Comentariu: Aţi spus că numai conexiunea dintre studenți îi va conduce la o revelare spirituală.

Răspunsul meu: Mi se pare că astăzi nu poate exista altă abordare a spiritualității; Nu va merge.

Întrebare: De ce nu se poate întâmpla din nou să lucraţi cu un student care va rămâne după dvs. și va conduce pe toți înainte, așa cum a fost cu dvs. și Rabash?

Răspuns: Nici eu, nici vreunul dintre studenții mei nu suntem înclinați să începem o astfel de muncă personală.

Întrebare: Rabash era înclinat către asta?

Răspuns: El nu a avut altă opțiune și nici eu. Spun asta absolut exact.

În plus, existau premise că îmi doream cu adevărat acest lucru, deși prin fire eram complet diferit. Sunt oameni care știu să se „aseze” sub altul și în același timp se simt confortabil și bine.

Eu nu sunt absolut deloc unul dintre acei oameni. Sunt o persoană care creează, comandă, vede înainte – greșit sau nu, asta este o altă chestiune – dar care vrea să implementeze și să genereze ceva nou. Acesta nu este un elev care se adaptează profesorului și ca un pește mic înoată lângă un pește mare. S-a întâmplat de sus.

Cred că astăzi, din cauza ascensiunii spirituale globale care are loc în umanitate, acest lucru este pur și simplu imposibil.

Am zece, poate cincisprezece oameni pe care mă pot baza. Dacă lucrează împreună unul cu celălalt, nu fiecare separat, ci numai împreună, ei vor deveni centrul spiritual care va putea conduce lumea mai departe.

Numai efortul lor comun de a lucra împreună, de a se descurca împreună și de a învăța umanitatea împreună va aduce roade și mai mari decât ale mele.

Din KabTV “Secretele Carţii Eterne” 12.02.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

În viitor, omul va trăi doar de dragul realizării spirituale, de dragul vieții spirituale, pe care o va descoperi aici și acum.

Nu merită să trăiești de dragul tuturor celorlalte lucruri. Ce rost are această existență? Gândiți-vă cu ce cheltuială și cu câtă suferinţă primește omul plăcere în această lume?

Faceți un bilanț și spuneți-mi dacă merită să trăieşti când în fiecare minut lupți pentru o existență confortabilă, treci prin toate acestea și obții doar câteva momente pe zi de un fel de relaxare și plăcere și îți petreci restul timpului încercând să eviţi cumva suferința.

Merită să trăiești așa? Este complet irațional! Priviți lumea noastră din afară, priviți existența noastră: opt miliarde de oameni mici  care – până la urmă, au o minte – roiesc în jur. Uită-te la ce fac ei cu mintea și cu natura lor și totuși încă se agață de această viață teribilă, dacă o poți numi viață!

Prin urmare, atunci când ochii omului încep să se deschidă treptat, a va face un calcul și va spune: „Nu are absolut niciun rost această existență. Doar frica de moarte mă ține aici. Dar voi înghiți pastila și voi înceta să-mi fie frică, doar dă-mi-o.”

Care este scopul? Va fi mâine mai bine decât azi?! Și mai rămâne bătrânețe în față, ceea ce înseamnă un chin și mai mare atunci când ești singur, abandonat, inutil pentru cineva și mori treptat într-un azil de bătrâni rece.

Prin urmare, oamenii care fac calculul corect cu această lume trăiesc doar pentru a atinge lumea superioară.

KabTV “Am primit un apel. Cum să păstrezi iubirea” 12/19/13

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Pentru că dorința de a primi nu se află în rădăcina noastră, simțim în ea rușine și intoleranță. Înțelepții noștri au scris că, pentru a corecta acest lucru, El ne-a „pregătit” să lucrăm în Tora și Mitzvot în această lume, pentru a inversa dorința de a primi într-o dorință de a dărui” (Baal HaSulam, Studiul celor zece Sefirot, partea 1, „Observația interioară”, capitolul 4, Punctul 20).

Tot ceea ce nu este inclus în dorința de a primi plăcere ne provoacă nerăbdare și dificultăți. Toate acestea nu există în Creator; prin urmare, este perceput de noi ca nedorit. Și suferim din cauza asta.

Întrebare: Înseamnă că simțim rușine și intoleranță pentru că asta nu există în rădăcina noastră?

