Legile Torei au devenit baza tuturor legilor, deoarece acestea sunt legile de conectare naturale ale omului. Dacă evoluăm progresiv de la o maimuţă la o fiinţă umană, atunci ne apropiem, în mod natural, de respectarea legilor, sau, cel puţin aşa ar trebui să facem, chiar dacă nu reuşim, cu adevărat.

Aceasta înseamnă că sunt legile lumii superioare la care ar trebui, în cele din urmă, să devenim egali, şi legile naturii superioare sunt fixate. Treptat, omenirea începe să se trezească şi vrea să se comporte conform acestor legi şi să trăiască prin ele.

Este foarte dificil să spunem în ce măsură reuşim, deoarece oamenii nu au puterea să rămână la aceasta; este o putere pe care ei trebuie să o primească. Asta face înţelepciunea Cabala, ea dă unei persoane puterea de a îndeplini aceste legi. Nu putem realiza asta prin noi înşine, deoarece ele sunt opuse naturii noastre.

Totuşi, dacă o persoană foloseşte corect metoda Cabala, ea primeşte energie şi spirit pentru asta, şi atunci ea poate trăi conform acestor legi. În general, este o chestiune de educaţie. Trebuie să educăm, în mod corect, o persoană, astfel încât să o schimbăm, de fapt, să treacă de la o maimuţă, la o fiinţă umană. În prezent, comportamentul oamenilor este mult mai rău decât acela a unei maimuţe.

Maimuţele trăiesc conform legilor clare ale naturii la nivelul animal şi ele aplică regulile instinctiv. Prin urmare, nimic nu este bun sau rău, pentru că este natura lor.

Avem posibilitatea să acţionăm “pentru” sau “contra”, “în interesul” şi aşa mai departe. Asta înseamnă că ni se oferă un anumit nivel de libertate care ne permite să clarificăm în favoarea cui ar trebui să utilizăm aceste legi, în favoarea mea sau în interesul societăţii şi cum să devenim parte a societăţii, pentru a fi ca un întreg.

De obicei, vom alege în favoarea noastră şi nu ne vom gândi la faptul că, dacă ne conectăm la societate, toate problemele vor dispărea şi nu vor exista mai multe dileme. Aceasta este soluţia pentru viitor.

Din “Secretele Cărţii eterne”, kab.tv, 29.04.2013

Filed under: Munca spirituala, Torah - Niciun comentariu→

Legile Torei sunt foarte complexe. Putem să le studiem şi să le examinăm conform Cărţii Zohar sau conform scrierilor lui Ari, dar ele tratează sisteme foarte complexe. Deoarece fiecare persoană este, de fapt, un sistem care este “extins” peste întreaga creaţie, fiecare dintre noi este precum o piele care este întinsă pe toate lumile.

Totuşi,  ne lipsesc aceste cunoaşteri şi aceste sentimente. Noi nu trăim în această dimensiune, astfel încât să o putem discuta, înţelegând-o, şi întreruperile pe care le inserăm în sistemul general prin acţiunile noastre, pozitive sau negative. Într-un fel, acest sistem funcţionează mutual cu noi, trezind în noi anumite goluri, dorinţe şi treziri şi noi trebuie să răspundem la toate astea.

Astfel, trebuie să simt întreg sistemul. El trebuie să fie în interiorul meu şi eu trebuie să-l controlez, să-l gestionez. În acest caz, putem vorbi despre modul în care o persoană este responsabilă de toate acestea. Se pare că toate legile din Tora sunt clarificările stării mele în cadrul sistemului. Unde pot descoperi corecţia mea acum, încorporarea mea incompletă în sistem? Cum ar trebui să completez toate acestea, adică a îndepărta un lucru şi a apropia un altul?

În general, întreaga viaţă a unei persoane care este bine integrată în sistem se reduce la a  determina cum se “extinde” mai mult peste ansamblul sistemului şi cum poate fi mai încorporată, astfel încât să acopere toate cele cinci lumi prin esenţa sa. Apoi, devin o persoană pe deplin corectată. Astfel, cele cinci părţi ale Torei ne spun cum acopăr, puţin câte puţin, întreaga creaţie în cercuri: toate lumile Assiya, Yetzira, Beria, Atzilut şi Adam Kadmon (omul primordial), deoarece întreaga creaţie este în interiorul meu.

