O ştiinţă de inimi umile

De-a lungul generaţiilor, cei care au fost angajați în partea internă a Torei, au traversat o auto-transformare, au lucrat de dragul Creatorului şi au realizat spiritualitatea.
Este imposibil să o realizezi singur, numai în cazuri particulare, acelora care li se acorda revalația de Sus, pentru un scop special. De aceea, cabaliştii au rămas mereu conectaţi cu prietenii lor, ca un singur om cu o singură inimă, în garanţie reciprocă.
Acest lucru a fost făcut, mereu, “în smerenie”. Chiar dacă fiecare a muncit în unitate pentru binele prietenilor, nu au arătat-o niciodată, în exterior. De cele mai multe ori, a fost invers, ei se afişau cu un profund dispreţ faţă de celălalt şi faţă de munca lor internă, așa cum era cazul cabaliştilor din Kotzk. Ei au acţionat în acest mod, ascunzând adevărata aspiraţie din inima lor şi astfel să poată să facă eforturi şi să avanseze.
Au fost alte grupuri care au studiat, s-au rugat şi au discutat lucruri împreună, de exemplu, studenţii lui Ramchal. Dar, erau atenţi când își dezvăluiau inimile lor celorlalţi, pentru a evita ca ceilalţi, chiar prietenii lor, să le ştie dorinţele interne ale inimii. La urma urmei, ei ardeau într-o asemenea intenţie puternică pentru scop, că nimeni nu avea forţa să o exprime în exterior, în cuvinte şi toată lumea era, în totalitate, axată pe senzaţiile lor interne.
După mulţi ani, mai recent, mai exact de la Ari, apoi Baal Shem Tov şi Magid de Mezeritch, atunci când mişcarea pentru folosirea Cabala în marile grupuri (hasidismul) a apărut, au început, progresiv, să vorbească mai mult despre munca interioară.
Deci, am ajuns în timpul nostru, când putem vorbi mult mai deschis, nu doar la noi, ci chiar să explicăm principiile muncii spirituale marelui public, pentru a trezi inima, mai mult, spre munca spirituală.
În acelaşi timp, noi trebuie să ne protejăm. Protecţia se face prin intenţii: cu cât inimile noastre sunt mai acordate la valul intern, cu atât vom deveni mai cufundaţi în el şi nu vom căuta să eliberăm aspiraţiile ascunse din inimile noastre.
Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 10.12.2013
Torah, “Exodul “, Mishpatim , 22:20 : Nu maltrataţi un străin, nici nu-l asupriţi, deoarece şi voi aţi fost străini în ţara Egiptului”.
Este spus: ei Mă vor cunoaște, de la cel mai mic la cel mai mare (Jeremiah 31:33). Asta înseamnă că toată lumea trebuie să ajungă la sfârșitul corectării.
Tora, „Exodul”, 23:9 : şi nu asupri un străin, pentru că ştii ce este a fi un străin, deoarece ai fost străin în ţara Egiptului. Ideea este că, ar trebui să vezi tot ceea ce apare în tine ca ceva nou, ca un mugure al stării viitoare.
Tora, Exodul, 23:01: ”Nu trebuie să acceptați un raport fals, nu așezați mâna voastră pe o persoană rea, pentru a fi un martor mincinos.”
Baal HaSulam, Exil şi răscumpărare: În timp ce noi (naţiunea Israel) am urmat drumul Tora, am rămas în siguranţă.
Tora, „Exodul”, „Misphatim”, 21:23 – 21:25: Şi dacă vreun rău va veni, atunci va trebui să dai viaţă pentru viaţă, ochi penru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior, arsură pentru arsură, rană pentru rană, contuzie pentru contuzie.
Tora, Exodul, 22:05: Dacă un foc se răspândeşte şi găseşte spini şi mistuie un snop de grâu, sau recolta sau câmpul, cel care a pus focul va fi obligat să plătească. Există o lumină care vindecă şi există o lumină sau un foc care ucide. Este ca în lumea noastră.