Intrebare: Ce inseamna cele patru specii ale Sukot (Arba’at HaMinim)?

Raspuns: Cele patru simboluri ale celebrarii Sukkot sunt: 1. Lulav (o frunza inchisa dintr-o ramura de palmier, Iesod), 2. Hadasim (trei crengi cu frunze de mirt, HGT), 3. Aravot (doua ramuri cu frunze de salcie, NHY), 4. Etrog (un fruct de lamai, similar cu o lamaie sau o grefa, Malchut).

Toate corectiile sufletului care se unesc in Malchut de Atzilut (Shchina) sunt facute sub influenta Luminii corectiei, care coboara din Zeir Anpin (ZA) in ea, datorita faptului ca el este un Partzuf (sistem) mai mare, in relatie cu Malchut.

Pentru a corecta sufletele in Malchut, Zeir Anpin se grupeaza in trei linii, unificandu-si Sfirot, Hesed-Gvurah-Tiferet, si trimitand Lumina corectiei din ele in Malchut, sufletul. Pentru a evoca un asemenea act de la ZA la Malchut, noi, sufletele care suntem dispuse sa ne corectam (sa ne unim in Malchut), facem sa rasara in ea dorinta colectiva de corectie. Malchut trece dorinta ei catre ZA. Aceasta dorinta evoca in ZA o dorinta de a se contopi cu Malchut intr-o cuplare spirituala (Zivug) si raspandeste Lumina corectiei in ea.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 21.09.10, Shamati, Art. 96

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Sarbatori - Niciun comentariu→

Ne-am nascut cu o dorinta egoista de a  primi placere dar, deodata, o noua dorinta (pentru spiritualitate) se trezeste in aceasta. Putem sa crestem aceasta dorinta cu ajutorul mediului si a cartilor, astfel incat ea sa ne duca in lumea ei. Astfel, dorinta veche se va diminua, va disparea sau, din contra, va creste dar noi ne vom ridica deasupra ei, in dorinta de daruire.

In acest fel, se petrece o batalie intre aceste doua dorinte: grija pentru noi (dorinta acestei lumi) si dorinta de daruire, care apartine Lumii Superioare, Creatorului. Trebuie sa marim aceasta dorinta pentru Cel de Sus, dorinta de daruire, in relatie cu opusul ei – dorinta de a  primi placere, in aceasta lume. In asta consta intreaga noastra munca si libertatea de alegere.

Alegerea consta numai in evaluarea importantei. Ce doresc sa consider ca fiind cel mai important: dorinta care este directionata in sus, pentru care acum am doar un mic punct, sau dorinta care este indreptata in jos, catre aceasta lume.

Sarbatoarea de Sukot (Sarbatoarea Corturilor) si toata munca dusa pentru conectarea cu ea (construirea unui habitat special, Sukah), ne arata de fapt cum putem amplifica aceasta mica dorinta pentru Cel de Sus. Aceasta dorinta se numeste pierdere, pentru ca noi o percepm ca fiind absolut inutila: daruire, dragostea fata de seaman, prieteni, unificare… Nimeni nu ia aceste cuvinte frumoase in serios.

Sukah, o structura temporara, simbolizeaza cresterea importantei acestei pierderi deasupra eului nostru si deasupra acestei lumi, ridicand daruirea deasupra primirii. Chiar daca simti perfectiunea in mod constant, iesi, afara intr-o locuinta temporara si schimba-te.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 21.09.10, Shamati, Art. 96

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Sarbatori - Niciun comentariu→

Inaintea sarbatorii de Anul Nou (Rosh Hashanah), in timpul perioadei de cainta (Slihot), ne clarificam dorintele egoiste care sunt determintate ca rele. Apoi le indepartam din anul trecut si dorim sa ne ridicam la urmatorul an, la o noua schimbare (Rosh HaShanah).