“A acoperi” înseamnă a simţi si a coopera pe deplin cu întreaga creaţie. Este, deja, structura mea internă, constituţia mea interioară generală. Chiar şi astăzi, întreaga creaţie este în interiorul unei persoane, dar ea nu o simte deloc. Ea simte lumea ca fiind exterioară ei.

Totuşi, ea trebuie să simtă că totul este în interiorul ei, precum un muzician sau un pictor care simte, prin simţul interior, că tot ceea ce doreşte să transmită se face prin creaţia lui, din interiorul lui. O persoană atinge acest sentiment atunci când vrea să simtă că este conectată cu lumea întreagă.

kab.tv,“Secretele Cărţii eterne”, 29.04.2013

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate, Torah - Niciun comentariu→

În spiritualitate, adulterul înseamnă a folosi o dorinţă necorectată.  Faptul este că, partea masculină a vasului spiritual este un Masach (ecran), intenţia  “în scopul de a dărui” şi partea feminină este “dorinţa de a primi”.  A primi pentru a dărui este utilizarea corectă a dorinţei, realizarea sa corectă.

Deci, adulterul înseamnă a folosi dorinţe incorecte. Nu este soţia ta, nu este dorinţa ta corectă. Trebuie să alegeţi dorinţa corectă, să fiţi angajaţi în fiecare din ele, vă căsătoriţi, vă conectaţi, vă alăturaţi, vă uniţi şi daţi naştere stării următoare de rang superior. Atunci Lumina va veni şi le va umple.

Câte noi dorinţe apar la o persoană în fiecare minut? În fiecare minut, ea este diferită şi dorinţele sale sunt diferite, dar, deoarece lumea întreagă eşti tu, realizarea ta, atunci în ansamblu, nu există dorinţe neobişnuite.

A vedea şapte miliarde de persoane diferite în lume sau trei miliarde de perechi este, de fapt, ceea ce este într-o persoană, deoarece dorinţele se schimbă constant, la fel ca şi Masachim (ecranele) lor.

O persoană este o sumă, un element integral, care include întreaga umanitate. Toată umanitatea este un soi de expoziţie, o fotografie, o replică a stărilor noastre interioare. Aceasta înseamnă că, în timpul fazei de corecţie, o persoană trece prin, să spunem, trei miliarde de stări şi astfel vede trei miliarde de perechi externe ei.

Tora nu vorbeşte despre problemele pe care le întâlnim în această lume. Adulterul face parte din istoria umanităţii şi nu există niciun mijloc pentru a remedia acest fenomen care a înflorit mereu. Dorinţele sexuale sunt considerate plăceri elementare, cele mai elementare, ceea ce înseamnă că plăcerea sexuală este, de fapt, cea mai mare plăcere.

O persoană nu poate respinge toate plăcerile, ea poate să le utilizeze corect. Interdicţiile în creştinism şi, pe de altă parte, anularea interdicţiei şi bigamia în Islam, sunt precum “linia dreaptă” şi “linia stângă” cu privire la iudaism, unde este normal să ai o soţie şi adulterul este interzis.

Din punct de vedere spiritual, o persoană are dorinţa care trebuie îndeplinită la un moment dat. Este numită partea feminină. Ea trebuie să pregătească un Masach cu intenţia corectă a dorinţei pentru a dărui şi apoi să-l folosească. Rezultatul, ceea ce înseamnă adevărata dăruire, lumina care este născută în noul sistem, este numită “urmaşul său”.

Din “Secretele cărţii eterne”, kab.tv, 04.03.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Spiritualitate, Torah - Niciun comentariu→

Când o persoană lucrează cu intenţia pentru ceilalţi, “Iubeşte-ţi aproapele” şi aşa mai departe şi ia brusc, o mică pauză în timpul lucrului şi trage puţin pentru sine, ceea ce înseamnă că primeşte pentru sine, se numeşte furt.

Desigur, acesta-i diferit în lumea noastră, deoarece noi suntem la un nivel inferior nivelului spiritual moral. În general, toate poruncile Torei nu au nimic de-a face cu lumea materială. Totuşi, oamenii au început să le utilizeze în ceea ce priveşte viaţa de familie, socială şi umană.

Întrebare: Putem numi acest timp, timpul pregătirii, pentru că o persoană trece printr-un anumit proces, când ea schimbă “lumea barbară” într-o lume de legi?

