Articolul meu pe Newsmax: “Pandemia care a dat jos masca umanităţii”

Dacă există un element vizibil care ȋnsumează schimbările drastice ale stilului nostru de viață din cauza pandemiei, este utilizarea ȋn masă a măștilor. Noua noastră societate, aproape fără față, deschide o perspectivă cu totul nouă asupra interacțiunilor personale, deoarece, așa cum sugerează unele studii, acoperirea fețelor poate creşte suspiciunea oamenilor. Pe de altă parte, COVID-19 a reușit să străpungă prin masca umanității pentru a ne dezvălui comportamentul egoist, dȃndu-ne ocazia să ne ridicăm peste barierele exterioare dintre noi și să pătrundem adânc în inimile celorlalţi.

Purtarea măștilor pentru a preveni răspândirea coronavirusului este o paradigmă culturală străină pentru noi în lumea occidentală, așa că „putem fi inițial extrem de neîncrezători unul față de celălalt”, a spus Francis Dodsworth, medic legist britanic din cadrul Universității din Kingston, în contextul actual, când savanții din ȋntraga lume dezbat impactul acestei noi condiții sociale asupra relațiilor interpersonale.

Fața, la fel ca întregul corp, transmite informații care ne ajută să absorbim indicii non-verbale de comunicare. Fața ne ajută să-l înțelegem pe celălalt și să știm cine este persoana din fața noastră și care sunt sentimentele și intențiile sale. Prin urmare, obligația de a purta măști în locuri publice din cauza coronavirusului a redus transmiterea mesajelor interpersonale și a obstrucționat comunicarea non-verbală dintre noi.

O binecuvântare mascată

Din punctul meu de vedere, realitatea noastră în care purtăm măşti este o situație bună și interesantă. Este benefic să înțelegem că nu cunoaștem sau nu recunoaștem persoana din fața noastră. Este mai bine să ne raportăm la persoană ca la un străin pe care nu îl înțelegem cu adevărat. Până la urmă, nu cunoaștem dorințele și intențiile altcuiva – nu avem niciun indiciu sau vreo cale de a le cunoaște.

O situație neclară ca aceasta ne cere să concluzionăm că trebuie pur şi simplu să depunem un mare efort, pentru a cunoaște persoana din spatele măștii. Ar trebui să atingem un nivel de comunicare care să activeze o cerere interioară în noi, astfel încât persoana din fața noastră să își deschidă inima. Nu este necesar să căutăm semne în expresiile faciale ale celuilalt, un zâmbet sau o grimasă; toate acestea sunt exterioare. Mai degrabă, ar trebui să ne conectăm la inima celeilalte persoane și atunci vom fi siguri că are intenții bune față de noi. Și dacă ne comportăm cu aceeași intenție bună față de ceilalți, în responsabilitate reciprocă, cooperare și atitudine pozitivă, nu vom mai avea nevoie de măști sau deghizări, deoarece vom clădi împreună încrederea.

COVID-19 este foarte abil.

Acțiunile sale nu țin doar de biologie, deoarece, prin materie, virusul operează asupra noastră și ne învață cum să fim oameni. Natura, așa cum arată coronavirusul, ne cere să schimbăm conexiunile interpersonale. Menținând interacțiuni bune între noi, vom putea să ne bucurăm de relații reciproc avantajoase. Dacă nu facem niciun efort pentru a îmbunătăți calitatea interacțiunilor noastre, nu vom putea să ne apropiem unul de altul sub niciun aspect sau formă. Ne vom bloca, incapabili să comunicăm, simțind un enorm sentiment de respingere, deasupra căruia nu ne vom putea conecta, nici chiar fără mască, la câțiva centimetri unul de celălalt.

Pentru a atinge forma corectă de comunicare dintre noi – care este baza solidă a oricărei relații – trebuie să ne schimbăm și să ne adaptăm la forma standardizată de interacțiune care există în natură, una simbiotică și cooperantă. Următoarea etapă va fi crearea unei conexiuni superioare celei bazate pe compromis, în care ne vom concentra conexiunile pe beneficiul general, printr-o legătură izvorâtă din prietenie și apropierea inimilor.

