Întrebare: În timpul ultimului congres din Nord, grupul nostru s-a împărţit în două părţi: prima parte, 10 oameni, s-au izolat de lume la primul etaj al centrului şi au simulat complet condiţiile prietenilor noştri care se aflau la congresul din Israel, iar cea de-a două parte, 20-30 de oameni, care datorită unor motive diferite nu au putut participa decât anumite perioade de timp, au fost în altă cameră.

Eu am fost printre cei 10 izolaţi şi nu am putut să mă concentrez la nimic altceva decât la un singur gând: „Cum s-a putut ca să ne împărţim în două?” Dar nu am avut curajul să ridic această problemă celorlalţi 9 oameni. Această întrebare mă bântuie; ce ar trebui să fac? Să o ridic pentru a fi discutată în grup sau ar fi împotriva unităţii grupului, chiar şi în această decizie de a ne împărţi în două grupuri în timpul congresului? Eu cred că directoriatul spiritual ar trebui să insiste ca grupul să stea împreună, oricare ar fi condiţiile.

Răspuns: Contradicţiile există peste tot, până la corectarea finală şi mai ales în Cabala, dar în spiritualitate, lucrurile opuse sunt unite în intenţia comună; ele co-există, cu toate că sunt separate prin legea echivalenţei de formă. Deci, trebuie să începem să ne obişnuim cu faptul că putem fi diferiţi dar împreună; mai mult, nu ar trebui să ne străduim să punem pe toată lumea şi totul la acelaşi nivel. Egal nu înseamnă la fel ci egal în intenţie şi la nivele diferite.

Suntem toţi diferiţi şi nimeni nu ne forţează să fim la fel, ci doar să aspirăm la acelaşi scop. De asemenea, fiecare se străduie pentru atingerea scopului în diferite feluri. Suntem diferiţi, ca celulele unui singur corp; în intenţia noastră către Creatorul comun, Creatorul ne uneşte.

Fiţi ca un exemplu de urmat, iar aceia care nu pot, datorită unor motive obiective, nu sunt mai prejos decât voi, dar vor fi la congres în alte sub-grupuri; similar, corpul are organe care sunt diferite în importanţa lor, dar toate aparţin aceluiaşi corp.

Egalitatea prietenilor nu înseamnă asemănarea perfectă!

Cere, vom găsi.

Filed under: Congrese, Intentie, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Rugaciune - Niciun comentariu→

Rugăcinea celor mulți înseamnă rugăcinea pentru alții. Vei ieși din întuneric numai dacă îți faci griji față de alții. Aceasta este singura noastră muncă. Vedeți doar prin ce a trebuit să trecem în această lume, în evoluția noastră, prin diferite lovituri și pregătiri, până când am obținut asta. Și pentru ce toate acestea, știința, tehnologia, toate crizele, problemele economice, totul? Din negativul a tot ceea ce ne înconjoară vom ajunge la înțelegerea că nu există nicio altă șansă decăt să ne conectăm.

Nu putem obține conexiunea în mod direct. Numai atunci când o persoană își examinează comportările și vede că sunt inutile, numai atunci este gata să intre în lumea spirituală. Chiar și atunci nu este gata, dar ajunge la grup și i se dă putere acolo, atât în mod pozitiv cât  și negativ și este gata pentru conexiune.

Desigur, se face prin lovituri. Plăgile din Egipt sunt pentru conexiune. Experimentăm dezamăgirea ca grup și individual, iar asta pentru a realiza propria neputință și a înțelege că nu există altă cale de avansare decât conexiunea. Numai atunci vom fi gata să ieșim din Egipt. Prin toate suferințele, toate plăgile din Egipt despre care am citit, toată munca grea și atunci când au vrut să construiască orașe frumoase, prin muncă grea, descoperă brusc că nu obțin nimic din toate acestea. Toți anii de foamente prin care au trecut, toate plăgile sunt egoul lor care nu îi lasă să se conecteze.

Câte plăgi trebuie să experimenteze până când vor înțelege că nu este o altă șansă decăt să evadeze – în întuneric, nu contează une și cum – numai să scape? Dar această muncă se poate face ușor. Suntem la un nivel diferit de dezvoltare față de cel de care vorbește Tora. Nu trebuie să experimentăm toate acestea fizic. Ei au trecut prin toate astea deja. Fiecare acțiune spirituală trebuie să aibă o copie în corporalitate, iar această acțiune a avut loc deja în istorie, deci acum poate avea loc numai în spiritualitate.