Răspuns: Totuşi, asta nu înseamnă că ea este mai aproape de universul spiritual. Nivelul de pregătire este un nivel pentru atingerea spiritualităţii. Totuşi, noi vedem că aceste legi nu fac parte din niciun nivel care precede spiritualitatea. Dimpotrivă, lumea începe să simtă că este civilizată, liberală şi avansată.

Întrebare: Putem atribui toate astea adulterului?

Răspuns: Nu complet. Adulterul în spiritualitate se referă la erorile pe care le fac oamenii, din nou şi din nou, deoarece, în măsura în care o persoană vrea să păstreze toate cele Zece Porunci, ea descoperă, constant, că le încalcă în repetate rânduri.

Totuşi, toate aceste păcate sunt revelate atunci când o imagine mai precisă vă este arătată, o imagine mai delicată şi mai profundă, şi numai atunci este clar că nu v-aţi gândit cu adevărat, că nu aţi presupus-o şi nu aţi permis-o, că nu aţi încercat suficient.

Deci, toată Tora nu vorbeşte decât despre erori şi, în acelaşi timp, despre modul de a le corecta. Fără dezvăluirea erorilor, nu există corecţie.

Din “secretele cărţii eterne”, kab.tv, 04.03.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Spiritualitate, Torah - Niciun comentariu→

Tora, «Exodul», 19: 3-5: Şi Moise s-a suit la Dumnezeu şi Domnul l-a chemat la munte, zicând: Astfel, tu vei vorbi acasă la Iacob şi să spui copiilor Israel: aţi văzut ce am făcut în Egipt şi cum v-am purtat sub aripi de vultur şi v-am adus la Mine.

Acum, dacă vei asculta cuvântul Meu şi vei păzi legământul Meu, atunci vei fi comoara mea dintre toate popoarele, căci tot pământul este al Meu…

 Întrebare: Ce înseamnă „Şi Moise s-a suit la Dumnezeu ?”

Răspuns: Moise este punctul din inimă. Când încep să simt că urc spre atributul de dăruire, spre atributul care mă separă de ego-ul meu şi nu mă identific cu el ci mă plasez impotriva lui, apoi mă ridic puţin deasupra, deasupra pământului, la Muntele Sinai, pe vârful unui munte de ură.

Simt atâta ură reciprocă faţă de toată lumea, încât sunt gata să înrobesc, subjug întreaga lume pentru mine. Cu toate acestea, urc deasupra a tot ceea ce vrea ego-ul meu în orice moment al existenţei mele şi, în funcţie de ascensiunea mea, mă apropii de atributul de dăruire. Atributul absolut de dăruire şi dragoste este Creatorul.

Creatorul nu este o imagine materializată ci, mai degrabă, ceea ce simte o persoană ca un atribut. Deci, las tot ceea ce mă atrage să văd lumea de o manieră diferită, ceea ce înseamnă că las oamenii la poalele muntelui şi urc spre atribute noi, de calitate.

„Secretele cărţii eterne”, kab.tv, 18.02.2013

Filed under: Israel, Lectia zilnica, Torah - Niciun comentariu→

Rabash, „Dargot HaSulam,” Articolul 932, „Prima inovaţie”: Toate inovaţiile încep numai după ce omul merită părăsirea achiziţiei pentru sine. Iar înainte de asta, este este scufundat în totalitate în dorinţa lui de plăcere, iar această dorinţă îl domină. De aceea, nu poate avea loc nicio inovaţie în el, totul vine numai din egoul lui. O inovaţie poate apărea numai prin puterea unei alte naturi, pe care omul nu o are încă. Din acest motiv, toate inovaţiile încep numai după ce omul îşi părăseşte egoul, dorinţa de a primi pentru sine, adică părăseşte Egiptul.

Şi aceasta este ideea că adoratorilor de idoli le este interzis să înveţe Tora.

Cineva care serveşte altor dumnezei este un om care încă nu are contact cu Creatorul, care nu a ieşit din Egipt. Acesta este numele unui nivel spiritual, aşadar, omul obişnuit din acestă lume nu se numeşte aşa. Adoratori de idoli sunt oameni ca noi, care sunt atraşi de Creator dar încă atribuie importanţă valorilor materiale, primirii pentru sine.

Din acest motiv sunt numiţi AKUMA (acronim pentru „Servitori ai stelelor şi constelaţiilor,” şi AKUM, „indirect”). Vezi că nu sunt direcţi „direct către Creator” (Yashar-El), ca Israel ci ei slăvesc stelele şi soarta, adică sunt sub dominaţia diferitelor forţe şi valori egoiste.