Realizam de asemenea, ca nu suntem in stare sa facem nimic de unii singuri; aceasta stare se numeste Ziua Judecatii (Iom Kipur). Decidem ca exista doar o singura solutie: sa crestem importanta calitatii de daruire, pe care o dispretuim, datorita egoismului nostru. Decidem sa crestem importanta spiritualitatii, sa nu ne angajam in dorintele noastre egoiste si sa crestem dorinta de daruire. Asta simbolizeza sarbatoarea de Sukot.

Ia dorinta de daruire, care pare neimportanta, ca ceva ce ai pierdut astazi si ridic-o conform evaluarii importantei pe care ai facut-o. Nu te angaja in dorintele tale egoiste, de primire, ci iesi intr-o locuinta temporara, in dorinta de daruire.

Trebuie sa iesi din locuinta ta familiara, egoista si sa construiesti o noua structura, astfel incat cel mai important detaliu al ei, acoperisul, sa fie calitatea daruirii. Asta arata in ce masura te poti echivala cu Lumina care este situata deasupra acoperisului cortului-Sukah. Va lumina pentru tine, in masura in care vei fi in stare sa o accepti. Asta inseamna sarbatoarea Sukot.

Din partea a patra Lectia zilnica de Cabala, 21.09.10, Shamati, Art. 96

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Sarbatori - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce trebuie cineva sa fie bucuros de Sukot?

Raspuns: Bucuria este un semn al faptului ca esti de acord cu Creatorul pentru a obtine proprietatile Lui. Eu (sufletul), obtin proprietatea daruirii, Lumina Hasadim (Mila), sub influenta Or Makif (Lumina inconjuratoare) care vine la mine prin acoperisul cortului, multumita ecranului pe care il construiesc din aria de treierat si din teasc.

Din aria de treierat, sunt alese granele (Lumina Hasadim) si ramane pleava. Vinul se scurge din teasc si ramane tescovina (boasca). Totusi, din pierderea care nu are nicio o importanta pentru egoismul meu, eu construiesc cel mai pretios lucru din viata mea: ecranul. Asta insemnand ca, eu cresc importanta proprietatii de daruire deasupra primirii, chiar in aceste doua Lumini sau forte ale naturii: Hasadim (Mila) si Hochma (Intelepciune).

Schimb intentia dorintei acestor doua Lumini (impliniri) de la primire la daruire. Vad ceva valoros in pierderile din aria de treierat si din teasc, ma ridic deasupra egoismului meu, al raului din mine si prefer sa exist in implinirea dorintelor altora, decat in ale mele. Fac asta pentru a-L descoperi  pe Creator.

Bucurie inseamna ca sunt in starea de daruire. Este realizarea completei mele contopiri cu Creatorul si justificarea actiunilor Lui.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 21.09.10, Shamati, Art. 96

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Sarbatori - Niciun comentariu→

Totul apare datorita efortului. Nu astepta sa se schimbe ceva de la sine. Putem atrage Lumina asupra noastra numai prin eforturile noastre de a ne uni. Cu cat mai mare este efortul, cu atat creste influenta Luminii, si invers. Lumina este in repaus total si numai atunci cand aspiram catre unitate impreuna Il obligam pe Creator sa ne uneasca.

Apropiindu-ne unul de celalalt, atragem mai aproape Lumina. Distantandu-ne unul de celalalt, ne distantam de Lumina. Dar eforturile noastre nu sunt niciodata pierdute si, banut cu banut, se acumuleaza intr-un capital mare. De fiecare data cand incercam sa ne unim, Lumina ne influenteaza si chiar daca noi ne distantam imediat dupa aceea, corectia facuta de Lumina ramane, nimic nu este pierdut, iar noi ne mutam la urmatorul nivel.

Procesul compresiei si expansiunuii este ca intrare – iesire sau ca bataile inimii. Ne unuim, Lumina ne influneteaza, ne corecteaza intentiile si face sa apara in noi, imediat, urmatorul grad necorectat. Apoi, din nou trebuie sa depunem eforturi, dand Luminii oportunitatea sa ne uneasca inca odata, si din nou corectia ne va duce in starea necorectata. Si tot asa, pana toate cele 125 de corectii vor fi completate.