Deci calea noastră este cu adevărat mai scurtă. A rămas doar efortul spiritual fără suferință în granițele materiale, rătăcirea în deșert și fără să trecem prin toate acele faze. A rămas doar să facem un efort spiritual și să ne conectăm!

Din Lecția 3 a Congresului Arava Arvut 2/24/12

Filed under: Congrese, Intentie, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Rugaciune - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „ Introducere in Studiul Celor Zece Sfere”, Paragraful 97: De aceea, inteleptii ne-au avertizat de multe ori cu privire la conditia practicarii Torei, in mod special Lishma, ca persoana va fi recompensata prin ea cu viata, pentru ca este Tora vietii, si de aceea ne-a fost daruita, dupa cum este scris, „prin urmare, alege viata”.

Aceasta este o conditie importanta si as spune de temut. Exista o avertizare foarte serioasa acolo prin care este interzisa folosirea Torei, adica metoda Cabalei, in mod nepotrivit. In fond, Lumina exista in toate cartile de Cabala, si daca o persoana le foloseste in mod nepotrivit, primeste potiunea mortii in loc de cea a vietii. Este o arma foarte puternica asemanatoare radiatiei care poate fi folosita benefic in diferite domenii tehnologice si in medicina, altfel poate ucide. Focul de asemenea poate fi distrctiv pe de o parte si pe de alta parte ne poate ajuta si incalzi.

Puterea Luminii este cea mai mare putere din natura. Trebuie sa stim cum sa o folosim. Prin urmare inteleptii au interzis la inceput invatarea de catre oricine a intelepciunii Cabalei, cu exceptia acelora care avea intentii altruiste Lishma (daruirea).

Insa cum se poate comuta cineva catre aceasta intentie? Exista cateva conditii preliminare.

La nivel general uman, oamenii nu au nevoie sa studieze metoda Cabalei. Apare insa cateodata intebarea:  „Care este sensul vietii mele?” dupa care se intorc spre Cabala. Apoi apare alta intrebare: „Pentru ce studiez, este bine ca ma simt bine sau astfel ajung la Lishma?

La inceput persoana vrea sa stie care este sensul vietii. Inca nu stie prea multe despre intentii. Baal HaSulam spune ca doar intentia Lishma, de a darui, este conditia care ingaduie cuiva sa invete o persoana metoda Cabalei. In acest caz, studiem corect fara indoiala. Desi nimeni nu porneste de la acest nivel, ar trebui sa ajuga la el!

Prin urmare o persoana ar trebui sa se alature unui grup atunci cand gaseste un profesor si carti. Daca toti acesti factori se unesc in mod corect, atunci desi persoana inca nu merita, ii poate fi ingaduit sa se conecteze cu metoda Cabalei, care o poate aduce apoi la intentia Lishma.

Asa ca trebuie sa existe un cadru foarte clar: prieteni, un profesor, si studiul. Atunci persoana nu va fi confuza si nu va devia. Altfel, ‚elixirul vietii” va deveni pentru persoana  „potiunea mortii”.

In ceea ce priveste restul umanitatii, ei nu simt deloc aceasta nevoie. In timpul sau Abraham a dat „cadouri” fiilor concubinelor, adica practicile Estice care se potriveau nivelului lor de dezvoltare. Apoi i-a trimis spre Est sa faca acele lucruri pe care noi le numim acum ‚New Age”.

De aici ar trebui sa intelegem cum se dezvolta lucrurile. Ca urmare a tulburarii, Tora a fost diseminata printre oameni si a ramas cu poporul lui Israel. Insa ce fel de Tora este aceasta? Cum poate metoda Cabalei sa fie studiata in exil, in intentia egoista?

In final, deoarece am plecat in exil, nu am avut adevarata Tora, ci „modelul sau”. Noi continuam sa numim carti Cabaliste „cartile sfinte”, insa nu exista Lumina in aceasta Tora. Rabinul Chaim Vital a scris despre asta si chiar si Baal HaSulam.