Atât timp cât inimile noastre nu se vor apropia și nu ne vom considera o singură societate caracterizată de considerație și atitudini bune, vom continua să purtăm măști. De fapt, ceea ce trebuie să facem chiar acum, este să tragem cortina peste toate dorințele noastre egoiste și să comunicăm de la inimă la inimă cu semenii noștri, prin masca de deasupra dorințelor noastre egoiste. Înseamnă că intenția și gândurile noastre ar trebui să fie în beneficiul altora și nu în detrimentul lor. Pe măsură ce tragem cortina peste dorințele egoiste care apar, treptat ne vom deschide inimile unul spre celălalt, ca un canal de înțelegere și comunicare pozitivă. Atunci, umanitatea își va arăta fața ei cea mai bună.

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Întrebare: Atunci când ne rugăm pentru sănătatea altora, pierdem ceva sau dimpotrivă, primim putere și sănătate pentru a ne ruga?

Răspuns: Dacă mă rog pentru sănătatea altuia și mă aflu în același sistem cu acela, cum aș putea pierde ceva?

Când cineva aflat în sistemul în care suntem toți conectați direct cu ceilalți se îmbolnăvește, ni se  semnalează faptul că tot sistemul este bolnav. Boala se exprimă în el pentru că el reprezintă un element particular, sensibil al sistemului.

Problema însă, nu este a lui, este problema noastră comună.

Nici o persoană nu este responsabilă pentru sine, nimeni nu se îmbolnăvește singur și nici nu se comportă greșit. Totul se exprimă ca rezultat al încălcării interacțiunii integrale a umanității în general.

Ce înseamnă să te rogi sau să ceri? Ne conectăm și încercăm să ne întoarcem către forța superioară pentru ca ea să echilibreze toate calitățile și fenomenele negative care se exprimă printr-o persoană particulară.

Tocmai pentru că problema nu este a cuiva anume ci a noastră, a tuturor, avem dreptul să ne rugăm pentru el. În momentul în care compensăm natura primim un răspuns minunat. Să încercăm și veți vedea cum funcționează.

De aceea nu ar trebui să rămânem indiferenți la ceea ce se întâmplă în jurul nostru: „Nu ne pasă de Italia. La noi totul este în regulă!” O asemenea atitudine nu face decât să agraveze situația. Este o reacție îngrozitoare!

Ca atare, trebuie să ne gândim cum putem răspunde la ceea ce se întâmplă, mai ales acum, când se revelează viciile integrale din relațiile noastre.

Întrebare: Ar trebui să ne rugăm pentru sănătatea oamenilor sau pentru corectarea sistemului? Și cum ar trebui să procedăm corect, fără să-I sugerăm Creatorului ce are de făcut?

Răspuns: Ar trebui să-I cerem Creatorului să ne arate cum să ne conectăm corect. Nu avem nevoie de nimic altceva. Dacă adăugăm faptul că dorim să ne unim corect pentru a alcătui o conexiune mutuală pentru revelarea internă a Creatorului, cu scopul de a-L mulțumi pe El, atunci adresarea noastră va fi corectă.

Din programul KabTV “Bazele cabalei,” 3/15/20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Deteriorarea sănătății unei singure persoane prejudiciază echilibrul sistemului general numit Adam deoarece acesta este construit după imaginea și asemănarea acelei persoane. 

Ce înseamnă acest lucru? La nivelurile mineral, vegetal, animal și uman ale naturii există diferite sisteme care interacționează. Ele sunt absolut integrale, complementare și perfecte, fiindu-le menite oamenilor, pentru ca aceștia să le folosească corect, să le valorifice folosindu-le cu bună credință în scopul de a deveni asemănători cu Creatorul. Apoi, prin toate aceste sisteme, omul va începe să simtă o lume superioară vastă care include absolut totul.

În lumea noastră realizăm faptul că natura este integrală la nivelurile mineral, vegetal și, parțial la nivelul animal. Cu privire la natura umană, nu putem observa acest lucru deoarece noi înșine ne aflăm la acest nivel.

De exemplu, ne dăm seama că deranjăm echilibrul naturii minerale: emitem tot felul de gaze, încălzim atmosfera, blocăm râurile și oprim procesele naturale.

Drept rezultat, totul se întoarce împotriva noastră în cele mai neplăcute moduri.

Dar natura a fost creată cu intenția de a fi armonioasă, în așa fel încât să ne putem integra în ea sub forma stratului celui mai de sus al armoniei. În același timp, când ființele umane încep să interfereze cu natura, cu mâinile lor neîndemânatice și murdare, reușesc doar să o mutileze. O schilodim în permanență pentru a se potrivi cu egoismul nostru, considerând că facem ce se cuvine, ca și cum natura nu ar fi un organism viu unitar și imens.