Răspuns: Da. Simțindu-ne diferența față de Creator, experimentăm, în consecință, sentimente negative.

KabTV “Studiul celor Zece Sefirot (TES)” o4.12.2022

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Nevoia și necesitatea unei lungi revărsări către această lume vor fi explicate mai jos, faptul că această muncă grea de a transforma forma primirii în forma de dăruire poate fi concepută numai în această lume (Baal HaSulam, Studiul celor zece sefirot, partea 1, „Observația interioară”, capitolul 4, Punctul 20).

Întrebare: Ce este această stare numită ”lumea noastră” și de ce forma de dăruire poate fi dobândită doar în ea?

Răspuns: Pe de o parte, lumea noastră este cea mai de jos dintre lumi; este foarte îndepărtată de calitățile Creatorului, de calitățile dăruirii și există complet în calitatea primirii. Pe de altă parte, folosind un mecanism numit Tora, adică lumina superioară, care vine la noi și face posibilă dobândirea calității de dăruire, ne putem ridica treptat de la calitatea primirii la calitatea dăruirii și să ne apropiem astfel de Creator.

Întrebare: Dar de ce anume din lumea noastră? Ce este atât de special în ea?

Răspuns: Lumea noastră este opusă lumii superioare, opusă Creatorului. În timp ce existăm în ea, putem acționa așa cum ne dictează calitatea primirii. Apoi treptat, dobândim și calitățile dăruirii. În primul rând, dobândim calitatea de a primi pentru a primi, iar apoi de a primi pentru a dărui. Astfel, devenim asemănători cu Creatorul.

Lumea noastră este o stare specială în care existăm doar în primire, neînțelegând inițial ce este dăruirea reală, absolută. Din starea opusă putem înțelege ce este. Dar mai întâi trebuie să înțelegem pe deplin ce este primirea.

KabTV “Studiul celor Zece Sefirot (TES)” 12/4/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Care a fost atitudinea dvs. față de Rabash? A fost ca fiu pentru un tată, că el este o persoană apropiată și dragă pentru dvs.? Sau a fost mai degrabă un sentiment că de-a lungul anilor de studiu trebuie să iei totul de la el pentru a da mai departe? Ce a prevalat: atitudinea fiului față de tată sau a elevului față de profesor?

Răspuns: Desigur, a  fiului. A existat un sentiment foarte serios, foarte clar de relație între noi. A simțit că casa mea este casa lui. Soția mea a gătit pentru el, i-a spălat hainele și a tricotat lucruri pentru el. A fost o relație foarte strânsă.

Când am venit pentru prima oară la el, cu o seară înainte de cursuri, am văzut că studenții lui treceau o scrisoare cu Baal HaSulam din mână în mână. A fost un articol care a fost inclus ulterior în colecția „Shamati”.

Când l-am întrebat: „De unde o iau și cum o înțeleg?”, mi-a răspuns: „Cel mai important lucru pentru tine este să obții studiul „peh el peh” (gura la gură).”

Multă vreme nu am înțeles ce înseamnă aceste cuvinte. Adică, am auzit că se presupune că aceasta este o stare de studiu, dar nu știam ce este, cum este. Mai târziu mi-am dat seama că „peh el peh” este un singur suflet, atunci când un elev se adaptează profesorului în orice.

Este foarte greu să ajungi la asta pentru că există forțe contrare uriașe. Nu este doar ca într-o atmosferă de calm – suntem împreună și atât. Acest lucru funcționează împotriva unor interferențe uriașe

KabTV “Secretele Cărţii Eterne” 12.02.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Orice carte lasă o persoană cu un set de impresii. Pe măsură ce cineva citește, imaginația persoanei crește și descrie tot felul de lucruri.

Aţi spus că,  Cărţile cabaliste lasă asupra unor oameni diferiți aceeași impresie. Am înțeles bine că dau o amprentă atât de clară a anumitor stări încât fantezia nu-și are locul aici?

Răspuns: Desigur că nu. Dimpotrivă, atunci când o persoană începe să studieze Cabala dispar treptat tot felul de fantezii, o persoană devine foarte împământată, se angajează în știință și înțelege că există într-un sistem de forțe și trebuie să învețe să interacționeze cu ele.