Insa daca o persoana are nevoie de Tora pentru a se comuta la intentia Lishma, este atras la intelepciunea Cabalei in care exista cu adevarat Lumina care Reformeaza. In timpul exilului a fost interzisa folosirea intelepciunii pentru a nu aduce Lumina unei persoane care ar fi putut-o primi ca potiune a mortii.

Doar astazi cand am ajuns la o tulburare generala si la ultimul strat al dorintei egoiste putem descoperi intelepciunea Cabalei si sa o studiem. Baal HaSulam mentioneaza acestea in articolele  „Timpul de a Actiona”, „ Shofar Mesia” si altele. Este vorba despre acea parte a Torei care transmite Lumina care Reformeaza.Generatia noastra se afla deja in „zilele lui Mesia” in care trebuie sa folosim aceasta metoda.

Din partea 4a Lectiei Zilnice de Cabala 15/02/2012, “Introducere in Studiul celor Zece Sfere”

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Rugaciune, Torah - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum sa cer ajutor daca nu-mi dau seama de unde poate fi cerut?

Raspuns: Asta e adevarat. Dar copilul care abia s-a nascut si plange isi da seama pe cine cheama? El doar striga.

Asta se cheama ascundere. Eu sunt situat in Lumina superioara. Aceasta Lumina superioara nu imi arata nicio imagine a realitatii, inca. Sa ne imaginam un copil abia iesit din corpul mamei: el este pur si simplu multumit sau nu. Dincolo de asta, el nu simte nimic. El nu simte realitatea care-l inconjoara.

Asa suntem si noi: suntem multumiti sau nu. De unde si de ce, asta noi nu simtim. Dupa aceea noi incepem sa recunoastem aceasta lume, sa ne devina familiara si sa relationam cu ea; prin urmare, incepem sa ne dezvoltam.

In spiritualitate, dezvoltam in acelasi mod relatia noastra cu Creatorul. Acum, eu nu Il simt,  nu-L inteleg, sau nu stiu nimic despre El, daca exista sau nu. Dar, cabalistii imi spun: fii atent la ceea ce se intampla in spatele scenei acestei lumi pe care o vezi. Intr-adevar, aceasta lume ti se infatiseaza cu scopul de a incepe sa creezi o relatie cu Creatorul prin intermediul ei. Creatorul te-a creat in asa fel incat sa te agati mai putin de aceasta realitate imaginara. Ea este imaginara, deoarece in loc de  Creator, in loc de forta superioara, tu deslusesti ceva in interiorul tau in timpul asta. Diverse valuri zugravesc imaginea realitatii pentru tine, ca intr-un vis. Da asta s-a spus despre aceasta lume : „Am fost ca niste visatori”. Intr-adevar, chiar si un vis pare adevarat pentru tine. Este acelasi lucru, la fel.

Asadar, cu scopul de a ne trezi si ridica din acest vis, acest balon de sapun, noi avem nevoie de Lumina reformatoare, forta spirituala. Exista Ea sau nu? Eu nu stiu, nu O simt. Mi s-a spus: „Ai vrea sa incerci? Fii invitatul meu, ai oportunitatea, ai fost daruit in aceasta lume cu mijloace prin care sa fii capabil sa incepi sa simti ceva deasupra acestei lumi. Ai vrea sa-ti folosesti aceste mijloace? Da-i drumul ! Nu vrei ?  Incearca sa te intorci jos primind asta. Ca si cum ai primi aceste mijloace, instrumente, impotriva vointei tale, fara a putea sa alegi, prin presiunea a tot felul de neplaceri fizice sau emotionale, asta este un alt mod prin care poti incerca sa scapi.”

Oricum, vedem cum toata umanitatea avanseaza gradual si nu poate scapa. De ce? Ce este aceasta criza? Umanitatii i s-at revelat faptul ca nu exista alta sansa, decat dezvaluind, descoperind sistemul complet, forta ce guverneaza si actioneaza totul, forta superioara.

Din partea a 2a a Lectiei zilnice de Cabala – 07.02.12, Zohar

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Rugaciune, Zohar - Niciun comentariu→

Cum ne putem imagina starea superioara in care Creatorul se reveleaza daca El ii iubeste pe toti cei care te urasc si ii uraste pe toti cei care te iubesc, incluzandu-te si pe tine?

