Întrebare: Cum poate cineva să avanseze în grup prin credinţă deasupra raţiunii?

Răspuns: Fără grup, este imposibil să faci asta. Fie te uneşti cu un învăţător, aşa cum se făcea în trecut, fie te uneşti cu grupul. Dar este imposibil să avansezi tu singur.

Atunci când vorbim despre despre relaţiile între o persoană şi Creator, vrem să spunem întotdeauna prezenţa mediului. Fără el, nu am nimic pe care să mă urc, nimic ce să corectez. O rugă către Creator este o rugă pentru corecţie. Dar corecţia a ce? Singurul lucru pe care trebuie să îl corectez este atitudinea mea faţă de aproape. Acesta este egoismul, ura nefondată, Kelim-urile sparte, Templul spart.

De aceea, este evident că ceea ce am înţeles întotdeauna prin asta este că o persoană este în mediul corect, cu grupul său. Acest principiu îşi are originile de la Muntele Sinai, unde a fost stabilită o condiţie: să ne unim ca un singur om cu o singură inimă. Numai atunci vom primi Tora şi vom fi în stare să ne corectăm.

Dacă, totuşi, nu încerci să te uneşti şi să obţii garanţia reciprocă, atunci ce vei corecta? În acest caz, nu vei primi Tora. Condiţia pentru primirea Torei este nevoia pentru ea. Dar dacă tu nu vrei să te uneşti cu ceilalţi, atunci nu ai nevoie de Tora. Ea este destinată doar pentru corectarea conexiunii dintre oameni.

De aceea, în timpul nostru, când lumea începe să fie adusă la o situaţie limită a interconexiunii universale, când devine evident că fără o conexiune corectă între noi civilizaţia va ajunge la sfârşit, oamenii trebuie să folosească Tora. Ei vor avea nevoie de Forţa Superioară, forţa Luminii care îi va uni.

Acesta este scopul pentru care Tora, metoda Cabalistă, este revelată. Toate celelalte metode nu se pot numi Tora, pentru că ele nu se opun înclinaţiei rele. Oamenii vor revela gradual înclinaţia rea în această lume şi apoi vor avea nevoie de adevărata Tora.

Din prima parte a Lecţiei zinice de Cabala 1/2/11, Scrierile lui Rabash

Înscris în: Intentie, Lectia zilnica, Munca in grup, Rugaciune, Spiritualitate - Niciun comentariu.→

Stările Israel şi naţiunile lumii alternează constant înăuntrul unei persoane, iar acest proces nu depinde de ea. Tot ceea ce are de făcut este să apese pe acceleraţie să se forţeze înainte cu tot ce are. Pentru a face asta, cineva are nevoie de o conexiune puternică cu grupul şi de gândul neabătut de la avansarea spirituală în direcţia dăruirii. Aşa este realizate principiul Israel, Tora şi Creatorul sunt una, care este porunca Creatorului.

Cu cât o persoană depune mai multe eforturi, cu atât aceste două stări alternează mai des. Atunci este important să nu laşi pe niciuna dintre ele să te înlăture de pe pistă, să nu îţi doreşti să rămâi şi nici să te împotmoleşti în niciuna dintre ele.

Trebuie să vezi întotdeauna scopul în faţa ta şi să aspiri direct către el, chiar dacă calea este curbă şi strâmbă. Fiecare persoană este împinsă de Reshimot său, ca şi cum avansează într-un tunel de vânt. Nu există nicio cale de scăpare şi aspiri numai înainte, fără să faci niciun calcul la curbele ascuţite.

Probabil că vrei să te opreşti, să experimentezi starea curentă, să o studiezi şi să o mesteci. Dar asta nu va ajuta niciodată. Încearcă să treci prin toate locurile la viteză maximă şi nu îţi fă griji de faptul că eşti nefamiliar cu drumul. Singura modalitatea de a înţelege totul este de la un nivel mai înalt. Un copil nu cunoaşte niciodată prin ce stadiu de dezvoltare trece. El înţelege numai stările anterioare. De aceea copiii mai mari pot fi instructori pentru cei mici. Cel mai bun lucru este să stabileşti acest tip de interacţiune între nivelele învecinate.