De fiecare data ma ridic deasupra dorintelor mele necorectate si apoi le aduc pentru corectare. Primul pas este atunci cand punctul meu din inima trece Machsom-ul. Apoi, el trage o parte din dorinte peste Machsom, partea care poate fi deasupra (credinta deasupra ratiunii, Bina deasupra Malchut). Si tot asa, pana cand, gradual, trec peste Machsom toate dorintele mele, parte cu parte, pentru a fi deasupra lor, dobandind calitatea daruirii deasupra primirii. Este gradul Hafetz Hesed sau Bina, daruire de dragul daruirii. Acum, greselile mele s-au transformat in calitati si pacatele in greseli.

Dupa aceea, ma mut la faza urmatoare. Printr-o mica gaura din bariera urmatoare, eu trec in domeniul dragostei pentru ceilalti. Punctul meu din inima este primul care o face si apoi toate celelalte parti ale dorintei mele sunt transportate in acest nivel. In masura in care le pot folosi de dragul implinirii celorlalti, transform egoul intr-o dorinta de a primi de dragul Creatorului.

De fiecare data noi lucram cu egoul nostru catre o unitate mai mare, prin atragerea Luminii datorita straduintei noastre pentru echivalenta de forma. Eu imi doresc, iar Creatorul imi raspunde la dorinta, facand toate actiunile.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 20.09.10, 600 000 de suflete

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: De ce este asa de important sa ai un grup pentru studiul Cabalei?

Raspuns: Rolul unui grup Cabalist este similar cu cel al familiei, prietenilor, rudelor, protectiei sociale si asigurarii medicale, din viata noastra. Daca sunt intr-o situatie grea, ma imbolnavesc sau imi pierd slujba, exista un sistem care ma ajuta in acele momente grele.

Sistemul sprijinului reciproc in dezvoltarea spirituala este numit garantie reciproca (Arvut). Viteza avansarii catre scop – relevarea Creatorului – depinde de taria acestui sistem. El influenteaza toata lumea si puterea sa se acumuleaza datorita eforturilor noastre comune.

Rabash scrie: Ne-am adunat aici ca sa punem bazele unei societati pentru toti aceia care doresc sa se ridice la nivelul de om (Adam) si sa nu ramana la cel de animal. Cand luam decizia de a urma metoda lui Baal HaSulam, de a ne ridica deasupra egoismului si de a-L descoperi pe Creator in conexiunea dintre noi, facem deja  o intelegere.

Trebuie sa ne ajutam unul pe celalalt, pentru a da importanta scopului si Creatorului, vazand pe toti prietenii ca cei mai mari din generatie, inspirandu-i cu maretiea scopului spiritual si intelegand insignifianta noastra. Garantez prietenilor ca ii voi ajuta cu asta, indiferent in ce stare ma voi afla. Acestea sunt conditiile intelegerii noastre.

Conform acestora, pot fi doua stari:

1. Fie sprijin grupul in inspiratie, putere, unitate si maretie a Creatorului,
2. Fie, de indata ce devin slab, ei incep sa aiba grija de mine.

Este ca in cazul a doua vase care comunica. In momentul in care o picatura de apa este scoasa dintr-unul, apa imediat curge in el din celalalt si nivelul apei se egalizeaza. Marimea volumului fiecarui vas nu conteaza: daca sunt conectate, nivelul apei va fi la fel in ambele.

In acest fel suntem conectati la grup. Ei imi dau tarie si eu le dau tarie, lor. Este imposibil sa avansezi fara o asemenea garantie reciproca.

Din lectia despre articolele lui Rabash, 17.09.10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum a putut Rabash sa descrie starile prin care trece o persoana?