Se pare ca nu iti aduce niciun bine si ca nu poate fi nimic mai rau decat asta. Inaintea ta sunt Faraon, Bilam, Balak, Amalek si Hitler, toti intr-unul, iar tu stii cum sa depasesti asta deoarece asta iti vine tot de la Creator, desi indirect.

Cu cat ne apropiem mai mult catre dragoste, cu atat  intampinam mai multe obstacole. Tu le depasesti iar „ ingerul mortii” devine „ ingerul sfant” in ochii tai.

Intrebare: Nu inteleg aceasta stare. La urma urmei, Creatorul este perceput ca bun si binevoitor. Il vad impreuna cu suferinta celorlalti si propria mea suferinta din trecut?

Raspuns: Tu vezi toate suferinta care este in realitate. Acesta este un tablou ingrozitor: suferinta groaznica, nici un gram de alinare, nici o zi de odihna, doar durere si suferinta pentru eternitate. Suferinta este pretutindeni. Este un vid complet in dorinta de a primi, nu doar ici-colo, nu din timp in timp, ci suta la suta disperare.

Aceasta stare este numita iluminarea Shechinei, si deasupra ei, tu revelezi binele si bunavointa. Altfel cum  ar fi posibil sa-L descoperi pe El? Daca Creatorul iti aduce doar bunatate, atunci i-L descoperi doar in vasele egoiste. Dar daca il descoperi in imensitatea intunecimii tenebrelor care este in fata ta, apoi El este descoperit in vasele tale de daruire care sunt indreptate catre daruire.

Mai mult de atat, vei observa ca El este bun doar catre aceia care sunt la fel de rai precum este EL, si rau fata de cei care sunt buni, in contrast cu EL. Asa iti va aparea tie.

Munca nostra este doar in a ne ridicar deasupra vaselor de receptie. Daca observi ca actiunile Creatorului nu se potrivesc daruirii, iti apar intentionat ca un obstacol pe drum, deasupra caruia trebuie sa te ridici.

Intrebare: Si ce descopar dupa aceasta ascensiune?

Raspuns:  Dorinta de a primi, vasul general al Malchut de Ein Sof, intr-o forma total goala: intuneric, disperare, ingrijorare, si spaima, infricosatoarele procese ale lui Iov, iar tu il umpli cu Lumina Hassadim si cu dragoste.

Intrebare: Asta inseamna ca dupa ce m-am corectat ma simt bine, indiferent cata bezna imi este revelata? Si acum privesc inspre trecut si ce vad? Am suferit sau nu?

Raspuns: Aceasta este deja urmatorul nivel pe care trebuie sa il determini. In Gmar Tikkun ( Sfarsitul Corectiei) desigur, nu vezi ca ai suferit.

Intrebare: Dar ce este suferinta pe care o simt acum?

Raspuns: Acum nu esti aceasi persoana care  va atinge Gmar Tikkun. Eventual nu te vei recunoaste in starea prezenta. Sentimentele care au fost lasate in urma nu sunt tu.

Intrebare: Atunci ce sunt acum?

Raspuns: Ceva virtual.

Intrebare: Pai si atunci pentru ce avem nevoie de toate starile prezente?

Raspuns: Le simti pentru a te pregati, cand faci tot ce iti sta in putere. Se spune: „ M-am straduit si am gasit.” Te pregatesti pana cand gasesti, pana cand te ridici deasupra Machsom-ului ( bariera), pana atunci, adevaratul „ tu” nu exista.

Din partea a patra a Lectiei Zilnice de Kabbalah 30/1/2012, „ Introducere la Studiul celor Zece Sefirot”

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie, Rugaciune - Niciun comentariu→

Intrebare: Ma pot obliga pe mine insumi sa ma schimb interior? Exista o asemenea actiune? De exemplu, daca ma gandesc si ma  ingrijorez constant pentru intentia prietenilor si imi setez o alarma ca sa imi amintesca sa fac asta, voi fi capabil sa masor rezultatul acestor eforturi?

Raspuns: Nu stiu rezultatul. Ma straduiesc si nu stiu ce voi afla.

Intrebare: Cum pot examina lucrurile astfel? Care e scopul unui asemenea studiu?

Raspuns: Incearca. Daca o faci, rezultatul va fi pozitiv. Toate celelalte intrebari si cereri vin de la ego, „ Ce obtin din asta? Am ceva de pierdut?”