De aceea, noi aspirăm întotdeauna înainte, până la sfârşitul corecţiei. Numai acolo vom revela toate rădăcinile, toată stările iniţiale, intermediare şi finale. Atunci când se vor interpune într-un singur întreg, atunci vom revela sistemul şi, într-o secundă, vom înţelege totul. Până atunci, nu este niciun adevăr pe care te poţi baza.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 1/2/11, Scrierile lui Rabash

Înscris în: Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu.→

Noi, împreună cu întreaga lume, trecem printr-o stare specială. Timpul când înţelepciunea Cabala devine revelată, este critic pentru istoria umanităţii.

În timpul întâlnirilor, cum ar fi congresele de Cabala, dorim corecţia sufletului nostru şi nimeni nu se gândeşte la restul lumii. Şi totuşi, haideţi să cugetăm un moment la faptul că afectăm soarta întregii lumi cu acţiunile noastre. Pot să semnez această cerere.

Dorim şi încercăm să ne unim, comutând astfel lumea la o scară de merit, deoarece lumea, în sine, este fără formă, materie fără viaţa care nu are nicio putere. Şi noi locuim câteva trepte deasupra ei, la nivelul uman (Adam), care tânjeşte să devină similar (Dome) cu Creatorul. De aceea, soarta lumii se află în mâinile noastre.

Acesta este motivul pentru care merită să cheltui bani pentru a ajunge la astfel de congrese de Cabala şi să te plasezi în acest mediu, spre deosebire de casa ta. Această consideraţie este de asemenea necesară; de fapt, o persoană primeşte dreptul de a afecta întreaga lume şi propriul destin.

La prima vedere, ce suntem noi, de fapt? Şi totuşi, Creatorul a ales în mod special aceşti oameni, dându-le o oportunitate şi o dorinţă de a veni aici (Congresul de Cabala de la Arava Desert), pentru a se uni. Nu este uşor; deci, eu respect pe toţi care au venit şi pe care Creatorul i-a ales şi i-a înzestrat cu putere, tărie. La fel, îi respect pentru dorinţele lor şi disponibilitatea de a veni şi contribui. Fiecarea persoană prezentă aici este măreaţă şi unică. Şi acesta este modul în care trebuie să ne privim fiecare.

Trebuie să apreciem această oportunitate specială care afectează destinul nostru şi soarta lumii. Şi nu contează că noi înşine de abia recunoaştem profundul înţeles al mişcării. Chiar dacă credem că dorinţa noastră este simplă şi naivă, ea totuşi va reforma lumea.

De aceea, vă recomand cu tărie să vă folosiţi timpul la maxim, astfel încât fiecare să îşi poată deschide inima şi să îşi dorească să se unească cu ceilalţi. De fapt, această întălnire a strâns împreună oameni foarte speciali. Să îi dăm ce este mai bine.

Din lecţia 1 de la Conventia de la Arava Desert 12/30/10

Înscris în: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu.→

Am început să lucrăm unul cu celălalt şi toată lumea vrea să îi simtă pe ceilalţi aproape, conectaţi. Începi să te analizezi şi să te examinezi: Cât de mult poţi continua în acest fel? Poţi să continui să te gândeşti la ceilalţi pentru un timp? Un minunt? Două minute? Sau chiar cinci sau zece minute? Este deja chiar mult. De obicei, se sfârşeşte într-o secundă.

Şi este bine. Se numeşte garanţie. Toată lumea uită aproape instantaneu că trebuie să se unească cu ceilalţi şi să îi vadă ca măreţi, iar asta este o oportunitae de a ne aduce imediat aminte să o facem din nou.

Dacă, în gândurile noastre, suntem îngrijoraţi de toată lumea, dorind ca nimeni să nu uite, ne vom aminti într-adevăr. O persoană va simţii cum ceilalţi o presează cu gândurile. Dorinţele din inimile altora va afecta pe fiecare.

