Intrebare: De ce este scris in Introducere la Studiul celor Zece Sfirot, paragraful 55, faptul ca o persoana care a dobandit Providenta deschisa (asta insemnand, l-a descoperit pe Creator) este sigur ca nu va mai pacatui din nou?

Raspuns: O persoana este sigura ca nu va mai pacatui, deoarece a corectat, cu ajutorul ecranului si Luminii reflectate, toate dorintele sale de a primi. S-a ridicat deasupra lor si acum poate merge mai departe. Ii trebuie Creatorul sa depuna marturie pentru corectarea sa, astfel incat sa continue munca cu dorintele de primire si sa inceapa sa le foloseasca pentru primire in scopul de a darui.

Imi trebuie o forta generala aditionala, care este numita marturia Creatorului. Acum trebuie sa-mi deschid cutia Pandorei, care contine toate dorintele mele si sa incep sa clarific in care dintre ele pot primi placere si astfel sa-l delectez pe Creator. Aceasta este o tendinta total noua, care nu a mai existat inainte. Nu am mai facut-o si acum trebuie sa gust placerea pentru a delecta Creatorul, ca un oaspete care participa la festin pentru a-si satisface gazda.

Pentru a nu gresi, trebuie sa colectez fortele noi furnizate de catre marturia Creatorului. Altfel, nici nu ating si nici nu incep sa dezvalui noile mele dorinte de primire. Imi trebuie o forta aditionala. Si Cand Cel care cunoaste toate misterele va depune marturie ca nu ma voi mai intoarce inapoi la prostie, voi fi capabil sa incep sa-mi corectez faradelegile.

In aceasta etapa, faradelegile au fost deja schimbate in greseli si ar trebui sa ma simt mai bine, asa cum sunt. Am corectat deja jumatate din dorintele de primire si ele sunt umplute total cu Lumina Hasadim. Acum trebuie sa incep munca cu ele in cele trei liniii si sa introduc un pic de Lumina Hochma in ea.

Asta inseamna ca faradelegile mele au devenit greseli. Voi primi pentru a darui, dar deja am intentia pentru a darui. Trebuie doar sa adaug, cu mare atentie, primirea la aceasta intentie.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Kabbalah 13.06.10, Introducere la Studiul celor Sece Sfirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

La un moment dat, vom incepe sa simtim cat de mult text lipseste in multe locuri din Zohar. Fiind un comentariu al Pentateuch (Tora, Profetii si Scripturile), Cartea Zohar descrie intreaga realitate: HBD-HGT-NHY ale sufletului comun, Malchut al Lumii Infinitului. Dar textul original a fost ascuns de noi si numai o mica parte a ramas. Aparent, nu avem nevoie de mai mult pentru corectarea noastra. Partile din Zohar care nu sunt relevante pentru corectarea noastra curenta se refera, cel mai probabil, la partile deja corectate din sistem.

Din acest motiv, cineva poate simti omisiuni sau necompletari in text. Chiar daca nu le constatam inca, le vom simti din ce in ce mai mult. Vom simti, de asemnea, cat de benefice sunt aceste omisiuni. Sufletul care tanjeste dupa corectare, cauta perfectiunea. Deci, partile lipsa pe care sufletul le simte il invita sa se agate de sufletele corectate care si-au corectat aceste parti. De aceea ne lipsesc astazi.

Asta trebuie sa ne faca sa intelegem ca noi existam intr-un sistem viu al sufletelor, unde anumite parti le completeaza pe altele. Partile lipsa din Zohar ne invita pe noi sa ne alaturam sufletelor care poarta aceste revelatii lipsa. Daca ne unim cu ele, vom completa astfel toate sufletele.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah Lesson 14.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum poate o persoana sa depaseasca primul stadiu al dublei ascunderi (asa cum este mentionat in Articolul 58, Introducere la Studiul celor Zece Sfirot)? La acel moment nu vede cu adevarat spiritualitatea; pentru a depasi, cineva trebuie sa vada ce face.

Raspuns: Kabbalah spune ca esti un criminal de la inceput, ai fost nascut asa. Suntem toti criminali! Dar nu trebuie sa fim prinsi pentru ca suntem deja inchisi, traind in aceasta lume. Tot ceea ce putem face este sa realizam ca suntem criminali in inchisoare si ca aceasta starea ne-a fost data de la inceput. Daca cineva doreste sa paraseasca inchisoarea, poate merge inainte, usa este deschisa! Totusi, pentru a face asta, persoana trebuie sa se schimbe ea insasi.