Incearca sa te detasezi pe cat de mult poti: Exista o misiune si nu am nevoie de nimic altceva. Alarma ceasului suna si eu ma gandesc la prieteni. Apoi ei dispar pana la urmatoarea alarma. Asta e tot.

Putem reusi. Problema este slabiciunea interioara: Nu avem destula cutezanta. La urma urmei, indrazneala catre Cer deschide usile pentru tine. In momentul cand vezi lucrurile inteligent,  fara sa atragi atentia tu incerci sa intorci clanta tacut si sa te strecori inauntru. Dar nu, ar trebui sa bati la usa asa incat se va deschide clatinandu-se.

Intrebare:  Cum pot obtine aceasta cutezanta catre Cer?

Raspuns: Cutezanta nu este cand eu ma indoiesc de lucruri, indecis: „ Merita? Poate nu suntem meritosi inca? Poate mai intai ar trebui sa acumulam putere si cunoastere…” Cutezanta este cand eu pretind desi stiu ca nu merit. Stiu si cer ca si cum Creatorul mi-ar fi dator.

Iar asta e justificabil. Inteleg ca nu pot iesi din ego-ul meu, ca Creatorul m-a creat astfel ca eu sa nu ma pot conecta cu adevarat cu prietenii. Stiu ca stau in fata unui zid pentru ca am descoperit asta dupa eforturile pe care le-am depus. Am incercat deja multe lucruri si am atins deja anumite lucruri, dar toate dobandirile mele sunt zadarnice in fata acestui zid. De fiecare data inclinatia rea ma stapaneste si imi spune: „ Stai putin, tu inca trebuie sa termini ce nu ai avut sansa sa faci. Poate intr-o luna~doua, mai lustruieste putin Shamati, si acumuleaza putere..dar acum nu esti gata inca. Lasa-i pe alti sa incerce.”

Trebuie sa fie indrazneala aici, dar o indrazneala serioasa si adevarata: „ Merit si asta este.”  Asta nu este o tentativa absurda ci o calculare precisa. Aduc eforturile pe care le-am depus cu mine; Nu cer lucruri pur si simplu, si o fac impreuna cu prietenii. Nu face nici o diferenta daca aratam ca o gașca de criminali si nu ca un grup consolidat, noi pretidem decisiv, precum oamenii curajosi care nu renunta.

Din partea a patra a Lectiei Zilnice de Kabbalah 30/1/2012, „Introducere la Studiul celor Zece Sefirot”

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Rugaciune - Niciun comentariu→

Intrebare: Unde ar trebui fiecare dintre noi sa inceapa sa isi creeze propriul nostru mediu?

Raspuns: Incepeti cu nevoia de a trezi inspiratia si de a impresiona pe toata lumea prin dorinta voastra de a crea mediul. Incearca sa ii indemni pe toti fara cuvinte, ca ar trebui cu toti sa tanjim sa cream un mediu, care ne va obliga, ne va schimba si ne va aduce mai aproape asa incat ne vom conecta. Asta e obligatoriu. Fara o asemenea societate, fara conexiunile potrivite intre noi nu e nici un alt loc in care spiritualitatea poate fi revelata. Spiritualitatea este revelata doar in conexiunea  dintre noi.

Forma conexiunii dintre noi este forma lumii spirituale, forma nivelului la care este o persoana. In momentul in care ma  influenteaza si doresc sa il descopar, nivelul conexiunii va depinde de mine. In acelasi grup sunt aceia care il vad la nivelul  50 si ceilalti care il vad la nivelul 5 si altii care il pot vedea absolut perfect, in Gmar Tikkun ( Corectia Finala).

Realitatea spirituala nu are o forma predeterminata; totul depinde de o persoana. De aceea am nevoie de mediu asa de mult, pentru ca astfel voi fi obligat sa il abordez corect. Asta e tot ceea ce avem nevoie.

De fapt cand vad ca este corectat, vad ca a fost asa dintodeauna, si doar mie mi-a lipsit dorinta sa descopar asta, mi-a lipsit sensibilitatea. Acum de asemenea suntem intr-un grup si intr-un mediu care este Gmar Tikkun, in lumea Infinitului. Dar nu ma indeamna sa descopar asta. Prin trezirea prietenilor, creez un efect care ma ajuta sa descopar ca ei sunt absolut corectati.