Adoratorilor de idoli le este interzis să studieze Tora. „Interzis” înseamnă imposibil. Vedeţi, Tora este Lumina, întregul sistem superior, toate lumile spirituale, relaţiile dintre om şi Creator. Este imposibil să îi înveţi asta pe adolatorii de idoli, care se află în primire egoistă şi nu au nicio conexiune cu sistemul dăruirii.

Şi, într-adevăr, atunci când omul este în Egipt, adică în primire egoistă, nu poate fi un Yehudi (de la cuvântul „Yichud” – unitate, adică să se unească cu întreaga creaşie şi cu Creatorul), pentru că este înrobit de Faraon, regele Egiptului. Persoana este înrobită de egoul ei, regele lumii materiale.

Iar atunci când este sclav al Faraonului, nu poate fi servitor al Creatorului. Este ori Faraon, oric Creator, pentru că totul depinde de intenţie, cu ce se identifică omul şi pe cine vrea să servească: beneficiul personal sau dăruirea.

„Şi aceasta este ideea, „Pentru că copiii lui Israel sunt ai mei”, sunt servitorii mei”, Creatorul spune „şi nu fiţi sclavi ai sclavilor”. Vedeţi, Faraonul este şi el un servitor al Creatorului, este un înger şi reprezintă un sistem care îndeplineşte gândul creaţiei din constrângere, fără nici un liber arbitru. Faraonul este un înger; este scris: „Am creat înclinaţia rea.” Întrega creaţie, întregul ego se află în mâinile Creatorului. Iar dacă omul serveşte în numele Faraonului, se numeşte un „sclav al sclavilor”, pentru că serveşte sclavului şi nu Stăpânului.

Atunci când omul se serveşte pe el însuşi, nu poate fi un servitor al Creatorului, pentru că este imposibil să serveşti la doi regi deodată. Şi numai după ce omul părăseşte Egiptul – după ce primeşte suficientă Lumină care Reformează, ridicându-se deasupra dorinţei sale de plăcere – care reprezintă primirea pentru sine, atunci poate deveni un servitor al Creatorului. Dar pentru a rămâne un servitor al Creatorului, el trebuie să aleagă tot timpul: în orice moment, în orice dorinţă. Iar apoi este pregătit să merite Tora. Ce urmează este prima inovaţie şi plecarea din Egipt.

Tora începe cu plecarea din Egipt şi mai departe; de aceea, după asta vine dăruirea Torei. Tora include toată Lumina Infinitului, toată Lumina superioară, care umple lumile superioare şi este destintată pentru corectarea graduală a voinţei de a primi a creaturii, până când aceasta obţine echivalenţa de formă cu Creatorul.

Din pregătire pentru Lecţia zilnică de Cabala 3/31/13

Filed under: Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul, Torah - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „ Introducere in Studiul Celor Zece Sfere”, Paragraful 97: De aceea, inteleptii ne-au avertizat de multe ori cu privire la conditia practicarii Torei, in mod special Lishma, ca persoana va fi recompensata prin ea cu viata, pentru ca este Tora vietii, si de aceea ne-a fost daruita, dupa cum este scris, „prin urmare, alege viata”.

Aceasta este o conditie importanta si as spune de temut. Exista o avertizare foarte serioasa acolo prin care este interzisa folosirea Torei, adica metoda Cabalei, in mod nepotrivit. In fond, Lumina exista in toate cartile de Cabala, si daca o persoana le foloseste in mod nepotrivit, primeste potiunea mortii in loc de cea a vietii. Este o arma foarte puternica asemanatoare radiatiei care poate fi folosita benefic in diferite domenii tehnologice si in medicina, altfel poate ucide. Focul de asemenea poate fi distrctiv pe de o parte si pe de alta parte ne poate ajuta si incalzi.

Puterea Luminii este cea mai mare putere din natura. Trebuie sa stim cum sa o folosim. Prin urmare inteleptii au interzis la inceput invatarea de catre oricine a intelepciunii Cabalei, cu exceptia acelora care avea intentii altruiste Lishma (daruirea).

Insa cum se poate comuta cineva catre aceasta intentie? Exista cateva conditii preliminare.