Mai mult, nivelurile sale, mineral, vegetal și animal sunt conectate între ele și participă împreună la o interacțiune comună și integrală. Ființele umane sunt create astfel încât să se alăture treptat naturii, ca parte integrantă a ei, studiind-o și adăugându-i participarea lor sensibilă.

Din păcate însă, acest lucru nu are loc pentru că suntem egoiști și am fost la origine creați în opoziție cu natura minerală, vegetală și animală. Ca atare, datorită egoismului nostru uman, mai înalt ca aceste niveluri, nu suntem pe măsura naturii și începem să o distrugem pentru ca ea să ni se potrivească.

Timp de mii de ani, oamenii au făcut tot ce au vrut cu natura.

Iar ea, ca un judecător impecabil, ne pedepsește. Sau mai degrabă nu ne pedepsește, ci pur și simplu compensează distorsiunile crude și iraționale pe care i le-am provocat.

Prin urmare, putem vorbi de sănătate doar dacă ținem cont de toată natura, de organismul format din mineral, vegetal, animal și uman, dacă înțelegem într-o oarecare măsură forma interacțiunii corecte dintre părțile sale, modul în care natura își poate compensa și completa aceste niveluri.

Apoi, menținându-ne sănătatea, vom putea urca la nivelurile superioare ale înțelegerii naturii, la adeziune cu această natură vastă și integrală.

Din emisiunea KabTV “Bazele cabalei,” 3/15/20

Filed under: Egoism, Evolutie, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Extrase  din cartea – Ziua de după Coronavirus

Ziua de după Coronavirus , o carte cu cinci capitole foarte intense.

Am optat pentru acest gen de format, pentru ca lumea să poată citi informații esențiale în timp scurt.

Acestea sunt capitolele care formează un mic ghid de supravieţuire şi de trezire a conştiinţei:

Click – PDF – pentru a descarca !

Extrase din carte – Ziua de după Coronavirus

Coronavirusul a intrat ca o furtună în viețile noastre. Ne-a prins cu garda jos, nepregătiți pentru auto-descoperirea iminentă și analizele ulterioare.

Astăzi tot mai mulți oameni de știință vorbesc despre lume ca despre un fel de „super-organism ”, referindu-se la ea ca la o entitate unitară și unică. Responsabilitatea reciprocă impusă de coronavirus face ca existența acestui super-organism să fie evidentă.

O lume fundamental nouă este o lume în care oamenii vor învăța să se raporteze unii la alții la fel cum o fac când se raportează la propria persoană.

E de înțeles că astfel de relații sunt dincolo de natura noastră și tocmai din acest motiv a fost revelată în generația noastră înțelepciunea Cabala, metoda de conectare.

Atunci când valoarea supremă la care aspirăm o reprezintă o conexiune autentică, când vom învăța să cultivăm relații reciproce responsabile, să ne sprijinim și să ne iubim, vom simți că există o forță în natură care operează în același mod în toată realitatea.

 Am căutat această forță întreaga noastră viață, de-a lungul istoriei.

Oamenii au numit-o „Dumnezeu”, „universul”, „natură” și în multe alte feluri și nu aveau habar despre ce sau unde se afla de fapt.

Dacă reușim să ne ajutăm reciproc, să mergem mai departe către o legătură din ce în ce mai pozitivă și sper că o vom face, atunci vom fi chiar recunoscători pentru coronavirus, deoarece vom vedea că a venit pentru a ne determina să pătrundem într-o lume mult mai bună.

Filed under: Carti, Coronavirus, Educatie, Evolutie - Niciun comentariu→

Înainte de coronavirus, obișnuiam să călătorim, să mergem la restaurante și centre comerciale. Aceste lucruri ne ofereau satisfacție, ne umpleau viața cu sens. Dar coronavirusul a schimbat toate acestea. Ce va primi omul ca împlinire în lumea nouă în care intrăm?

Suntem ca niște copii care au crescut brusc. Cât timp sunt mici, copiii sunt îndrumați să meargă, să se joace în parcuri și să se dea în carusel. Dar copiii cresc și trebuie să înceapă să învețe. Iar când devin adulți, trebuie să obțină o profesie, un loc de muncă și să-și asume diferite responsabilități.