Baal HaSulam a scris un articol foarte special, profund, despre garanţia reciprocă. De fapt, este condiţia pentru primirea Torei, Luminii. Sprijinim pe toată lumea astfel încât nimeni să nu uite de unitate, care nu este dans şi îmbrăţişare ci, mai degrabă, unitatea interioară a inimilor. Dacă avem grijă unul de altul, în mod cert nu vom uita de asta, aducând-o constant în gândurile noastre. De aceea, vom realiza un muncă mare.

În fiecare secundă, toată lumea continuă să uite şi să îşi amintească din nou şi din nou. Împreună vom completa multe acţiuni, intrând în această conexiune şi ieşind afară din ea, din nou, pentru a intra iarăşi în ea. Şi de fiecare dată, făcând asta, ne actualizăm Reshimot (înregistrări spirituale) care au rămas în noi după spargerea sufletelor.

La final, după câteva asemenea acţiuni ajungem la Lumină. Este scris: Tora va merge mai departe de Zion. În alte cuvinte, o primim mulţumită acestor îndepărtări (Yetziot) de sine, de fiecare dată rezistându-le şi grăbindu-le înapoi.

Deci, haideţi să ne gândim la unitate, la faptul ca nimeni să nu îşi abandoneze gândurile, la faptul că fiecare de aici este un individ unic, magnific. A fost ales de către Creator; deci, îi onorez partea lui superioară, partea Creatorului din el. De aceea, în timp ce ne asistăm unul pe celălalt din interior, ne aranjăm gradual într-un Kli comun (vas), un singur suflet.

Când acest Kli, compus in părţi multiple, se uneşte într-o măsură minim necesară, vom simţii imediat în el prezenţa Creatorului, Lumina Superioară. Să sperăm că vom obţine această stare azi sau mâine sau, cel târziu, poimâine.

De fapt, ea apare atunci când te aştepţi cel mai puţin şi chiar înainte cu o secundă de a se întâmpla, o persoană nu o vede venind. Se poate întâmpla, într-adevăr, după eforturile pe care tocmai le-am descris.

Din lecţia 1 de la Conventia de la Arava Desert 12/30/10

Înscris în: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu.→

Întrebare: Cum ne unim unul cu celălalt?

Răspuns: Am o dorinţă de a atinge un scop exaltat, de a urca la lumea superioară către Creator, rădăcina sufletului meu, către ceva necunoscut. Fiecare persoană are acest dor lăuntric pentru a-şi atinge rădăcina, scopul vieţii sale. A fost plantat în fiecare dintre noi, dar într-o persoană apare în această încarnare (Gilgul),  în alta s-a manifestat în cea anterioară iar în a treia se va trezi într-o viaţă viitoare.

Rădăcina mea provine din Creator, de unde am coborât în jos în această lume. Şi acum, în sfârşit, tu şi eu, am început să aspirăm în sus. Rădăcina sufletului, punctul  în inimă, s-a trezit în ambii.

Nici tu şi nici eu nu putem obţine ceva cu punctele noastre din inimă. Dar o putem face dacă le unim, dacă tu ataşezi punctul tău din inimă la al meu şi eu fac la fel cu punctul meu din inimă. Cum facem asta? Trebuie să ne străduim să ne conectăm în inimile noastre. Unitatea ca atare va veni de Sus, prin Lumina care Reformează; dar pentru ca asta să se întâmple, tu trebuie să colectezi dorinţele spirituale ale tuturor oamenilor care stau aici.

Le obţii cerând asta. Totul este condus de dorinţă, deoarece ea este produsul creaţiei. Îmi doresc şi tânjesc după dorinţele lor aţintite către Creator, vreau să fie ale mele. Vreau o dorinţă mare, compusă din toate dorinţele individuale care apar în mine.

Începe să te gândeşti la asta şi vei vedea cât de aproape îi simţi pe oameni, nu fizic ci intern. Vei începe să simţi ce doresc inimile lor şi propria ta dorinţă spirituală va creşte de la un punct la o sferă, un glob, un vas.