Alunecarile si greselile ne arata cat de opusi suntem Creatorului. Daca nu ne vedem asa, nu exista nicio alunecare sau greseala. Aceasta este starea numita Providenta recompensei si pedepsei. Recompensa este oportunitatea de a actiona in daruire. Pedeapsa este lipsa acesteia.

Alunecarea este efectul dublei ascunderi; greseala este efectul simplei ascunderi. O ascundere acopera Nu este nimeni in afara de El, si cealalta, pe El este bun si face bine. Daca gresim in amandoua se numeste alunecare. Daca gresim in una se numeste greseala.

De aceea este mai usor sa corectam greselile. Corectand o greseala, corectam jumatate din alunecare si devine mai usor sa o corectam toata pentru ca acum o alunecare a devenit o greseala. De fapt, noi corectam de fiecare data greseli, deoarece fiecare alunecare se transforma la inceput in greseala si devine cu adevarat corectata, numai cand incepem sa primim pentru a darui. Asta se numeste pocainta prin iubire mai degraba, decat prin teama.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Kabbalah 13.06.10, Introducere la Studiul celor Zece Sfirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul VaYetze (Si Iacob a iesit), Paragraful 51: …Reiese ca este ca o oglinda slefuita, care se ingrijeste nu de a-si arata propria forma, ci numai formele celorlalti, aceia care se uita la ea sau aceia care stau in fata ei. Ea seamana cu o oglinda si pentru ca intreaga calitate a sticlei oglinzii este culoarea intunecoasa din spatele ei. Reflecta razele luminii pentru ca, daca ar fi fost transparenta, nicio forma nu s-ar fi vazut in ea. Asa este si Nukva – toata puterea ei este in Masach-ul ei, care retine lumina de a straluci de la ea in jos. Fara acest Masach, nu ar fi fost lumina in ea deloc.

Citim Zohar-ul dar nu il intelegem; il citim dar nu simtim nimic. In final trebuie sa atingem o stare, in care intrebarea  Pentru ce toate astea? ne va duce la disperare, deziluzie, la o explozie interioara si la realizarea faptului ca nu avem alta sansa decat sa ne unim, si in aceasta unitate interioara, sa descoperim despre ce vorbeste Zohar-ul.

Nu este alta metoda, alta cale. Trebuie sa trecem aceasta bariera. Sunt multe obstacole in drumul nostru: lenevia, lipsa intelegerii si protestul mintii, din lipsa capacitatii de a intelege. Totusi, niciuna nu conteaza. Ne trebuie doar persistenta, care ne va duce intr-un stadiu de disperare si realizarea ca nu este alta varianta. Trebuie sa descoperim ce ne spune Cartea Zohar, chiar aici, in unitate. Ceea ce Zohar-ul descrie este revelat doar in unitatea dintre noi.

Din prima partea a Lectiei zilnice de  Kabbalah 13.06.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum pot fi sigur ca invatatorul meu de Kabbalah este un Kabalist real, daca eu trebuie sa merg prin credinta deasupra ratiunii?

Raspuns: Cum poti tu sa verifici la ce nivel este invatatorul tau si daca este sau nu Kabalist? Cine esti tu sa-l examinezi? Ce instrumente ai si ce teste poti face?

Poate ar trebui sa testezi cat de bine stie teoria si Studiul celor Zece Sfirot? Dar toti ne amintim povestea lui Baal HaSulam despre kabalistii pe care i-a intalnit in Ierusalim. Stiau toate cartile lui Ari si intreaga Carte Zohar, pe de rost. Daca auzeau inceputul unei fraze ei puteau continua pana la sfarsitul capitolului.

Totusi, asta demonstreaza ca ei erau Kabalisti si dobandisera spiritualitatea? Erau doar niste calculatoare cu o memorie buna. In afara de cunoasterea teoretica si de abilitatea de a o prezenta stralucit, pare sa nu fie alte criterii pentru a fi sigur. Cum poti testa asta daca nu ai instrumentele corespunzatoare? Spiritualitatea exista in proprietatile pe care tu nu le posezi inca si asta te face incapabil sa determini daca oamenii au sau nu, acele proprietati spirituale. In afara de asta, orice Kabalist se poate ascunde el insusi, de asemnea. Chiar si fata de alt Kabalist, unul se poate camufla in asa fel, incat celalalt nu il va recunoaste sau nu va simti nimic.