Viața nu este o grădiniță. Și deși am fost fericiți în copilărie și am dori să ne întoarcem acolo, acest lucru nu mai este potrivit pentru noi. Ați fi de acord să vă întoarceți la grădiniță și să vă jucați acolo ca un copil?

Umanitatea trece acum printr-o etapă specială de creștere, care afectează bărbații, femeile și copiii, iar acest lucru nu este ușor pentru noi. Va trebui să ne dăm seama că trebuie să ne raportăm la viață în mod diferit.

Îmi amintesc cât de greu mi-a fost când copilăria fără griji s-a încheiat, iar părinții mei, care mă răsfățaseră înainte, au început brusc să ceară de la mine, mă obligau să studiez și să am grijă de mine. Nu puteam înțelege de ce s-a produs brusc o astfel de schimbare.

Mi-a fost greu să supraviețuiesc până când am realizat că viața este împărțită în jumătăți.

În prima jumătate, ești un copil, iar tatăl și mama au grijă de toate. Și în a doua jumătate a vieții, devii adult și trebuie să ai grijă de tine, iar tatăl și mama ta nu mai pot face totul pentru tine.

Și asta se întâmplă cu umanitatea care a fost anterior răsfățată de natură. Dar acum trebuie să devenim adulți. Și această maturitate nu se referă la deschiderea mai multor afaceri, a călători în lume, a sta în restaurante și baruri, așa cum a fost înainte de virus, adică a te bucura de viață. Am terminat deja această perioadă și de acum înainte natura va cere de la noi ca de la niște adulți.

Și ca adulți, trebuie să știm de ce trăim, care este scopul vieții și unde ne conduce. Nu mai putem fi copii fără griji. Trebuie să deschidem ochii și să vedem că avem o viață serioasă în fața noastră, care necesită să asumăm o atitudine serioasă.

Trebuie să devenim oameni noi care trăiesc într-o lume nouă.

Și această lume apare deja în fața noastră, numai că nu vrem să o observăm, dar totuși ne jucăm ca și cum am fi într-o grădiniță.

În lumea nouă, vom avea împlinire numai din înțelegerea sensului vieții. Între timp, ne amuzăm doar precum copiii cu jucării și bile, construim castele în cutia de nisip și le distrugem, jucând război unul cu celălalt. Și deodată a apărut o nouă etapă, în care avem nevoie de o atitudine serioasă față de viață.

Până acum nu am trăit, doar ne-am jucat. Am construit o lume artificială și ne-am jucat în sfera pe care am creat-o. Dacă cineva ar privi Pământul din spațiu, nu ar înțelege ce fac oamenii, de ce se zbat atât de mult, la ce folosește?

Trebuie să înveți cum să trăiești într-un mod nou.

Eu, de asemenea, am dorit odată să continui să trăiesc ca un copil și ca părinții mei să aibă grijă de mine. Dar nu au fost de acord și nu au putut face acest lucru, și-au dat seama că am crescut deja. Prin urmare, s-au îndepărtat treptat de mine, reducând atenția și grija. Puteau ajuta într-un fel de departe, dar de fiecare dată din ce în ce mai puțin și, prin urmare, am fost forțat să cresc.

Deci, acum trebuie să înțelegem cum să ne îmbunătățim viața și în ce formă trebuie să trăim, care sunt obiectivele de atins, pentru a nu ne mai juca în diverse afaceri absurde și pentru a începe să construim o viață care să aibă sens din punct de vedere al naturii.

Pentru a face acest lucru, trebuie să descoperiți natura și să înțelegeți ce ni se întâmplă și ce trebuie făcut pentru a fi adulți conform programului prevăzut în natură, pe care nu l-am atins încă.

A trăi înseamnă a înțelege, a simți și a cunoaște esența și scopul, în timp ce încă ne aflăm în această lume, a gusta sensul superior, cosmic al vieții, cuprinzând întregul univers, întreaga natură. Vedem că în natură totul are un sens, un obiectiv și doar viața noastră trece aparent fără scop. Aceasta este munca noastră: să dezvăluim sensul vieții, esența și scopul ei și să începem să-l realizăm. Aceasta este sarcina pe care natura o prezintă în fața noastră.

Din „Lumea” de la KabTV, 12/03/20

Filed under: Coronavirus, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Un comentariu →

Întrebare: Tu spui că cineva are un egoism mare, altul are un egoism mic, iar în conformitate cu asta, le sunt date diferite condiții de către Creator, pentru corectarea lui. Dar cum știu cum este egoismul meu: mare sau mic?