Raspuns: Aceasta este calea fiecarui suflet. Doar ca sufletului lui Rabash i-a fost acordata abilitatea de a scrie despre asta.

In trecut, sulfetele au trecut prin aceleasi stari si au atins nivele chiar mai inalte. In Torah, Moise descrie intrega cale cu toate detaliile, doar ca nu le vedem.

Apoi a venit Rabash si a adus explicatiile la un nivel mai jos, mai aproape de noi, exprimandu-le intr-un limbaj pe care il intelegem – limbajul sentimentelor. Baal HaSulam a descris de asemenea, aceleasi stari, dar folosind limbajul Luminii si a dorintei, doua forte.

Corpul uman reactioneaza la diferite substante. Una ma excita, alta ma calmeaza si alta ma face fericit. Si aici vorbim despre componente spirituale care te trezesc. Mai intai este senzatia, care este apoi ordonata, masurata si sistematizata conform legii interactiunii dintre Lumina si vas.

Rabash scrie despre lucruri prezente in viata spirituala, similar felului in care ai descrie tu, un mic dejun: o jumatate de rosie, un sfert de castravete, paine, branza, unt, cafea cu zahar, etc. Cand oamenii aud de asta, ei simt ceea ce ai simtit si tu.

Diferenta este, ca descrierea spirituala este experimentata mult mai adanc si mult mai in detaliu: exact ce tip de branza, ce tip de lapte, unde a fost produs, ce fel de vaca l-a furnizat, cine l-a facut, cine l-a vandut, ce fel de cutit a fost folosit pentru taiere, ce fel de cutit a fost folosit pentru ungerea pe paine, etc. Intelegi toate astea.

Dar cel mai important, in interiorul a toate acestea, descoperi importanta Daruitorului. Toate aceste componente te ajuta sa-l dobandesti pe El. Aceasta este revelarea Creatorului de catre creatie.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, 20.09.10, Maretia unei persoane depinde de credinta sa in viitor

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este credinta constanta?

Raspuns: Credinta este o forta pe care o primesc de la Creator. Ma ilumineaza, tinandu-ma deasupra dorintelor mele, a naturii mele, ca un magnet care tine piese din metal, in aer, impotriva gravitatiei.

Exista doua forte: forta gravitatiei (vointa de a primi placere) si forta daruirii (puterea credintei, magnetul) care atrage piesele de metal, in sus. Aceste doua forte se opun una alteia. Daca forta credintei pe care o radiaza Creatorul catre mine ma tine in sus, deasupra dorintei de a simti placere, sunt drept. Daca Creatorul imi da drumul, eu cad imediat in egoism si atunci sunt pacatos.

Ce inseamna credinta constanta? Obtin starea in care conexiunea mea cu grupul suplineste aspiratia mea constanta catre daruire, si este astfel, daca am facut un legamant cu grupul privind sprijinul reciproc si Creatorul devine martor la asta, promitand sa ne ilumineze tot timpul, tinandu-ne  in daruire (credinta deasupra ratiunii), deasupra vointei de a primi.

Din lectia despre articolele lui Rabash, 17.09.10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

De Ziua Judecatii, citim povestea lui Ioan, profetul pe care Creatorul l-a instruit sa calatoreasca in Ninive pentru a-i trezi pe oamenii de acolo ca sa faca fapte bune. Totusi, Ioan a decis sa fuga de Creator. S-a imbarcat pe o nava si a decis sa calatoreasca departe, foarte departe. Dar Creatorul a creat o furtuna pe mare si, atunci cand marinarii de pe corabie au aflat ca Ioan este cauza furtunii, l-au aruncat in mare. O balena l-a inghitit pe Ioan si l-a adus la tarm, in cetatea Ninive.

Ioan a mers in cetate si, dupa ce a vorbit cu oamenii, ei s-au intors de la rau si au obtinut iubirea unul fata de celalalt. In acest fel, Ioan a indeplinit cererea Creatorului, impotriva vointei proprii.