De aceea, singurul mod de a verifica pe cineva este cu propria inima. Trebuie sa-ti deschizi inimia, tie insuti, sa nu te inseli niciodata si apoi sa vezi daca esti sau nu, gata sa urmezi acea persoana, fara niciun regret sau constrangeri si fara sa te lupti cu indoielile tale.

Ar putea fi cateva lucruri cu care nu esti de acord, dar vei merge mai departe pentru a le da o sansa. S-ar putea sa nu-ti placa acest mod de invatare sau purtarea lui, dar esti gata sa verifici principiile pe care le foloseste si, de ce.

Tu esti cel care care trebuie sa investigheze; nimeni altcineva nu o poate face in locul tau. In cine altcineva poti sa ai incredere? Nu este nicio diferenta intre a crede pe invatatorul tau si a te increde intr-o persoana care iti spune lucruri despre el. Pe cuvantul caruia te poti baza? A te baza pe cineva inseamna sa folosesti credinta deasupra ratiunii si sa crezi ca invatatorul tau este in spiritualitate si stie despre ce vorbeste.

De aceea, numai inima ta iti poate da un inidiciu; asa cum este spus: Cineva trebuie intotdeauna sa invete, acolo unde inima sa doreste. Este necesar sa realizam exact ce doreste inima noastra si apoi sa evitam opiniile altor personae, astfel incat sa ne bazam numai pe alegerea noastra.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Kabbalah 13.06.10, Articolul, Sa-ti faci un Rav si sa-ti cumperi un prieten – 2

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Daca ma ridic deasupra egoismului meu si ies, incluzandu-ma in dorintele altor persoane, primesc un infinit vas spiritual, in care pot simti intreaga Lumina a Infinitului. Asta se intampla foarte simplu. Este ca o conducta uriasa si Lumina curge prin ea. Este o valva la capatul acestei conducte cu care eu pot schimba in mod semnificativ debitul Luminii, deschizand-o complet. Asa se intampla in lumea noastra, cand, chiar si un copil poate intoarce un robinet si schimba debitul apei. In relatie cu spiritualitatea, eu pot face la fel.

Am numai o dorinta mica pentru spiritualitate. Este un singur punct in inima. Totusi, daca ma intorc inspre dorintele altor oameni si ma includ in corpul comun al sufletului, ca una dintre celulele lui, atunci daruiesc acestui corp comun si, ca raspuns, el incepe sa aiba grija de mine. Apoi primesc toate capabilitatile lui nemarginite.

Deci, nu este o coincidenta faptul ca, Kabbalah ne spune sa iesim din dorintele noastre si sa intram in dorintele altora. Facand asta, vom primi de 613 ori mai multe capabilitati, vase spirituale si dorinte, in comparatie cu ce am avut inainte. La inceput am avut doar un punct in inima, dar acum fiecare dintre noi primeste intregul corp pentru folosul nostru.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Kabbalah Lesson 10.06.10, Introducere la Studiul celor Zece Sfirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Toata munca noastra in termenii liberului arbitru este dusa in ascunderea Guvernari Superioare. Aceasta etapa este descrisa in Introducere la Studiul celor Zece Sfirot,, articolul 53: …Recompensa este conform cu suferinta. Daca Conducerea Lui nu este relevata, este imposibil sa-l vezi, ci numai in ascunderea fetei; din spate …si prin indoiala… In acest fel, este lasata intodeauna alternativa de a pastra vointa Lui sau de a o frange. Asta, pentru ca necazurile si durerile pe care le sufera cineva il fac se indoiasca de realitatea Conducerii Lui asupra creatiilor Sale…

Imagineaza-ti ca vezi prin prisma dorintelor tale egoiste o persoana care sta in fata ta. Suntem Creatorul si eu, iar intre noi sta natura mea egoista. Este ca si cum o persoana draguta, buna, se apropie de mine, ca si cum ar fi un doctor tinand o seringa in mana pentru a-mi face o injectie si eu sunt un copil mic. Ma uit la acest zambet dragut si la seringa pe care o tine in mana si inghet de groaza. Totusi, se apropie din ce in ce  mai mult, se pare, pentru a-mi face rau.

