Nu ar trebui sa uitam influenta Luminii Superioare asupra noastra. Este componenta cea mai importanta, si totusi o uitam in mod constant. Cand Lumina lucreaza asupra noastra, ne da o anume senzatie a celeilalte laturi, natura daruirii, si acea mica scanteie din noi incepe sa cresca.

Noi suntem in totatitate scufundati in egoismul nostru, totusi aceste minuscule scantei de daruire, punctul din inima, ne sunt garantate. Daca studiem cartile Kabalei si muncim cu prietenii, incercand sa ii conectam pe ei la noi, atragem astfel Lumina Inconjuratoare, care ne intoarce la Sursa.

Punctul din inima se extinde si creste in marime, si in acest volum aditional incepem sa simtim ce este daruirea, ca este opusa primirii, calitatilor noastre egoiste. In acest fel, noi le studiem pe una in contrast cu alta, ceea ce ne permite sa verificam aceste calitati, ca plus impotriva lui minus.

Este la fel cum in fizica sau chimie, evaluarile sunt facute prin compararea opusilor, pentru ca altfel este imposibil sa discernem ceva. Trebuie sa fie lumina impotriva intunericului, si doar atunci putem incepe sa intelegem ceva.

De aceea ne asezam si studiem. Si chiar daca nu intelegem nimic, in mod treptat, fiind in grup si aproape de sursele Kabaliste, atragem Lumina Inconjuratoare.

Din partea 1 Lectia zilnica de Kabbalah, 25.06.10, Shamati, Art. 99

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Oamenii incep sa reunoasca potentiala influenta distructiva exercitata asupra mdiului de mass media. Mass media, mai ales, dincolo de bani, situatii financiare, sau planurile de viitor ale umanitatii, influenteaza totul. Generatia prezenta si generatia viitoare depind de influenta mediului care ne afecteaza intreaga viata. Sa speram ca umanitatea va realiza asta, si mai intai, va limita infuenta negativa care emana astazi, si apoi o va directiona eficient. Sarcina Kabalei este de a ajuta umanitatea sa vada asta, mai repede.

Lumea este pe cale de a dezvolta treptat o perspectiva critica fata de sine si fata de toate sistemele globale care au fost construite in jurul nostru si care acum afecteaza pe absolut toata lumea, in toate aspectele vietii. Poate, pentru ca acest sistem global a devenit atat de universal si influent, apar atatea nelinisti. Umanitatea ar trebui sa aiba serios grija de asta.

Nu mai putem lasa pe oricine sa faca orice ii place in mass media. Forta mass medie ar trebui sa fie in mainile unor oameni intelepti, Kabalisti. Mass media nu poate fi controlata prin dictatura. Dezvoltarea umanitatii face ca toate limitarile si obstacolele sa fie inlaturate. Si totusi, exista o tendinta opusa, prin urmare trebuie cumva sa restrictionam mass media. Daca nu o facem, vom invata despre aceasta nevoie prin suferinta.

Este o lupta permanenta intre liniile de dreapta si de stanga, fiecare insistand ca este mai buna ca cealalta. Dar nici una dintre ele nu este nici buna nici mai corecta. Ar trebui sa existe o linie de mijloc, care, nu numai ca le uneste, ci mai degraba se ridica deasupra lor. Nu este un amestec sau un compromis intre ele; nu este ca un partid politic de centru care este deasupra stangii sau dreptei.

Mai curand, linia de mijloc este o apropiere, altruista, in daruire, care se extinde asupra abordarilor egoiste. O asemenea apropiere va fi capabila sa ii uneasca pe toti si sa aduca pacea.

Din partea 3 Lectia zilnica de Kabbalah 28.06.10, Prefata la Comentariul Sulam

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica, Lumea - Niciun comentariu→

Am inceput sa citim Zohar-ul dupa ce ne-am pregatit pentru asta prin studierea articolelor lui Rabash, in timpul primei parti a lectiei, adica, dupa ce suntem gata sa primim Lumina care Reformeaza. Ce inseamna, Suntem gata? Noi avem o dorinta pentru asta, o dorinta pentru dimensiunea interioara, in particular, pentru dobandirea proprietatii de a darui dincolo de mintea noastra pamaneana si de senzatiile noaste. Noi dorim ca aceasta proprietate sa ne guverneze.