Ca un rezultat al acestui ciclu, care se intoarce la mine, eu ma corectez. Asta se numeste a ma ruga, a ma judeca pe mine insumi, cum sa ma intorc catre atitudinea corecta prin mediu. Trebuie sa ii acordam o gramada de atentie pentru ca totul incepe si se termina aici.

 Din parte a treia a Lectiei Zilnice de Kabbalah 20/1/2012, Introducere la Cartea Zohar

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Rugaciune - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce pot descoperi la convenţia Arava?

Răspuns: Vei descoperi ceea ce vrei; vei descoperi acel lucru pentru care te-ai pregătit. Poate că te-ai pregătit pentru a afla ca orezul si carnea sunt delicioase?

În legatura noastra dorim sa obtinem un deficit adevărat şi trebuie să mergem la convenţie cu dorinta corecta. Ea trebuie să fie atât de clara, incat sa o simţim în oasele noastre.

Întrebare: Ar trebui să stabilim condiţiile care trebuie ţinute înainte de convenţie? Ne va ajuta asta sa descoperim deficitul corect?

Răspuns: Da, desigur. Cum este posibil fără condiţii prealabile? Noi nu putem sări examinarea vizuală. Dacă cineva nu se pregăteşte, nu există nici un rost in venirea sa. Prin asta se împiedica pe el şi prietenii şi va primi o pedeapsă spirituală pentru asta, ca nebunul care a facut o gaura in barca colectiva. Fiecare ar trebui să fie responsabil pentru ceea ce se întâmplă cu el. Este timp pentru toată lumea sa se corecteze în funcţie de condiţiile pe care le decideti.

Ar trebui să prezentati aceste condiţii pentru oricine credeţi că este pregătit pentru atac. Deci, ganditi-va, pe cine veti lua cu voi si pe cine nu? Faceti o lista de nume. Criteriul aici nu este cât de mult ştie, sau numărul de ani in care a studiat, ci nivelul dorinţei lui: Cât de mult vrea şi este capabil sa ajute.

Fiecare ar trebui să efectueze munca sa pe barca, de la căpitan pana la cel mai tanar ucenic. Singura întrebare este: Cat de concentrat este fiecare pe scop?

Întrebare: Ce este aceasta pedeapsa spirituală?

Răspuns: Dacă impiedic prietenii prin participarea mea greşita, atunci voi fi cu siguranţă pedepsit pentru asta. Daunele pe care le provoc vor veni înapoi la mine ca un bumerang.

În acelaşi mod, pot primi si recompensa prin prieteni, când avansez impreuna cu ei şi primesc de la ei puteri, ghidare şi asistenţă; eu adăug doar un pic din mine. În lumea noastră este la fel ca atunci cand muncesc într-un anumit domeniu şi sunt capabil să schimb salariul meu pentru numeroase bunuri şi servicii pe care altii mi le ofera. Când ma unesc cu ei, imi furnizez tot ceea ce am nevoie pentru a trăi o viaţă bună. Este la fel în spiritualitate: Lucrez in locul meu pe barca si-mi fac treaba cu credinţă şi, împreună cu toţi ceilalţi, ajung la destinatie. Aş putea traversa oceanul de unul singur?

Întrebare: Cum pot verifica dacă sunt gata pentru convenţie?

Răspuns: Intreaba-ti prietenii din toată lumea ce cred ca este pregatirea. Ar trebui să scrieti despre asta voi înşivă, astfel încât fiecare va putea să se verifice pe el insusi dacă va veni fizic sau dacă are de gând să participe virtual. Femeile şi bărbaţii ar trebui să scrie separat, iar apoi sa discute problema şi îndeaproape să lipească deciziile care sunt obtinute.

Principalul lucru este deficienta; nu avem nevoie de mai mult. Deci, este vorba despre clarificarea deficientei, sau despre clarificarea obstacolelor de pe cale pentru a ajunge la ea, ce întreruperi ar trebui să iau cu mine, în scopul de a accentua lucrurile şi de a aduce spre corecţie?

Întrebare: Pentru cine ar trebui să cer deficienta în timpul lecţiei: eu sau ceilalţi?