Cu cât avansăm și studiem mai mult omul, cu atât fantazăm mai puțin. Ce fantezii?! Acestea sunt tot felul de câmpuri electrice din creierul nostru care ne afectează formele biologice. În același timp, se eliberează unele substanțe chimice care interacționează între ele și așa mai departe.

Adică nu există sentimente. Vor exista sentimente, dar numai atunci când devin independente de materie. La urma urmei, primirea a ceva de mirosit de exemplu, va produce anumite senzații. Aceasta arată cât de mult depind sentimentele noastre de procesele care au loc în noi.

În timp ce trebuie să ne ridicăm deasupra acestor procese cu o logică pură. Logica pură — după restricție (ecran și lumină reflectată), când intru în contact cu singura forță superioară, cu toată puterea și controlul meu, și încep să lucrez împreună cu ea pe baza numită Zivug de haka’a (cuplaj).

Pe de o parte, cuplarea este o respingere pentru că îmi resping ego-ul, dar nu îl arunc, nu îl distrug, ci pur și simplu îl împing pentru a se conecta cu forța superioară. Și în măsura în care îmi pot include ego-ul, adică dorințele mele corect îndreptate, le includ.

Aceasta este o știință foarte exactă, nu există sentimente în Cabala. Conține legi precise, formule, forțe, precum și apropierea și distanțarea lor reciprocă și modul în care, conectându-se între ele la diferite niveluri, formează tot felul de forme: linii din dreapta și din stânga. Astfel, anumite sentimente sunt trezite dar numai pentru a controla acest proces.

Ne ridicăm de la o senzație la alta până când începem să simțim Creatorul. Dar toate aceste sentimente nu sunt în noi, nu în ego-ul nostru, ci în calitatea dăruirii pe care o dezvoltăm în noi înșine. Este un raționament superior care nu se bazează pe sentimentele noastre, deoarece sentimentele vin după rațiune.

În primul rând, mintea evoluează, ceea ce dezvoltă autocontrolul, înțelegerea tuturor acțiunilor și abia după aceea iese un sentiment din partea ta. Acesta este un nivel complet diferit de existență – dincolo de natura noastră actuală.

KabTV “Am primit un apel. Recomandări de cărţi” 112.12.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum pot elevii să pună întrebări pentru a nu distrage atenția tuturor de la lecție?

Răspuns: Elevii ar trebui să întrebe despre subiect, pentru ce sunt disperați și pentru mai multe lămuriri despre materialul pe care îl studiem. Mai mult, adresarea întrebărilor este opțională atunci când trebuie să clarifice ceva.

Chiar dacă nu au o nevoie atât de urgentă, dar înțeleg că această întrebare este acum potrivită, atunci ar trebui să întrebe.

Și mă va ajuta să explic. Poate că eu însumi nu am simțit că este necesar să cercetez mai mult aici. Trebuie să lucrăm împreună.

KabTV “Am primit un apel. Întreabă un Cabalist” 3/6/13

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Simboluri ale tradiției devenind simboluri ale nesupunerii”

Sărbătorile tradiționale și religioase din Israel sunt de obicei perioade de unitate națională. În aceste zile, Israelul sărbătorește Hanukkah, o sărbătoare a cărei esență este triumful spiritului evreiesc de unitate asupra spiritului elenistic de exaltare a sinelui. Cu toate acestea, tocmai acum, elemente proeminente din societatea israeliană, inclusiv prim-ministrul (încă în exercițiu), fac apel la nesupunere civilă pentru a protesta împotriva politicii guvernului nou ales înainte ca acesta să fi depus jurământul și o fac prin afișarea de simboluri creștine, în loc de sau mai vizibil decât Menorah de Hanukkah. În ciuda faptului că este o inițiativă în primul rând politică, această răzvrătire simbolizează nivelul de diviziune care se răspândește în națiune, iar un Israel divizat este un Israel de scurtă durată.

Nu numai politicienii și liderii de opinie fac presiuni pentru afişarea simbolurilor creștine față de simbolurile Hanukkah în Israel. Moș Crăciun, spiriduși, căprioare și bineînțeles bradul de Crăciun pot fi văzute în unele centre comerciale din Israel și nicio urmă de Menora. Universitățile amplasează de asemenea, brazi mari de Crăciun la intrarea în unele dintre clădiri, fie cu o mică Menorah lângă, fie fără niciuna. Până și municipalitatea din Tel-Aviv a întrebat vizitatorii paginii sale de Facebook, care sărbătoare le place mai mult, Crăciunul sau Hanukkah.