Dar daca o persoana nu are dorinta pentru asta? Daca nu simte lipsa proprietatii de a darui si chiar nici nu doreste sa simta aceasta lipsa? Ce ar trebui sa faca? Si el ar trebui sa stea cu aceia care doresc sa dobandeasca proprietatea de a darui. O persoana care nu simte virtual nici o relatie cu asta, ar trebui sa se lipeasca precum un nou-nascut de aceia care studiaza. Se spune despre stiinta Kabalei: Va hrani orice carne.

In lumea noastra, o persoana merge la medic, chiar daca este sanatoasa: Daca descopera ca sufera de ceva? De ce ai nevoie de asta daca esti sanatos? Vreau sa fiu sigur ca nu am nici o afectiune care se agraveaza, in timp ce eu nu sunt constient de asta.

Acelasi lucru se aplica si la noi. Chiar daca nu simtim lipsa proprietatii de a darui si ne consideram sanatosi, noi avem incredere in marii Kabalisti care ne sfatuiesc sa ne examinam. Prin urmare citim Cartea Zohar, chiar daca nu avem nevoie. Poate, multumita acestui lucru, ca eu nu ma simt  in mod particular legat sau nu simt nici necesitatea de a gusta din asta, eu ma voi examina totusi si voi vedea daca posed proprietati negative. Prin corectarea lor, voi ajunge la ceva bun (ma voi simti mai bine).

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah 28.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Din scrierile lui Rabash, Shlavey Ha Sulam, Articolul 16, 1984 Importanta Daruirii: Regula este, daca cineva vrea sa atinga un anumit scop si stie ca acesta este imposibil de atins fara efort, atunci acel cineva depune efort si ignora restul. Si daca o persoana se angajeaza in studiul Kabalei si in munca interioara, inseamna ca el are o nevoie spirituala si se asteapta sa primeasca ceea ce doreste. Prin urmare, inainte de a incepe munca sa, cineva trebuie sa examineze ce anume se asteapta sa primeasca, ca rezultat al acestei munci, adica ce rasplata asteapta de la aceata munca? Si cand o persoana incepe sa cugete la asta, o multime de ganduri ii vin in minte, si ii este destul de greu sa inteleaga ce doreste cu adevarat.

Noi avem inotodeauna indoieli si dubii : Pentru ce imi trebuie asta, de ce fac asta? Nu cunoastem adevaratul motiv, pentru ca acesta este ascuns noua. Aceasta mare lacuna, a dubiilor pare fara sfarsit si multi inceteaza treptat sa analizeze aceste intrebari. Cu cat se afunda cineva mai mult in ele, cu atat mai multe intrebari apar in el; intre timp, viata cotidiana curge in continuare. Si astfel, cineva se opreste sa se gandeasca mai bine la asta si nu mai cauta raspunsuri.

Dar de ce ne-a pregatit Creatorul atatea analize, atatea cai si ganduri, cum ar fi de ce, pentru ce, si cum? Nu pot scapa de aceste ganduri, si cu cat ma gandesc mai mult la ele cu atat devin mai confuz. Chiar a fost dorinta Lui sa cad in disperare si sa renunt la tot? Daca nu imi clarific in intregime totul, daca nu imi revelez noul nivel, nu voi avansa. Deci, de ce imi pune El atatea obsatcole in cale?

Creatorul, face asta pentru ca, doar cei care cauta sa atinga daruirea, sa devina ca El, si au vointa de a munci pentru a veni la El. Am incercat sa ating daruirea si am realizat ca nu stiu nimic, ca sunt total in intuneric, si, deci, am nevoie de ajutor de Sus. Pe de o parte, sunt gata sa dau totul pentru ca efortul depus imi garanteaza puterea de a merge spre scop. Daca am investit mari eforturi in atingerea scopului, nu pot abandona atat de usor. Am investit deja atat de mult! Sunt pregatit sa platesc pentru a nu pierde investitia facuta.

Daca inteleg ca daruirea exista si ca trebuie sa o ating prin orice mijloc, neincrederea in puterea mea da nastere adevaratei mele rugaciuni.