Răspuns: Este scris, „Cel care se roagă pentru prietenul său primeste primul răspuns.” Dar dacă ceri pentru prieteni doar pentru ca astfel să poti fi primul, rugăciunea ta nu va fi ascultata. Aceasta nu este o rugăciune pentru prieten.

Întrebare: Ultima dată înainte de a merge in deşert, ni s-a dat şansa de a depăşi multe obstacole. Acum, cu toate acestea, trebuie sa aprindem această dorinţă noi înşine. Este acesta minimum cu care trebuie să venim în deşert?

Răspuns: Astăzi, se cere mult mai mult  de la tine. La acel moment v-aţi aşteptat la o revelaţie, dar nu am spus ce anume ar trebui să fie dezvăluit. Acum spunem: Trebuie să dezvăluim dorinţa, deficienta. Nu am nevoie de nimic, decat de această dorinţă.

Ce mai exact vizează aceasta? Dezvaluirea Creatorului? Nu. Vizeaza daruirea. Nici unul dintre noi are dorinţa de daruire si vrem ca acesta să fie descoperita în noi toţi. La urma urmei, dorinta de a darui care mă implineste este de fapt Lumina. Sunt fericit pentru că vreau să dăruiesc şi nu am nevoie de nimic altceva, doar asta. Chiar daca Creatorul nu ma lasa sa daruiesc-dorinţa în sine mă umple şi-mi aduce placere.

Apoi, vom începe să înţelegem detaliile şi să urcam pe munte la palatul Regelui.

Nu este nimic de adăugat aici. Avem posibilitatea de a obtine deficienta corecta, care va fi umpluta. Nu avem nevoie de nimic altceva.

Din partea a 4-a a Lectiei zilnice de Cabala, 29/01/12  „Introducere în Studiul celor zece Sefirot”

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Rugaciune - Niciun comentariu→

Trebuie să te verifici dacă îţi urăşti inamicii şi oponenţii sau înţelegi faptul că ei sunt controlaţi de Creator, care în acest fel te protejează astfel încât opiniile tale să nu coincidă cu cele ale oamenilor obişnuiţi şi cu lumea materială, şi că El te ajută să urmezi sursele primare. În acest fel trebuie să vă purificaţii, verificând tot ceeea ce vi se întâmplă. Nu regretaţi  şi nu fiţi îngrijoraţi de nimic în afară de puritatea căii, astfel încât scopul vieţii voastre private şi scopul creaţiei să se unească într-un singur scop.

Nu contează dacă vedeţi că până în acest moment aţi fost confuzi de diferite calcule egoiste. Trebuie să ştiţi întodeauna că tot prin ceea ce aţi trecut până acum se referă la Nu este nimeni în afară de El. Totuşi, din acest moment, Nimeni nu mă poate ajuta decât eu însumi. Dacă sunteţi între aceste două condiţii, atunci puteţi spune cu adevărat că aţi obţinut începutul noului an, un nou început.

Totuşi, scopul final care este prezent în planul iniţial, a fost obţinerea iubirii faţă de aproape. Daca aveţi probleme personale cu cineva, atunci nu mergeţi în direcţia bună. Dacă vă doriţi să vă ridicaţi deasupra celorlaţi, să obţineţi cunoaştere şi împlinire sau chiar dacă vreţi să dăruiţi, trebuie, de asemenea, să verificaţi dacă această dăruire este egoistă.

În acest fel, calculul vostru va deveni din ce în ce mai pur, până când veţi ajunge la prima zi a Noului An, atunci când omul a fost creat. Totul începe cu propria voastră creare.

Aceasta se va petrece de fiecare dată: sunt patru noi ani, fiecare având propriul calcul şi un nou început, până când o persoană îşi completează corecţiile.

Verificarea constă în a cerceta în ce măsură judecata ta interioară nu este mituită, cât de onestă şi ascuţită este, ca un luptător destoinic, dispus să se ridice deasupra calculelor personale. Iar asta nu este uşor. Necesită calcul după calcul, până când se atinge întreaga adâncime care îi este permisă unei persoane.