A avea agende politice diferite și menținerea diversității de opinii sunt esența democrației. Este o condiție prealabilă pentru progresul și dezvoltarea societății. Țările care mențin opinii diverse prosperă, în timp ce țările care permit dominaţia doar a unei singure narațiuni, fie de dreapta, fie de stânga, degenerează și se scufundă.

În cazul Israelului, diversitatea nu este doar o chestiune de evoluție sau involuție. Pentru Israel, sufocarea diversității reprezintă o amenințare existențială.

Esența națiunii israeliene este unitatea deasupra diversității. Vechii israeliți proveneau din multe națiuni, aveau idei diferite despre orice și erau oameni foarte fermi. Când au dat peste învățăturile lui Avraam (sau pe cele ale descendenților săi Isaac și Iacov), au învățat că dacă nu suprimă părerile altor oameni, ci se unesc cu ei în ciuda diferențelor, formează o conexiune care îi face mai puternici și mai înțelepți decât orice naţiune biologică. În momentul în care destui oameni au adoptat acel principiu de unire fără a suprima disputele și dezacordurile, ei au devenit o națiune, națiunea Israel.

Când au fost uniți, diferențele lor i-au completat unul pe altul, creând o tapiserie de vederi care nu exista în nicio altă națiune. Unitatea pe care trebuiau să o formeze pentru a menține națiunea deasupra unei astfel de diversităţi trebuia să fie cu atât mai puternică decât orice altă națiune.

Natura de asemenea, constă din contrarii complementare; aceasta este ceea ce face creația armonioasă și evolutivă. Când poporul Israel a fost unit, ei erau la fel ca restul naturii, armonios și în evoluție, iar acesta era secretul succesului vechii națiuni israeliene.

Dar când poporul lui Israel nu a fost unit, s-au împărțit imediat înapoi în multele națiuni din care au provenit. Acesta este motivul pentru care atunci când Israelul este divizat, ei se străduiesc să se asimileze între națiuni și să nu rămână israelieni sau nici chiar evrei.

Cu toate acestea Israelul nu își poate permite să piardă unitatea și să dispară cu totul. Întregul scop al existenței națiunii israeliene este să demonstreze că unitatea mai presus de diviziune este posibilă și că ea creează o societate înfloritoare. Dacă oamenii nu realizează că diversitatea trebuie hrănită și îmbrățișată, ei vor fi implicați în conflicte eterne, iar umanitatea se va autodistruge.

Dacă Israelul nu practică unitatea mai presus de diviziune, se dezintegrează. În acel moment, lumea îi urăște pe evrei pentru că au avansat conflictul în locul păcii. Cu toate acestea, lumea nu ne învinuiește că punem țările unele împotriva altora, ci pentru faptul că nu prezentăm o alternativă pentru conflict iar asta obligă lumea să se angajeze în singura soluție pe care o vede: războiul etern. Și lumea dă vina pe Israel pentru asta.

Numai când israelienii vor afla că adversarii lor din interior nu sunt dușmanii lor ci partenerii lor în sarcina de a da un exemplu, ei vor putea să se unească deasupra contradicțiilor lor. Până atunci Israelul și lumea nu se pot aștepta decât la continuarea creşterii certurilor și conflictelor.*

*Pentru mai multe despre acest subiect, citiți cărțile mele Alegerea evreiască: Unitate sau Antisemitism, şi Ca un mănunchi de trestii.

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

La ştiri (Aceasta este Finlanda): „‘Câinii finlandezi de lectură îi ajută pe copii să învețe și să crească’

„‘Câinii care citesc’ nu sunt canini obișnuiți. A citi cu voce tare unui câine le poate oferi copiilor încredere, le poate îmbunătăți abilitățile și poate contribui la creativitatea lor. …

„A citi unui câine poate fi o experiență foarte plină de satisfacții pentru copiii care au nevoie de exersare a cititului. „Ideea este de a încuraja copiii cu dificultăți de citire să citească cu voce tare” …. „Câinii vor asculta mulțumiți de un copil, fără să le pese dacă cititorul face greșeli sau doar citește încet.”