Ai prins ideea? Aceasta este starea in care suntem noi acum. Trebuie sa-L cunoastem, sa-L intelegem si sa-i simtim intentiile, chiar daca vrea sa ne faca o injectie. Nu avem alta sansa daca suntem bolnavi si avem nevoie de vindecare (corectare).

De ce a aranjat El, totul in acest fel? A facut totul asa de precis pentru ca noi sa-L cunoastem; altfel, ar fi imposibil. Beneficiul Luminii poate fi cunoscut numai din intuneric.

Apoi, vei intelege ca toate aceste situatii teribile imaginare – injectia, intreaga lume care sufera si raul – sunt doar imaginile elaborate de substanta ta egoista. Sa dobandesti nivelul de credinta inseamna sa te ridici deasupra acestei substante si sa nu o mai simti. Vei realiza ca totul a fost o fantezie copilareasca, care nu exista in realitate. Lumina, atitudinea blanda a Creatorului, au parut egoismului tau ca o injectie dureroasa. La fel ca un copil speriat de seringi, asa si noi suntem speriati de El.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Kabbalah 10.06.10, Introducere la Studiul celor Zece Sfirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce a creat Creatorul lumea in felul in care este ? De ce s-a ascuns de mintea si simturile noastre? De ce ne-a creat pe noi sa fim opusi Lui si opusi scopului final?

Raspuns: A facut asta pentru ca El a vrut sa ne dea libertate. A vrut ca noi sa avem dorinta de a-L descoperi prin liberul nostru arbitru. A vrut ca noi sa devenim daruitori, ca EL. Daca l-am fi simtit pe Creator, asa cum este, chiar de la inceput, nu am fi obiectat si nu am fi vrut sa facem nimic diferit.

In acelasi fel, nimeni dintre noi nu poate rezista egoismului, care guverneaza asupra noastra. Actionam automat la programul nostru egoist. Similar, daca programul daruirii ar fi fost impregnat in noi, l-am fi realizat automat si pe acesta si am fi fost numiti ingeri, forte fixe ale naturii. Totusi, nu exista nicio libertate in aceste doua cazuri.

Libertatea este numai in mijloc. Este intre impuritate si sanctitate. Aceasta stare se numeste Klipat Noga. Este treimea din mijloc a calitatii Tiferet.

Creatorul trebuie sa ne puna in punctul instabilitatii, astfel incat sa nu stim spre care parte sa echilibram balansarea noastra. Nu stim ce este bun si ce este rau, ce sa preferam si la ce sa aspiram? Aici este situat punctul liberului nostru arbitru.

Formam o linie din aceste puncte ale liberului arbitru si progresam din acest moment in sus, pana la sfarsitul corectiei. Singura noastra sarcina este de a intelege masura ascunderii si formele ei si sa realizam motivul si nevoia acesteia. In acest fel, ne construim intr-o fiinta independenta.

Creatorul nu are alt scop decat independenta noastra. De fapt, El are nevoie de o creatura independenta pentru a-i oferi placere? Cum poate sa ofere placere unei masini pe care El a creat-o si pe care o controleaza total? Totusi, in masura in care creatura devine independenta, Creatorul primeste placere daruindu-i ei. Acum este cineva pe care sa-L delecteze, este cineva care exista cu adevarat.

De aceea nu ne-a creat pe noi sa fim buni imediat si nu ne-a dat Lumea Infinitului de la inceput. Ne-a fortat sa fim opusi Lui si ne-a plasat intre doua lumi. De fapt, chiar aici in mijloc, intre aceste doua lumi, unde nici regulile Creatorului si nici cele ale creaturii nu sunt la lucru, in acest punct neutru, care nu apartine nici Creatorului nici creaturii, numai acolo avem libertate.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Kabbalah 8.06.10, Introducere la Studiul Celor Zece Sfirot

Filed under: Lectia zilnica, Libera alegere - Niciun comentariu→

Zohar, Capitolul VaYigash (Si Iuda s-a apropiat), Paragraful 129: Cand cerurile si animalele, adica Nukva, sunt corectate astfel incat totul este un Merkava pentru acest om, ZA, este scris : Si Iosif si-a pregatit propria Merkava(caleasca), si s-a dus la Goshen sa il intalneasca pe Israel, tatal lui. Acesta este un Tzadik (drept), Iesod de ZA, numit Iosif cel drept, care leaga si uneste propriul Merkava, Nukva, cu cerurile si animalele.