Totuşi, toate acestea nu sunt ca tu să te cicăleşti singur ci, din contra, pentru ca să aspiri la a vedea Lumina în Lumina Creatorului. Omul ar trebui să vadă totul în lumina iubiri faţă de aproape şi să se verifice în relaţie cu acest standar. Şi nu acordaţi atenţie la toate coliziunile cu alţii, pentru că aceasta este metoda Creatorului de a te induce în confuzi făcându-vă să îi vedeţi pe alţii în acest fel, sau inducâdnu-i pe ei în confuzie, făcându-i să fie împotriva voastră. Este scris: Nu judeca altă persoană până când nu eşti în pantofi ei.

Poate cealaltă persoană este atât de mare faţă de tine încât tu pur şi simplu nu eşti destul de matur ca să o înţelegi.

Doar fi loial Creatorului tot timpul şi avansează în acest fel.

De aceea, dacă avem învăţăturile lui Rabash, articolele lui în care explică cum să ne unim într-un grup, precum şi articolele lui Baal HaSulam şi a altor Cabalişti, care ne arată calea şi care conţin Lumina care Reformează, atunci cu cât mai mult ne verificăm conform cu aceste surse primare, cu atât vom avansa mai corect. Şi cel mai important lucru este să nu ne fie frică de nimic!

Nu trebuie să ne speriem de faptul că drumul este dificil, îngreunat de atâtea îndoieli, pe care ego-ul nostru le trezeşte în noi cu calculul său permanent. Nu ar trebuie să ne uităm la asta ci să încercăm să obţinem penitenţa cât mai repede posibil, penitenţa care este un calcul spiritual, şi să ne ridicăm la începutul noului an, a noului nivel. Scopul este obţinut de cineva care renunţă la tot pentru asta.

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala 9/26/11, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Munca interioara, Rugaciune, Sarbatori - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce înseamnă să întreb pe Creator? Trebuie să obţin atributele Sale pentru a face asta?

Răspuns: A întreba înseamnă a căuta, a cere, şi chiar a cere propria-mi transformare. De fapt, eu trebuie să îmi exprim propria dorinţă pentru aceasta. Mă judec singur (aceasta este semnificaţia expresiei “a te ruga” sau “Lehitpalel” în ebraică), eu investighez ce proprietăţi îmi lipsesc şi cum pot obţine forţa de a dărui.

Această forţă există în interiorul societăţii. De aceea, dacă eu intru în societate, dezvolt o dorinţă de a mă “îmbrăca” în prietenii mei cu toată inima şi sufletul meu, si să mă conectez cu ei interior astfel încât sa mă dizolv total în această conexiune, apoi voi acolo găsi puterea de a dărui. Acesta este exact lucrul pentru care mă rog.

Mă rog să ajung la o asemenea stare în care să văd că fiecare este perfect şi conectat. Această situaţie se numeşte Şechina (Divinitate), adunarea generală a sufletelor (Knesset Israel). Eu vreau să fiu acolo şi mă rog pentru conexiunea ce aduce împreună sufletele ce tânjesc pentru “Iaşar-El” (direct la Creator), iar aceasta să fie realizată în mine.

Eu nu apelez la o putere sau dorinţă exterioară ce există independent, sau la o figură imaginară. Toate rugăciunile sunt ţintite spre Malchut (al lumii Aţilut sau al lumii Infinitului), către conexiunea dintre noi, în care descoperim dăruirea reciprocă. Eu vreau ca această stare să îmi fie revelată, şi asta cerem.

Acesta este un punct foarte delicat, iar noi trebuie să fim atenţi să nu începem să ne imaginăm o statuie sau ofigură, ci numai starea în care noi suntem conectaţi şi incorporaţi unul în celălalt, legaţi împreună în dăruirea completă. Mai exact, ar trebui să o numim proprietate sau atribut şi nu forţă, pentru că o forţă poate părea ceva distant, pe când o proprietate este ceea ce intenţinez să obţin eu însumi. Aceste sunt nuanţe foarte subtile, dar ele determină puritatea atitudinii mele, şi aşadar sunt foarte cruciale.

Se spune că “Nu e nimeni în afara Lui”, totuşi, trebuie să ne imaginăm aceasta ca pe starea noastră într-un sistem perfect. Atunci putem fi siguri că nu ne vom înşela.

Din prima parte a Lecţiei Zilnice de Cabala 22.09.2011, Şamati 240

Filed under: Intentie, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Rugaciune - Niciun comentariu→