Din partea 1 Lctia zilnica de Kabbalah 24.06.10, Articolul Problema Daruirii

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit)– Partea 1, Paragraful 129: Si ei i-au aparut lui doar pentru cateva zile, din cauza iubirii lui pentru ea. Intreaga perioada de sapte ani a fost pentru el precum cei sapte ani pentru Bina, care sunt cei unificati ca unul, si nu sunt separati. Toti sunt unul, de vreme ce se conecteaza unul cu altul pentru iubirea cu care a iubit-o el pe ea, de vreme ce ea a fost pentru el precum unificarea superioara in Bina.

Cum definim infinitul ? Este atunci cand timpul dureaza la infinit sau cand nu exista timp si este egal cu 0? Cum poate fi asa, atunci cand eu o iubesc pe ea, imi petrec sapte ani muncind pentru ea, si in perceptia mea acesti ani se scurg? Nu ar trebui sa fie invers? Nu ar trebui ca acest timp sa dureze infinit de mult, dar atunci, daca eu acesti sapte ani ii consider infinit, inseamna ca, la infinit ajungem sa fim impreuna?

In realitate, infinitul este atunci cand timpul se reduce la zero. In lumea noastra, noi credem ca infinitatea este ceva infinit de departe pentru ca ne imaginam ca sfarsitul (moartea) este impinsa dincolo de infinit. Noi percepem infinitul in acest fel, pentru ca perceptia noastra este formata, mai degraba pe lipsa decat pe implinire.

Dar in spiritualitate, unde toate actiunile noastre sunt dictate de daruire, este altfel, exact invers. Infinitul este atunci cand totul este intr-un singur loc ca si cum ar fi comprimat la zero. Totul exista in acelasi moment, in acelasi timp, in acelasi loc, in aceeasi femeie.

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah 24.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Eforturile pe care le fac sunt rasplata mea spirituala?

Raspunsul meu: Recompensa este ecranul si Lumina care Reformeaza. Noi nu ne putem masura si evalua efortul. Trebuie sa avem ecranul si Lumina care Reformeaza. Sunt singurele lucruri pe care trebuie sa le obtinem. Orice altceva puteti avea din abundenta, luati-le!

Lumina care Reformeaza este incuviintarea de a primi. La fel ca un bilet la teatru care ne ingaduie sa intram la un spectacol deosebit, lumina care Reformeaza ingaduie unei persoane sa ia o anumita portie. In functie de cantitatea de Lumina care apare in voi, veti fi umpluti, si va veti alipi Creatorului si abundentei care exista in intreaga creatie.

Luati-o pe toata, dar numai prin Lumina care Reformeaza. Asadar rasplata voastra este Lumina care Reformeaza. Nu avem nevoie sa castigam alceva. Abundenta Superioara ne va umple Vasele spirituale,  (Kelim), vointa de a primi, dar numai atunci cand vom obtine Lumina care Reformeaza.

Totusi, eu am nevoie de implinire nu pentru a primi placere, ci pentru a examina si a masura cat de mult daruiesc. Chiar daca implinirea mea imi da o satisfactie enorma, este totusi masurata in Lumina daruirii, Lumina care Reformeaza.

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Noi putem ramane fie in calitatea de a primi, fie in calitatea de a darui si sa le implinim pe amandoua. In principal, doar doua forte guverneaza Universul, doua forte ale naturii: forta primirii si forta daruirii. Una dintre ele forta de a primi, este deja in noi pentru ca noi ne-am nascut cu ea, deci o consideram a fi naturala.

In realitate insa, nimic nu este mai natural decat calitatea de a darui. Totusi, nu este in noi; prin urmare, noua nu ne pare naturala; pare ceva artificial, care nu are legatura cu realitatea. Si totusi, singura existenta reala este in calitatea de a darui pentru ca toata creatia, cu exceptia lumii noastre, traieste in ea. Doar noi traim in aceast marunt, inchis, spatiu imaginar, in calitatea de a primi.

Datorita faptului ca acest spatiu este inchis si izolat de toate lumile si de Creator, noi credem ca nu exista nimic dincolo de ea. Ca un vierme care traieste intr-o ridiche si crede ca intreaga lume este doar ridichea, noi nu vedem dincolo de lumea noastra. Ridicolul vierme nu intelege ca acolo, in afara ridichii, exista o mare, luminoasa, dulce si frumoasa lume. La fel si noi.

De aceea trebuie sa intelegem ca aceasta calitate de a primi, in care locuim este minuscula si limitata. Ne este data pentru a cunoaste opusul ei, calitatea de a darui.