Aici Zohar-ul vorbeste despre dorinta creata de Creator, care incepe sa semene cu El, cu actiunile Lui. Creatorul este sursa care arata dorinta de placere (ceea ce El a creat) actiunile Lui asupra sa. Creatorul influenteaza dorinta de placere, in diverse feluri, si, prin perceperea acestor forme, dorinta incepe sa se dezvolte in ei.

Dorinta percepe actiunile Creatorului in sase directii diferite (patru directii ale lumii, si directiile sus-jos) si de asemenea printr-o varietate de culori, gusturi, mirosuri, temperaturi, s.a.md. In esenta, Lumina care emana de la Creator, afecteaza dorinta de placere si primeste anumite impresii.

In concordanta cu senzatiile experimentate, dorinta atribuie denumiri diferite acestor impresii si le defineste prin diferite forme. Acest fenomen, nu exista in afara dorintei de placere, de vreme ce noi suntem incapabili sa percepem altceva, in afara dorintei noastre. De exemplu, putem spune simplu ca exista Lumina care Inconjoara, totusi, noi putem vorbi doar despre anumite fenomene care sunt deja in dorinta noastra, cand dorinta le simte in ele intr-un fel sau altul.

Zohar-ul explica structura sistemelor, adica, clarifica modul prin care dorinta de placere este influentata de Lumina si determina structura dorintei. De fiecare data, dorinta primeste o impresie de la Lumina, dobandeste o forma specifica, ce exprima amprentele lasate de Lumina, in ea. Dorinta de placere este ca o sculptura vie cu o imensitate de forme si siteme interne si externe.

De aceea creatura reprezinta un sistem extrem de complex, care provine din influenta Luminii asupra sa. Influenta directa a Creatorului asupra creaturii inseamna trecerea creaturii prin toate actiunile Sale, dobandind forme, in concordanta cu sistemul de la Superior la inferior, adica, direct de la Creator.

Exista, de asemenea, si o actiune opusa a creaturii, atunci cand aceasta spune: Stop! De aici voi manui sistemul de unul singur. Vreu sa fiu similar cu Tine. Este suficient, am primit deja toate impresiile si Reshimot, si acum vreau sa muncesc independent. Vreau sa folosesc sistemul pe care Tu l-ai implantat in mine, in felul in care Tu faci. Vreau sa devin daruitor ca Tine. Vreau sa iti daruiesc Tie! Aceasta este numita munca de la inferior la Superior.

Din Lectia Zohar, de seara, 09.06.10

Filed under: Lectia zilnica, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este credinta, inainte de trecerea Machsom (bariera catre lumea spirituala)?

Raspuns: Inainte de traversarea Machsom si intrarea in spiritualitate, el nu are credinta. Conceptul de credinta in Kabbalah este total diferit de ceea ce, in mod obisnuit, inseamna asta in viata cotidiana. In Kabbalah, toate aceste concepte sunt definite la un nivel total diferit.

Credinta inseamna a  simti pe Creator. Daca il simt pe Creator, cred in El. Observati cat de diferit este asta fata de ceea ce am gandit initial. In viata obisnuita, credinta este ceva ce nu vedem sau nu stim, dar credem in ea ca si cum exista in realitate.

Kabbalah spune ca asta nu este credinta, ci doar o fantezie. Kabbalah se sprijina exclusiv pe realitate, senzatii de adevar interior. In masura in care eu il simt pe Creator, eu primesc puterea sa muncesc impotriva ego-ului meu; o forta impotriva alteia; pozitivul impotriva negativului. Asta este ceea ce numim crdinta deasupra ratiunii, adica credinta deasupra egoismului si senzatia din ea. Eu ma ridic desupra tuturor acestora pentru ca eu sunt capabil sa folosesc ratiunea si senzatiile Superiorului. Totusi, daca nu am acesta, cum pot munci? Sa ma bazez pe povestile spuse de cineva?

Nu asta numim noi credinta. Este un joc pe care il joaca oamenii in aceasta lume, pentru ca ei nu cunosc o alta cale pentru a se linisti pe ei insisi. Pentru a atinge credinta, trebuie sa atingem revelatia. Intelepciunea Kabbalah este revelatia Creatorului de catre creaturi, si asta este numita credinta.

Din partea 1 Lectia Zilnica de Kabbalah 11.06.10, Shamati, Art. 50

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→