şi nici Creatorul, nici calităţile sale nu pot fi înţelese dacă cineva nu posedă aceleaşi calitati. Prin urmare, pentru ca fiinta creata sa atinga Creatorul complet şi să devină identica cu El, Creatorul divide starea Sa, pe care o împărtăşeşte cu fiinta creata, ca una în mai multe părţi, stari consecutive şi dorinţe diferite şi gânduri.

Ar putea fi vizualizate ca blocuri de construcţie sau ca un puzzle, dar nu ca unu sau tri-dimensional, ci mai degrabă ca blocuri de construcţie de dimensiuni nenumărate. Orice parte din acest puzzle are un număr infinit de laturi prin care se leaga de toate celelalte, astfel că nimeni nu are nimic propriu lui, dar întotdeauna partea sa superioară se conectează la cea de mai sus şi partea de jos se conectează la cea de mai jos de el.

Toate acestea sunt legate în aşa fel încât nimeni nu are nimic aparţinând lui însuşi cu o singură excepţie: punctul central al Tabur (buricului). Este locul unde toată lumea decide modul în care poate participa în mod independent, cu propria sa dobandire şi constientizare şi atinge aceasta interconectare unde se află fără voie, în scopul de a da toată puterea şi dorinţa sa pentru a susţine această legătură.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 3/15/2011, Scrieri de Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→