La nivel general uman, oamenii nu au nevoie sa studieze metoda Cabalei. Apare insa cateodata intebarea:  „Care este sensul vietii mele?” dupa care se intorc spre Cabala. Apoi apare alta intrebare: „Pentru ce studiez, este bine ca ma simt bine sau astfel ajung la Lishma?

La inceput persoana vrea sa stie care este sensul vietii. Inca nu stie prea multe despre intentii. Baal HaSulam spune ca doar intentia Lishma, de a darui, este conditia care ingaduie cuiva sa invete o persoana metoda Cabalei. In acest caz, studiem corect fara indoiala. Desi nimeni nu porneste de la acest nivel, ar trebui sa ajuga la el!

Prin urmare o persoana ar trebui sa se alature unui grup atunci cand gaseste un profesor si carti. Daca toti acesti factori se unesc in mod corect, atunci desi persoana inca nu merita, ii poate fi ingaduit sa se conecteze cu metoda Cabalei, care o poate aduce apoi la intentia Lishma.

Asa ca trebuie sa existe un cadru foarte clar: prieteni, un profesor, si studiul. Atunci persoana nu va fi confuza si nu va devia. Altfel, ‚elixirul vietii” va deveni pentru persoana  „potiunea mortii”.

In ceea ce priveste restul umanitatii, ei nu simt deloc aceasta nevoie. In timpul sau Abraham a dat „cadouri” fiilor concubinelor, adica practicile Estice care se potriveau nivelului lor de dezvoltare. Apoi i-a trimis spre Est sa faca acele lucruri pe care noi le numim acum ‚New Age”.

De aici ar trebui sa intelegem cum se dezvolta lucrurile. Ca urmare a tulburarii, Tora a fost diseminata printre oameni si a ramas cu poporul lui Israel. Insa ce fel de Tora este aceasta? Cum poate metoda Cabalei sa fie studiata in exil, in intentia egoista?

In final, deoarece am plecat in exil, nu am avut adevarata Tora, ci „modelul sau”. Noi continuam sa numim carti Cabaliste „cartile sfinte”, insa nu exista Lumina in aceasta Tora. Rabinul Chaim Vital a scris despre asta si chiar si Baal HaSulam.

Insa daca o persoana are nevoie de Tora pentru a se comuta la intentia Lishma, este atras la intelepciunea Cabalei in care exista cu adevarat Lumina care Reformeaza. In timpul exilului a fost interzisa folosirea intelepciunii pentru a nu aduce Lumina unei persoane care ar fi putut-o primi ca potiune a mortii.

Doar astazi cand am ajuns la o tulburare generala si la ultimul strat al dorintei egoiste putem descoperi intelepciunea Cabalei si sa o studiem. Baal HaSulam mentioneaza acestea in articolele  „Timpul de a Actiona”, „ Shofar Mesia” si altele. Este vorba despre acea parte a Torei care transmite Lumina care Reformeaza.Generatia noastra se afla deja in „zilele lui Mesia” in care trebuie sa folosim aceasta metoda.

Din partea 4a Lectiei Zilnice de Cabala 15/02/2012, “Introducere in Studiul celor Zece Sfere”

Filed under: Intentie, Lectia zilnica, Rugaciune, Torah - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce vorbim noi despre ura cand majoritatea oamenilor nu simt ura unii pentru altii ci doar indiferenta?

Raspuns: Cand ma gandesc ca iarba e mai verde in curtea vecinului sau cand invidiez masina lui cea noua, aceasta se cheama ura. Asta fiindca apreciez starea mea de bine in raport cu mediul si daca comparatia nu este in favoarea mea, ma face sa simt ura fata de ceilalti.

Cu succesul lor ma forteaza sa ma simt rau si sa sufar. Natural, ii urasc pentru asta. Poti sa nu fii de acord, dar asa este.

Imi este imposibil sa fiu indiferent fata de ceilalti fiindca suntem conectati in interiorul unui singur sistem s,i indubitabil, apreciez starea mea fata de ceea ce au ceilalti. Asa suntem noi prin natura, dorim sa-i vedem pe ceilalti mai jos decat noi si cu totii sa ne serveasca. Daca nu intelegi asta, pur si simplu iti lipseste constientizarea.

Cand imi dau seama ca vreau ca toti sa ma serveasca? Cand incerc sa-i servesc eu pe ei! Acest lucru ma face sa vad exact cat de mult as vrea sa fie invers!