„Copiii care le citesc câinilor experimentează un sentiment de împlinire care crește stima de sine a copiilor și îi încurajează să ia cărțile mai ușor în viitor. …

„‘Unii copii pot fi în mod normal hiperactivi în clasă, dar când îi citesc unui câine, se calmează’, spune ea. „Ei înțeleg că ei sunt cei care controlează situația și că trebuie să ia în considerare nevoile ascultătorului. De asemenea, ei învață să fie empatici și interactivi. Și când citesc cu atenție, observă că, de fapt, pot citi destul de bine până la urmă.’”

Răspunsul meu: Desigur.

Întrebare: Alte țări adoptă acum acest lucru.

Cum putem deveni ca acești câini – toleranți la greșelile altora?

Răspuns: Nu, este foarte dificil. Doar animalele pot face asta. Animalele au mult mai multă răbdare în comparație cu noi.

Întrebare: Ce ne oprește? La urma urmei, suntem intoleranți chiar și cu cei dragi.

Răspuns: Dorinţele egoiste!

Există natura minerală, vegetală, animală și umană. Diferența dintre natura animală și cea umană este uriașă și prin urmare, o persoană are astfel de dorințe și pasiuni care nu pot fi comparate cu animalele. Un animal stă doar pe marginea drumului. Vacile pasc.

Întrebare: De ce a fost acest punct de nerăbdare, acest rău, încorporat în noi?

Răspuns: Pentru ca noi să facem multe în viața noastră. Pentru ca noi să ridicăm această dorință și mai mult, din ce în ce mai sus, până la nivelul Creatorului.

Întrebare: Ce dorință?

Răspuns: Dorință pentru tot.

Întrebare: Să ridici toate aceste dorințe egoiste către Creator?

Răspuns: Da.

Întrebare: Care este cea mai mare dorință? În ce măsură vom crește din acest punct de nerăbdare pentru alții?

Răspuns: Să-L dorești pe Creator cu cea mai mare pasiune.

Întrebare: El vrea asta?

Răspuns: Da, exact asta vrea El.

Întrebare: Vrea El să avem o pasiune pentru El?

Răspuns: Da. „Întoarceți-vă, copii ai lui Israel, la Domnul Dumnezeul vostru.”

KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 12/1/22

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: De obicei, atunci când îi faci morală cuiva nu ajută, acesta poate fi foarte influențat de exemplul altora.

Răspunsul meu: Da, doar prin exemplu. Asa este. Cabala folosește metoda. Întreaga metodologie vine din Cabala. De aceea avem nevoie de o societate, un grup și prieteni.

Comentariu: Nu pedeapsa funcționează, ci un exemplu, deoarece vezi munca altruistă a altora și te simți rușinat.

Răspunsul meu: Da. Rușinea, invidia și gelozia sunt calități bune. Simți că alții reușesc mai mult decât tine, ceea ce te îndeamnă la fapte bune.

Te urăști, dar te urăști pe tine însuți, propria ta lene. Apoi totul trece prin etapele sale de dezvoltare într-un mod complet diferit. Cum putem face lumea să simtă asta mai repede înainte de lovituri, pentru că avem o sabie foarte serioasă în față care atârnă peste noi? Îmi este milă de oameni.

Avansarea prin suferinţă prelungește timpul. Imaginează-ți dacă întregul Al Doilea Război Mondial ar fi putut fi trecut într-o săptămână de congres mondial intens, cu interacțiuni bune, inspirație și orice altceva.

De ce a fost necesară o suferință atât de uriașă? Pur și simplu nu avem idee cum să potrivim toate acestea în noi înșine; nu ne putem imagina.

Întrebare: Sunt utile sau nu, impresiile pe care le primim din suferință?

Răspuns: Sunt utile, dar vin într-un mod foarte dureros. Impresii foarte mici care în practică nu duc la concluziile corecte. La ce concluzii corecte am ajuns după al Doilea Război Mondial? Nici una.

Întrebare: Și dacă ar fi fost rezultatul unui congres de o săptămână, am fi primit aceleași impresii fără a suferi?

Răspuns: Nu este nevoie de suferință! Nu este nevoie. Doar avansare spre tot mai bine. Ar trebui să avansăm numai spre bunătate.

KabTV “Am primit un apel Un exemplu viu” 03.12.2013

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→