În final, în această dorinţă din fragmente puse împreună, vei şimţii un curent spiritual, viaţa spirituală. Deci, cere: Vreau dorinţele voastre! Aveţi nevoie de ale mele? Sunt disponibile, luaţi-le. Dar mai întâi, haideţi să facem un grup în care toată lumea vrea să îşi conecteze inima cu inimile prietenilor.

Din lectia 1, Convenţia de la  Arava Desert 12/30/10

Înscris în: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu.→

Întrebare: Cum putem să facem să ne crească entuziasmul, astfel încât acesta sa nu se sfârşească, pentru ca Lumina să nu plece?

Răspuns: Experienţa este mama înţelepciunii. Să vă spun ceva, bazat pe experienţa mea: Veţi trece prin multe stări, dorindu-vă să păstraţi Lumina cu orice preţ.

Şi apoi veţi începe să vă întrebaţi: Ce este Lumina? Este atunci când mă simt bine sau atunci când mă gândesc la alţii? De fapt, aceste stări pot diferi, nu-i aşa? Este Lumina atunci când înţeleg totul sau atunci când simt întuneric? De fapt, întunericul este relativ la Lumina, faţă de care sunt atât de distant. Simt o mare distanţa între noi şi întuneric, dar de fapt, este Lumina cea care mă face să mă simt că nu sunt El.

Foarte multe impresii te vor cuprinde pentru a te duce la o nouă stare la final. Vei simţii că nu contează prin ce stări treci: Lumină sau întuneric, extaz şi frică, atunci când eşti îngheţat, rupt de viaţă şi, deodată, simţi o ascensiune puternică, eşti pe cale să zbori fără aripi şi ai o claritate pătrunzătoare, totul îţi apare în faţa ochilor ca pe un ecran cu raze X, dar numai pentru a fi înlocuită cu o cădere la pământ şi uitarea numelor celor din familie.

În acest fel, descoperi gradual că nu îţi pasă ce stări experimentezi. Singurul lucru care contează este: Pot folosi starea curentă pentru a dărui, a mă alinia cu vectorul care mă conduce în afara mea?

Acesta este nivelul care va schimba totul. Să sperăm că ne apropiem de acel moment.

Din lectia 1, Conventia de la Arava Desert 12/30/10

Înscris în: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu.→

Noi vorbim despre ura care devine revelată între noi; cu toate acestea, nu înseamnă neapărat că trebuie să ne urâm reciproc. Nu există nicio astfel de poruncă. Vom merge spre iubire.

Dar vom începe cu sufletul spart, care s-a divizat în miliarde de bucăţi. Noi trebuie să încercăm să le reunim din nou împreună. O lume contemporană la nivel mondial este indicația unei mari responsabilități a noastre, deoarece fie că vrem sau nu, vom descoperi că noi toţi suntem interconectați.

Dupa ce am încercat să ne unim, dezvăluim ura dintre noi. Aceasta este natura noastra. Creatorul spune: “Am creat înclinaţia rea.” Atunci când se manifestă aceasta? Când ne apropiem de unificare în mod corect. Dacă începem să ne unim în mod incorect, nu veți dezvălui ură, ci mai degrabă se vor obţine rezultate parţiale, cum ar fi indiferenţa şi aşa mai departe.

În scopul de a expune ura, aveţi nevoie de Lumina de Sus. Prin încercarea de a ne unifica cu ceilalţi, atragi Lumina, şi ea luminează spargerea, separearea dintre noi. Apoi, simțiți opoziția cu Lumina: Aceasta este ura.

Dar, ca rezultat al acesteia veți începe, de asemenea, să simțiți că sunteţi treziți și împinși către ruga pentru unitate. Aceeaşi lumină care v-a arătat cine sunteţi, de asemenea, vă poate ajuta. Apoi, voi cereți: Corectează-mă! şi Lumina o face.

Prin urmare, noi nu intenţionăm deloc să ne urâm. O persoană fuge din Egipt, de egoismul lui sau al ei, pentru a se ridica deasupra lui si sa se uneasca cu ceilalti. Şi apoi descoperă brusc ura adevărată, Muntele Sinai.

Din lecția nr. 1 Convenţia de la Arava Dessert 12/30/10

Înscris în: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu.→