Nu e simplu sa-ti dezvalui propria ura. Omul a ajuns pe Muntele Sinai (Muntele de ura) si a primit Tora numai dupa o foarte lunga preparare, sclavia din Egipt si drumul prin desert. Atata timp cat tu nu-ti dezvalui propria ura, nu ai nevoie de Tora.

Sunt multi oameni in lume care se cred pe sine virtuosi (Tzadikim), si cred ca ei nu doresc rau pentru ceilalti, ci ca ii iubesc. Dar, pur si simplu ei nu simt propria ura. Daca ei intr-adevar incearca sa-i iubeasca pe ceilalti, vor descoperi doar cat de mult ii urasc. Omul trebuie sa treaca prin exilul din Egipt pentru a descoperi ura.

De aceea, „ziua iubirii” (Tu BeAv), vine dupa „ziua distrugerii” (Tisha BeAv). Dupa ce descoperim raul, enorma si oribila criza, ura dintre noi, dupa cinci zile (cinci nivele), cand ne corectam, obtinem iubirea. Se intampla numai in aceasta forma!

De aceea, in vietile noastre obisnuite, daca sotul si sotia nu se cearta, ei nu-si dezvaluie dragostea. Uneori, oamenii isi propun o cearta, o fac instinctiv, pentru a simti dulceata si gustul relatiei lor printr-o provocare. Indiferenta este cel mai rau lucru posibil.

Din Lectia din 8/15/2011 Fragmente din discutia de „Ziua Iubirii”

Filed under: Iubire, Lectia zilnica, Sarbatori, Torah - Niciun comentariu→

Scrierile lui Rabash, “ Ce inseamna ca Lumea a fost creata pentru Torah”: Respectand cele 613 porunci, o persoana obtine Lumina care corespunde recomandarilor/cerintelor interioare ale dorintei altruiste.

Lumina corespunzand observarii spirituale a fiecarei porunci este numita “contribuitie” pentru ca corespunde asimilarii fiecarui nivel spiritual. Toate cele 613 porunci ale celor 613 grade sunt numite Torah.

Creatorul a creat dorinta pentru plăcere, dar El a dorit ca aceasta dorinta sa fie indreptata spre daruire decat spre primire. De aceea, dorinta trebuie sa faca schimbari si trebuie sa le faca independent, pe principiul  “Vom face si vom auzi” .

Unde este aceasta dorinta? Se afla in specia umana, la nivelul vorbitor al dezvoltarii. Asa cum Baal HaSulam scrie, dupa ce am facut toate verificarile, gasim un singur avantaj al omului deasupra animalului : o dorinta de a lucra pentru Creator, pentru unirea cu El. Cel care are aceasta dorinta este numit Om, Adam. Cu toate astea , daca aceasta  aspiratie  sau aceasta urcare nu este inca prezenta in el, atunci el este numit  “ animal”.

Si totusi se spune in Psalmi,  “ tu vei salva un om si un animal”. Fiecare se apropie treptat de trezirea in vederea unificarii cu Creatorul. Si odata ce se trezesc, ei incep sa faca actiuni dupa principiul “ Vom face si vom auzi”.

“ Vom face “ inseamna corectia Veselor unde  eliminam cele 613 reguli.

“ Vom auzi “  inseamna umplerea Vaselor prin mijloacele celor 613 ordine,sau exprimat diferit, contributii; unde o contributie, sau  depozit , sau Lumina intra in Vasele corectate.

Prin modalitatea corectiei si umplerii, cu ajutorul Luminii si contributiilor, noi atingem realizarea : Toate cele 613 dorinte devin corectate de la primire la daruire si sunt umplute de Lumina Superioara sau de Creator. In final devenim satisfacuti in interiorul Lui, atingem adeziunea cu El, unde El ne umple.

De aceea Torah, insemnand metoda corectiei, a fost creata doar pentru cei care doresc sa isi corecteze dorinta egoista  prin intentia daruirii. Doar aceia se angajeaza cu adevarat in Torah. Asta, deoarece Torah este Lumina care Reformeaza. O persoana care nu exista de dragul acestui lucru nu este numit “ uman “, adica unul  care efectueaza corectie.

Privind lumea noastra prin ochelarii spirituali, e posibil sa vedem cativa oameni aici. Restul apartin nivelelor mineral, vegetal si animal ale naturii, incluzand multitudinea de animale din grija oamenilor, care au doar o asemanare exterioara.