Din partea 1 Lectia zilnica de Kabbalah 27.06.10, Articolul Problema Daruirii

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit) – Partea 1, Paragraful 127: Din acest motiv, Leah nu a aparut dar Rachel, da, pentru a atrage privirea si inima lui Iacob cu frumusetea Rachelei, astfel incat el sa se stabileasca acolo. Si multumita ei, Leah, a fost de asemenea cuplata cu el si a purtat toate aceste triburi. Cum a stiut Iacob cine era Rachel? In fond, nu o stia? Ciobanii i-au spus, asa cum este scris, Si iata Rachel, fiica sa vine cu oile.

Toate aceste proprietati – fantana, apa, Haran, Iacob, Lavan, Rachel, Leah, ciobani si cireada– sunt in noi. Tora explica cum sa distingem si sa sortam noi insine aceste forte in noi.

Asta poate fi asemanat cu aranjarea, explicarea constructiei. Trebuie sa discernem dorintele noastre interioare si, cu referire la imaginea pe care Tora o deseneaza pentru noi, sa le pozitionam pe fiecare dintre acestea la locul potrivit. Noi continuam sa facem asta pana cand vom avea intreaga imagine interna care arata conexiunile dintre toate dorintele si proprietatile pe care Tora le descrie, printre care – turma, fantana, apa s.a.m.d. – la nivelul lor neanimat, vegetal, animal si vorbitor , in intreaga realitate spirituala.

De indata ce eu imi organizez corect aceasta imagine, in concordanta cu instructiunile Torei, sunt prins intr-o secventa de film si ma misc spre urmatorul cadru. La fiecare pas, Tora ne spune cum sa ne dezvoltam de la un nivel la altul prin schimbari interioare.

Prin schimbarea fortelor noastre interioare si a proprietatilor, in concordata cu povestirile Torei, noi avansam impreuna cu relatarile Torei. Aceasta se intampla atunci cand povestirile Torei se transforma in revelatie.

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah 24.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Torah, Zohar - Niciun comentariu→

Sunt doua forte in natura: primirea si daruirea. Aceste doua forte reprezinta imagini ale dorintei noastre de a ne bucura, asemeni celor de pe ecranul unui calculator. Ele construiesc imaginea lumii care consta din mine si toate lucrurile din jurul meu. Asa cum a scris Baal HaSulam, in partea din spate a creierului nostru exista un ecran prin care noi percepem imaginea lumii.

Aceasta imagine este creata cu ajutorul celor doua forte: una de primire(stanga) si una de daruire(dreapta). Combinatia acestor doua forte pe materialul meu egoist descrie intreaga imagine a realitatii pentru mine. O simt, o vad ca pe o imagine, asa cum este, si mi se pare ca aceasta imagine, aceasta realitate, exista in afara mea. Eu insumi, proiectez imaginea mea interioara in fata mea. Acesta este felul in care eu vad lumea. Este ca si cum am preluat-o din mine si am proiectat-o in afara.

De ce sunt construit astfel? De ce vad lumea mea interioara intr-o forma exterioara? Pentru ca noi sa tratam asta egoist, cu neglijenta si ostilitate. Astfel, noi primim oportunitatea de a studia lumea noastra interioara si de a ne corecta noi insine.

Daca simt asta ca fiind in interiorul meu, nu voi fi niciodata capabil sa ma corectez pe mine, pentru ca ma voi raporta la tot, intr-o maniera pozitiva, cu bunatate, dar numai in mod egoist. Dar acum, de vreme ce ego-ul meu vine la suprafata si simt ca este strain, ma raportez  la sinele extern ca la ceva strain, iintr-un mod egoist, intr-un fel negativ mai degraba, decat pozitiv, ca si cum ar fi o parte interioara a mea. Prin urmare, am oportunitatea de a intelege ce inseamna pentru mine extern si intern.

Lumea a fost Sparta in doua parti: eu si ceilalti. Nu ma pot convinge pe mine ca ceva care exista in afara mea este al meu. Mi se da oportunitatea de a-mi  vedea esenta interioara in imaginea de afara: Vino si vezi cine esti si cum ii tratezi pe cei din jurul tau. Asa esti in interiorul tau. Tu spui: Uite cat de urat este acesta, cat de lenes este, cat de prost este calalalt! Ii urasc atat de mult! Intre timp, toate aceste calitati sunt ale tale si nu ale ceilorlalti.