Răspuns: De ce trebuie să știi asta? Nu este nevoie. Este așa cum este. Așa cum ei spun: “Creatorul nu-i dă coarne unei vaci vicioase”.

Fiecare persoană are anumite proprietăți specifice și ea lucrează cu ele. Așa că nu invidia pe nimeni. Fiecare are propriul set de calități corporale și spirituale care îl vor ajuta să ajungă la rădăcina sufletului său.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 3/8/20

Filed under: Fara categorie, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Cabaliștii scriu că nu există timp, viteză sau spațiu în spiritualitate ca în lumea materială. Din punctul de vedere al Cabalei, timpul este o schimbare de stări.

Răspunsul meu: Da, timpul nu există în sine deoarece tot ceea ce s-a întâmplat este interpretat în privința observatorului care înțelege asta. Prin urmare, totul este relativ, la fel cum este în conformitate cu Einstein.

Dar cum se întâmplă asta de la sine? Noi nu știm. Nu se întâmplă nimic în afara noastră. Totul este doar în senzațiile noastre.

Comentariu: Ei spun că nu există viteza în lumea spirituală, doar accelerație.

Răspunsul meu: Viteza constantă înseamnă aproape nicio mișcare. Aici avem de a face cu o derivată și nu cu o viteză constantă. Asta este susținut de asemenea în teoria relativității.

Întrebare: Cât pentru spațiu, este el într-o dorință?

Răspuns: În mod natural, căci din nou, totul este înțeles în ceea ce privește o persoană, în ceea ce privește un observator. Organul cu care cineva percepe totul este o dorința.

Prin urmare, totul se petrece doar în dorința unui om. Dacă tot ceea ce se întâmplă în dorință este constant, atunci omul pur și simplu încetează să înțeleagă asta. Noi simțim doar schimbările și nu impactul în sine.

Comentariu: Este interesant că antica Carte Zohar, scrisă în secolul 2, spune, “Zohar nu vorbește deloc despre evenimente materiale, ci despre lumile superioare, unde ordinea timpului nu este la fel ca în lumea materială. Timpul în spiritualitate este revelat pe parcursul schimbărilor în forme și pașii care sunt mai înalți decât locul și timpul.”

Răspunsul meu: Da, asta este adevărat, nu este nimic care se schimbă singur, doar în privința observatorului.

De pe KabTV “Fundamentele Cabalei”, 6/10/19

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce a creat natura omul?

Răspuns: Omul a fost creat pentru a exista între cele două forțe, pozitive și negative și pentru a deveni similar cu forța pozitivă a naturii. Prin urmare, o ființă umană este numită „Adam” din cuvântul „domeh” (la fel ca în ebraică), care înseamnă la fel ca natura generală.

De fapt, o ființă umană include toate forțele naturii. Numai că, în prezent, vedem că un om este o creatură mică, unilaterală, subdezvoltată, egoistă și nefericită. Nu este nici măcar o ființă umană pentru că nu este le fel ca sistemul general al naturii.

El a fost creat tocmai pentru a absorbi toate forțele naturii, pentru a le combina în sine în mod corect și pentru a controla întregul univers.

Din emisiunea de p KabTV, „Întâlniri cu Cabala: Victoria Bonya”, 29/3 / 20

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: într-o școală din Israel, un elev din clasa a IV-a lovește profesori. De fapt, comportamentul copiilor în școli a devenit, dacă nu chiar agresiv, atunci necontrolat. Adică, copilul, potrivit observațiilor profesorului, îl poate lovi și împinge, fără să mai vorbim de faptul că pur și simplu îl poate contrazice.

Unde este linia dintre permis și interzis atunci când o persoană crește, înțelegând capacitățile sale și, totuși, nu trece granițele incontrolabilului?

Răspuns: Depinde de educație. În conformitate cu ceea ce oferiți unei persoane, îi puteți permite să se afle în anumite limite.

Întrebare: Copiii pot fi pedepsiți?

Răspuns: Depinde de pedeapsă și de modul în care este perceput.

Pedeapsa trebuie privită ca o corecție. Când iau un copil și îl întreb,

– Ai făcut ce trebuie?

– Nu.

„De ce ai facut asta?”