Daca o persoana nu s-a trezit inca pentru a se corecta si a atinge inaltimea Creatorului, aceasta inseamna ca ea inca este la nivelul mineral al dezvoltarii. Si indifferent ce face,metoda corectiei nu a fost creata pentru el. El poate fi foarte sofisticat si intelligent si se poate considera pe sine un om virtuos, dar daca nu ii pasa de corectarea inclinatiei rea in fiecare secunda,el este numit un  animal. Din acest motiv se spune ca toti sunt precum animalele.

De aceea trebuie sa respectam dorinta care s-a nascut in interiorul nostru, care aspira sa se uneasca cu Creatorul, la fel de bine ca si pe prietenii care au acest foc interior arzand. Ne putem uni cu fiecare astfel incat dorinta comuna a tuturor va patrunde in fiecare persoana. Apoi, ca raspuns la aceasta dorinta pe care fiecare persoana o are, noi vom atrage Lumina care Reformeaza si aceasta chiar va uni toate dorintele noastre intr-un singur Vas, care este deja corectat. Va fi umplut de Lumina Superioara, de Creator si in acest fel vom deveni similari cu Malchut al Lumii Infinitului asa cum este scris “El este unul si Creatorul este Unul”. El este Lumina Creatorul este vasul, Kli-ul HaVaYaH.

Se dovedeste ca intreaga lume a fost creata pentru corectie. In final va trebui sa ne corectam noi insine si sa atingem unitatea, care este descrisa de versul “Si toti Ma vor cunoaste de la cel mai mic pana  la cel mai  maret dintre ei “

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 2/21/11, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Torah - Niciun comentariu→

Imaginea initiala ce ii apare unui incepator ce citeste Cartea Zohar este foarte dezordonata. El devine confuz, neintelegand exact ce fel de limbaj este folosit – limbajul Cabala, sau vorbeste in termeni de Lumini, Kelim, Partzufim, sau in limbaj alegoric.

De multe ori acelasi paragraf din Zohar foloseste un amestec de limbaje. De exemplu, pe de o parte se vorbeste de Adam, Eva, sarpele si asa mai departe. Pe de alta parte se vorbeste despre Malchut si Zeir Anpin si de cum se unesc, ajungand la ZAT sau GAR de Bina. Asta pentru ca acelasi pacat si corectia lui, ce sunt descrise in Torah, pot fi descrise in patru limbaje – cel al Tanach (biblic), Halachot (talmudic), Hagadot (legende) si Cabala. Cu toate astea omul nu le poate conecta inca pe toate acestea impreuna.

Totusi, in masura in care avanseaza, in interiorul Kli-ului sau dorintei sale mai corectate, el va incepe sa inteleaga cum sa traduca lucrurile dintr-un limbaj in altul. Va intelege cum sa foloseasca limbajul Tanach sau Halachot pentru a explica lucrurile scrise in limbajul Sefirot. Limbajul alegoric este mai profund si de aceea este mult mai dificil sa explici lucrurile prin el.

El va putea sa treaca de la un limbaj la altul, de la o expresie la alta. Asta pentru ca in esenta el isi exprima propriile senzatii interioare, sau cum gandurile si dorintele pe care le simtea ca opuse, acum sunt unificate in interiorul sau.

Acesta este singurul lucru pe care il exprimam. Nu am nevoie de un limbaj, litere, sau orice altceva! Am sentimentele (senzatii in dorinte) si mintea. Inainte ele erau conduse de ura, pe cand acum le transfer spre unitate si iubire. Noi nu avem nimic mai mult decat asta. Tot ce facem noi este sa revelam aceasta lipsa a unitatii si ruperea, iar prin corectarea lor vom ajunge la implementarea iubirii.

Cu toate acestea, este posibil sa vorbim despre asta folosind cuvintele celor patru limbaje, si pe langa asta, in loc sa explicam prin cuvinte, este deasemenea posibil pur si simplu sa simtim acestea in interior. Iata de ce persoanei care ajunge la spiritualitate nu ii pasa in ce limbaj a fost aceasta scrisa. El trece de la un limbaj la altul, pentru el toate acestea fiind unul si acelasi lucru.

Este la fel cum un muzician se uita la note si aude melodia pe care aceste note o canta in interiorul sau, sau cum un bucatar profesionist se uita la o reteta si deja simte gustul mancarii respective.

Din partea a doua a Lectiei Zilnice de Cabala 16/02/11

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Torah, Unitate, Zohar - Niciun comentariu→