Aceste revelatii ma ajuta. Altfel nu as fi niciodata capabil sa ma refer la ele, sa revelez complet inclinatia rea (dorinta egoista, ura fata de toti) si sa realizez mai tarziu ca acestea sunt calitatile mele interioare, care sunt proiectate in afara.

Atunci eu incep sa inteleg cum ma ajutaCreatorul, dandu-mi o asemenea perceptie a realitatii: sa imi vad interiorul- in afara. Eu incep sa inteleg cat de mult ma ajuta asta, si ca fara asta, as fi complet inchis in mine si nu as fi niciodata capabil sa inteleg ce insemn eu. Intre timp, aici este ceva in mine, ceva ce eu nu consider ca as fi eu.

Prin urmare, intreaga noastra munca se reduce la unificarea sinelui interior cu cel exterior, cu lumea exterioara, si in particular, cu grupul. Putem exersa cu grupul. In fond, atunci cand eu incep sa muncesc cu grupul si incerc sa ii tratez pe prieteni ca pe mine insumi, eu vad ca sunt incapabil sa ma unesc cu ei, indiferent cat de mult incerc sa ma conving pe mine ca tot ce este in afara mea sunt de fapt eu. Nu pot trata nici macar o parte a umanitatii, grupul – al carui scop este aproape de al meu – ca pe mine insumi. Nu pot relationa cu el cu mintea mea egoista. In aceasta privinta, eu incep sa vad acest egoism ca pe ceva care a fost artificial creat de Creator, in particular pentru anularea lui. Totusi, eu nu sunt capabil sa fac asta de unul singur; Eu pot doar dori asta si apoi sa ma rog la Creator pentru disparitia lui (a egoismului). De ce ar trebui sa cer? -Pentru a primi conectarea cu Creatorul!

Cum se poate intampla asta? Intelege ca ei sunt tu! Trateaza-i pe ei cu iubire, de vreme ce ei sunt parti ale sufletului tau!

Dar, nu pot! Ei sunt prietenii tai, vecinii tai. Ei se indreapta catre acelasi scop ca tine! Pana la urma ce va separa?

Forta spargerii va separa. Creatorul a plasat asta ca un obstacol, si eu nu il pot invinge. Si apoi tu ceri sa corectezi asta in particular. Tu ceri corectare si integrezi intreaga lume in tine.

Din partea 2 Lectia zilnica de Kabbalah 24.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce este scris ca ascensiunea de la un pas spiritual la urmatorul pas are loc numai prin marirea Aviut (grosimea, consistenta dorintei) din ecran, daca Aviut este o caracteristica a vasului (Kli) si nu a ecranului?

Raspunsul meu: Ecranul este un vas spiritual. Dupa Prima Restricte (Tzimtzum Aleph), vointa de a primi nu mai poate servi ca vas. Vasul spiritual, Kli, este acela cu care eu pot plati.

Daca intru intr-un restaurant si spun ca imi este foame, ei nu se vor uita la dorinta mea de a manca; ei se vor uita la cati bani am, cu alte cuvinte, la ecranul meu. Asta inseamna ca evaluarea va fi in functie de grosimea (Aviut) a ecranului meu, sau de abilitatea mea de a primi in scopul daruirii, de puterea intentiei mele si de cantitatea de foste dorinte egoiste, pe care pot sa mi le atasez de ecranul anti-egoist si de intentia de daruire.

Cu un ecran care nu are nicio grosime, nimic nu poate fi primit, este doar o restrictie. O restrictie este un ecran cu grosime zero, ceea ce inseamna ca nu doresc sa primesc nimic pentru mine si nu stiu cum sa primesc pentru a darui.

Cat de mult pot primi in scopul daruirii? Pot primi cantitatea care este egala cu grosimea ecranului meu. Daca puterea ecranului meu este de 20 de grame, mi se va permite sa primesc exact aceasta cantitate, in scopul de a darui. Ambele actiuni trebuie sa se uneasca in ecran, atat primirea cat si daruirea. Cand sunt unite, va fi de dragul daruirii.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Kabbalah, 23.0610, Articolul Prefata la Comentariul Sulam

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→