– Am vrut să. Mi s-a părut mie.

– Înțelegi că există un mic diavol care te împinge să faci asta?

– Da.

„Cum îl scoatem pe acest mic diavol? Încercați să vă cântăriți actul și pedeapsa. Pedeapsa nu va mai fi o pedeapsă, ci o corecție, astfel încât data viitoare să nu îl auziți pe acest diavol rău, pentru ca el să nu vă permită să faceți lucruri proaste! ”

Discutăm acest lucru cu el. Și atunci el însuși va cântări situația și va spune ce crede despre el.

Întrebare: Deci se dovedește a fi ca un joc?

Răspuns: Acesta nu este un joc; asta lucrează la erori. Corectează greșelile naturii.

Întrebare: Ați spus că un judecător este acela care se poate judeca singur pe propriul egoism. Cum poate o persoană să se plaseze într-o astfel de poziție, astfel încât să se poată vedea în prezent, să se vadă pe sine și să judece în continuare situația corect, dacă este, de exemplu, un copil?

Răspuns: Sunt multe de învățat. Este necesar să comparăm toate faptele, să studiem natura omenirii și lumea din jurul nostru, să explicăm cumva știința Cabalei și să o dezvăluim tuturor, inclusiv copiilor. Trebuie să fim deschiși cu ei, să vorbim despre problemele noastre și despre natura noastră, ca cea care există în noi și nu depinde de noi și să discutăm cum putem combate acest lucru și cum îl putem echilibra. Toate acestea trebuie să facă obiectul judecății.

Și atunci o persoană va începe să se relaționeze obiectiv cu sine și cu ceilalți. El va înțelege: „Da, aceasta este slăbiciunea mea, iar aceasta este a lui. Cum putem echilibra forțele negative și cele pozitive? ” Doar în acest fel pot ajunge la societatea potrivită.

Lumea, de la o zi la alta, arată că nu putem educa o persoană despre nimic, cu excepția atitudinii corecte față de lume, față de noi înșine și pentru oameni. Si asta e.

Întrebare: Pe ce ar trebui să se bazeze această atitudine corectă?

Răspuns: Relația corectă ar trebui să se bazeze pe înțelegerea răului și a binelui, din care suntem alcătuiți și cum le putem echilibra în noi înșine, la părinți, la copii și între toți. Relațiile sunt obiective, relațiile sunt absolut deschise! Nu ascunde nimic.

Ce ar trebui să ascund? Sunt creat în acest fel și trebuie să mă repare. Cum poate societatea să mă rezolve pe mine, pe mine, pe părinți și pe toate? Toată lumea ar trebui să fie așa. Așadar, toți suntem angajați în auto-corecție deschisă. Aceasta ar trebui să fie școlarizarea.

Întrebare: Ce se poate permite copiilor și ce nu ar trebui să li se permită să facă?

Răspuns: Am dat bani fiului meu la vârsta de 16 ani pentru a călători în întreaga lume. El a fost în Europa, India și în alte alte țări. După aceea, s-a întors și a spus: „Niciodată nu o să mai fac asta.” Asta este ceea ce eu am vrut. Îmi doream ca el să vadă toate acestea, astfel încât să înțeleagă că nu erau ale lui.

De ce spun asta? Trebuie să fie permis.

Întrebare: Ce se poate permite copiilor din școala primară sau copiii de vârstă preșcolară, pentru a înțelege că trebuie să fim ghidați de anumite valori, că acestea sunt fundamentul nostru și că altele sunt anti-valori pe care nu ne putem permite să le dobândim?

Răspuns: Nu sunt psiholog, mai ales nu un psiholog pentru copii. Știu doar că trebuie să creștem un copil în conformitate cu înclinațiile sale și tot timpul trebuie să-i arăt un exemplu. Exemplu! Copiii sunt educați prin exemple.

Astăzi avem o mulțime de exemple din întreaga lume pe care copiii noștri le văd și, prin urmare, aceasta este o mare problemă. Cred că este necesar să organizăm un mediu adecvat și serios în jurul omului, deoarece numai acest lucru îl poate educa.

Cel mai important lucru este oferirea unui exemplu. Și dacă o persoană are exemple proaste, inclusiv tot felul de filme despre tâlhari, hoți, violatori etc., atunci, în mod natural, va crește așa. El va deveni în mod voit așa, involuntar, pentru că absoarbe aceste exemple și le scrie în sine ca și cum le-ar copia și, în cele din urmă, le va repeta.