Ioan, imbarcandu-se pe corabie, este sufletul care descinde intr-un corp uman, pentru ca o persoana din aceasta lume este ca o corabie intr-o furtuna pe mare. Sufletul vine in corp, pentru a obtine corectia prin conectarea cu alte suflete. Se poate conecta si ii poate iubi pe ceilalti, tocmai prin dorintele egoiste de a primi placere ca se poate corecta, folosind egoismul si inclinatia de a-i respinge pe ceilalti. In acest fel se dezvolta sufletul din punctul daruirii, pana la nivelul si maretia Creatorului.

Acest punct al daruirii conecteaza la sine, in mod gradual, tot mai mari dorinte egoiste. Dorintele care nu se pot utiliza inca de dragul daruirii sunt lasate nefolosite (restrictionate). Asta se intampla gradual, de 125 ori, pana cand punctul isi transfera toate dorintele de a primi placere.

Creatorul trimite punctul de daruire, radacina sufletului (profetul Ioan), in aceasta lume si in dorintele unei persoane (corabia). Marinarii si capitanul sunt ingerii, adica agentii Creatorului care il inconjoara pe om.

Ioan are nevoie sa-si trezeasca dorintele pentru corectare, sa se conecteze cu toate sufletele (cetatea Ninive) si sa le trezeasca pentru corectie. El trebuie sa intoarca inclinatia rea, in -buna si in iubire unul fata de celalalt. Altfel, ei vor esua in egoism si ura, care ii va duce la moarte.

Pentru a face asta, trebuie sa atragem ajutorul Luminii. Asta inseamna sa cerem sau sa strigam dupa ajutor. In functie de cat de tare strigam, Lumina ridica o parte din dorintele noastre de a primi placere si le conecteaza la actiunea de daruire.

In acest fel, noi transferam toate dorintele din lumea noastra, de la dorinte de dragul nostru, in lumea urmatoare, la dorinte de dragul celorlalti. Actionand astfel, noi intram in lumea Creatorului, unde ne percepem pe noi si lumea, prin calitatea de daruire, experimentand o existenta eterna si perfecta.

Povestea profetului Ioan vorbeste despre felul in care ne va forta Creatorul – fie prin metoda buna fie prin metoda suferintei – sa diseminam Cabala – metoda corectarii lumii – in intreaga lume. De aceea este scris: Pentru asta, alege viata, exact ceea ce reprezinta Ziua Judecatii.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 17.09.10, Extrase -despre Iom Kipur

Filed under: Lectia zilnica, Sarbatori - Niciun comentariu→

Forta credintei este iluminarea care se extinde de Sus si este privita ca marturia Creatorului, asa cum este scris: Creatorul va depune marturie ca el (omul) nu se va mai intoarce la egoism. Prin ce confirma Creatorul? El confirma prin proprietatea Sa, Lumina simpla. Totusi, prin extinderea catre noi prin sistemul lumilor, Lumina simpla se formeaza in iluminarea a trei linii si straluceste catre noi din linia mijlocie.

Aceasta imi da mie oportunitatea de a realiza raul meu (prin compararea binelui – linia de dreapta, cu raul – linia de stanga), de a efectua analiza adevar/fals peste amar/dulce, de a urca in daruire (care se numeste credinta deasupra ratiunii), deasupra vointei de a primi, si de a ma construi in linia mijlocie urmand exemplul Luminii (proprietatea Creatorului, din linia mijlocie, martuia Sa) care se extinde in mine.

Vad acele modele pe care mi le ofera Creatorul, primesc forte de la El si ma construiesc pe mine insumi in similaritate cu El. Dar toate acestea sunt posibile in timp ce Creatorul ma ilumineaza, eu neavand puterea credintei de unul singur. Aceasta se numeste marturia (testimoniul) Creatorului.

Din lectia despre articolele lui Rabash, 17.09.10

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→