Tu ești cel care astăzi pictează lumea viitoare în oamenii mici. Vor crește și vor începe să o implementeze. Trebuie să le iei pe toate împreună și să le faci pe toate în numele generației următoare. Ar trebui să fie integral pentru politica de stat și mondială.

Principala problemă cu care se confruntă omenirea este educația; este necesar pentru ca generația următoare să fie corectă, fericită, înțeleaptă și amabilă.

Observație: Există un fundament foarte profund în faptul că în familiile evreiești și în special în Israel, copiilor li se permite totul. Ei pot face totul. Acest lucru le insuflă un anumit curaj și pofta de risc. Nu le este frică de nimic, deoarece frica nu este crescută în ei.

Comentariul meu: Nu exercită presiuni asupra lor, deoarece, sub presiune, dispare sentimentul de încredere al unei persoane în lume. Și uite așa, ei se nasc încrezători, încrezători în sine, aroganți și așa mai departe. Dar totuși, o astfel de atitudine față de lume că „lumea este sub mine”, este proprietatea corectă. O persoană ar trebui să se simtă astfel.

Dar, tratând lumea astfel, o privesc cu dragoste? O privesc în modul corect? Sau într-un mod pur consumist, egoist? Aceasta este deja o problemă. Și astăzi, nu se rezolvă cu adevărat.

Întrebare: Cum putem insufla dragostea în prudență și încredere în sine, astfel încât să devină încredere, respect; ceva care leagă o persoană cu alta și nu respinge oamenii unul de la altul?

Răspuns: Nu putem face acest lucru dacă nu direcționăm omenirea către puterea superioară din natură. Toată natura este guvernată de o forță superioară. Toată natura este aranjată, conturată și închisă doar pentru a aduce omul la starea lui cea mai înaltă.

Dacă o persoană primește această direcție, atunci interpretează corect tot ce i se întâmplă în viață cu oamenii și în interiorul naturii și știe să folosească corect toate aceste date.

Din emisiunea de pe KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 3/12/19

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Pacea în lume”:… găsim oportunitatea de a examina condițiile de viață din ultima generație – timpul păcii mondiale, când întreaga umanitate atinge nivelul primei părți și va folosi doar singularitatea lor sub formă de dăruire pentru ceilalți și deloc sub formă de primire pentru sine. Și este bine să copiem aici forma de viață menționată mai sus, astfel încât ne va servi ca lecție și ca model pentru a ne așeza mintea sub potopul valurilor vieții noastre. Poate că în generația noastră merită și este posibil să experimentăm asemănându-ne cu această formă de viață de mai sus.”

Întrebare: Ce putem face exact în viața noastră practic pentru a trece la dăruire, pe care ne-o imaginăm foarte vag?

Răspuns: Într-un mediu ecologic cu adevărat corect și închis nimic ne se folosește fără un scop, ci doar de dragul a ceea ce este necesar existenței. Și toate celelalte se realizează în beneficiul sistemului.

Acesta este un echilibru dinamic în care, dacă cineva exclude omul, există în mod automat nivelurile mineral, vegetal și animal. De îndată ce noi oamenii încetăm să intrăm în contact cu acestea, se stabilește imediat un echilibru între toate părțile naturii. Lupii sunt sătui și oile întregi. Totul se calmează.

Există un loc pentru orice în natură. Problema se află doar în om, sau mai bine zis, în egoismul său, când pe lângă dorința necesară existenței, el începe să folosească natura și se presupune că stăpânește: rupe, îndoaie și zdrobește totul pentru sine.

Trebuie să înțelegem principiul integrității naturii, armonia, interconectarea ei. Și dacă nu avansăm spre acest lucru într-un mod bun, natura începe să ne reziste încet. Și atunci când încălcăm deja anumite stări ale naturii, aceasta face o mișcare bruscă, deoarece nu ne poate permite acest lucru.

Reacția sa se manifestă sub formă unor diferite probleme, cum ar fi explozii, uragane, tsunami, dezastre tehnice și coronavirus. În plus, natura are un număr infinit de reacții negative diferite față de om, tocmai pentru că le creează el însuși, le evocă.

Sper că coronavirusul ne va îndrepta serios. Vom începe să înțelegem cum trebuie să acționăm și ce ar trebui să facem cu natura.

Filed under: Coronavirus, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→