Întrebare: Justin Smith în vârstă de 43 de ani, tată a cinci copii, și-a creat propriul canal de YouTube. Și-a dat seama că, deoarece copiii săi sunt constant lipiți de smartphone-uri, nu mai poate vorbi cu ei în niciun alt mod. Pe acest canal, vorbește despre sine – unde lucrează și cum călătorește prin lume. El crede că de acum înainte va comunica cu copiii săi în acest fel, deoarece decalajul va fi atât de mare încât omul nu va mai putea vorbi direct cu copiii. Trebuie să fii acolo unde sunt ei. Ce părere aveţi despre asta?

Răspuns: Cred că este absolut corect. Copiii și-au îndreptat deja atenția exclusiv către ecrane. Nu văd lumea, nu văd peisaje. Îi duci în natură, dar ei continuă să se uite la smartphone-urile lor.

Se urcă într-un avion – nu sunt interesați de avion. Se îmbarcă într-o navă – nici nu sunt interesați de navă. Sunt mereu pe ecranele lor. Dacă le arăți un avion pe ecran – este interesant; o navă – este, de asemenea, interesantă; un peisaj – este, de asemenea, interesant. Dar numai pe ecran!

Adică, acum au o percepție complet diferită și trebuie să luăm asta în considerare. Ce altceva poți face?

Comentariu: Să presupunem că au fost izolați de peisaje. Dar, în acest proces, au fost izolați și de tatăl și de mama lor.

Răspunsul meu: Nu! Tatăl și mama lor sunt chiar în fața lor pe ecran. Pentru copil, este clar. Dar când văd un om în viața reală, este neclar.

Chiar și atunci când stau într-o cafenea sau în altă parte, nu vorbesc între ei; comunică doar prin intermediul smartphone-urilor lor. Deci, cum puteți evita acest lucru? Ce puteți face? Nu există cale de întoarcere.

Întreaga noastră lume este virtuală. Care este diferența dacă îi văd pe mama și pe tata pe ecranul care mi se pare real (chiar dacă nu există de fapt, el formează o imagine în mine), sau îi văd pe smartphone-ul meu? Nu există nicio diferență din perspectiva Cabala. Este doar o chestiune de percepție. Ne-am schimbat ușor simțirile, iar copiii au trecut la o percepție a lumii mai “asemănătoare unui clip”. Trebuie doar să ne adaptăm la asta. Nu există altă cale.

Și cu cât ne adaptăm mai repede, cu atât mai repede vom intra în contact cu copiii. Și vom descoperi brusc că atunci când ne plasăm în interiorul acestui smartphone, doar ca niște capete vorbitoare de mamă și tată, le putem demonstra orice, orice fel de film! Și ei vor înțelege, acesta este principalul lucru. Altfel, nu ne vor înțelege. Vorbești cu un copil, dar el se uită fix la gadgetul său.

Întrebare: Nu credeți că au fost pur și simplu lipsiți de copilărie?

Răspuns: Nu au fost lipsiți de nimic! Pentru ei, aceasta este copilăria. Și în curând copilăria va deveni și mai virtuală. Ce vreți, să vă întoarceți în peșteri?

Comentariu: Aș vrea să mă întorc în curți.

Răspunsul meu: Nu este nevoie! Aceasta este amintirea voastră nostalgică, dar pentru ei, aceasta nu există. Pentru ei, nostalgia este doar pentru smartphone. Dați-le de fiecare dată un smartphone din ce în ce mai avansat și gata, nu au nevoie de nimic mai mult.

Întrebare: La ce va duce asta în cele din urmă?

Răspuns: La realizarea faptului că omul poate percepe întreaga lume printr-un ecran și că lumea însăși nu există. Nu există! Cascade? Puteți găsi cascade pe ecran. Găsiți asta și găsiți aia. Tot ce-mi spun oamenii, tot ce aud, văd în fața mea.

Nici măcar nu trebuie să călătoresc nicăieri, apropo. De ce aș face-o? Totul este în fața mea. Întregul univers, întregul Pământ mic, totul este acolo. Grozav! Pot suna orice prieten și să vorbesc cu el. Nu este nevoie să fugim nicăieri. Cel mult, ne putem întâlni și chiar și atunci, pentru ce? Ca fiecare să se uite în continuare la propriul ecran?

Sunt sigur că omenirea va crea instrumente care să înlocuiască aceste mici telefoane și vom vedea multe în fața noastră – fie prin ochelari speciali, fără ochelari sau în alt mod. Vom simți asta în interior.

De fapt, aceasta este o abordare către lumea reală, nu cea mecanică, pe care și noi o percepem doar în interiorul nostru. Nu știm de fapt ce este în fața noastră, deoarece această imagine a realității se formează în interiorul nostru.

Diverse forțe desenează această imagine a realității în interiorul meu. Deci, de ce ar trebui să mă desprind de dragul acestei “realități”? De ce am nevoie de acești pereți, de toate aceste lucruri? De ce? La urma urmei, putem trăi într-o stare complet diferită.

Comentariu: Dar oamenilor le place să călătorească prin lume…

Răspunsul meu: O vom crea, o vom face și vom călători în felul acesta!

Întrebare: Va fi aceeași senzație?

Răspuns: Și mai bine! Unde pot călători la vârsta mea cu un baston? Dar în felul acesta, pot să mă legăn de pe liane ca o maimuță, să înot, să mă scufund în oceane – voi face totul! Voi fi eu.

Întrebare: Este un lucru bun?

Răspuns: De ce nu? Chiar și acum trăim într-o lume iluzorie. Și ne îndreptăm spre cea reală, cea pe care ne-o vom crea singuri.

În cele din urmă, omenirea va ajunge la un stadiu în care va avea nevoie doar de un smartphone și de minimul necesar pentru a-și satisface corpul animalic. Ce este rău în asta?

Roboții vor lucra pentru a ne oferi ceea ce avem nevoie pentru a ne umple. Și nu-mi pasă cu ce mă voi umple când mă uit în smartphone-ul meu, orice altceva este acolo.

Istorie, geografie, comunicare, călătorii, zboruri, romane, orice vrei, totul este acolo. De ce aș avea nevoie de toate afară? De ce să construiesc aceste turnuri mari și toate cele?

Minunat! Urez bun venit acestei lumi. Nu-mi pare rău pentru nepoții mei, mă bucur pentru ei! Pentru că, în esență, ei construiesc o lume mult mai bună decât cea pe care au primit-o de la noi.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman”, 01.11.2024

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Ați spus că atunci când omul intră în spiritualitate, nu există dorinţă, nici Aviut, ci doar un Masach [ecran] și lumină reflectată.

Răspunsul meu: Da, tot spațiul gol este umplut cu lumină reflectată. Aceasta, ca pe un film fotografic, începe să ți-l dezvăluie pe Creatorși, în acest gol, descoperi forțe divine, bunătatea absolută.

Toate acestea se manifestă în jurul întregii mase de suflete, care se află în interior, ca și cum ar fi într-un spațiu vast, precum un bebeluș în pântecele mamei. Această întoarcere la cea mai bună stare posibilă este pregătită pentru întreaga umanitate.

Din păcate, oamenii vor începe să o simtă prin suferință, ceea ce îi va împinge involuntar spre ceea ce se numește “dureri ale nașterii”. Nu există nicio cale de ocolire; este nevoie de presiune pentru a da naștere ființei umane, pentru a o împinge în această stare.

Odată ce începem să simțim asta, putem considera munca înțelepților cabaliști practic completă. Experimentând astfel de stări, umanitatea se va grăbi înainte pe cont propriu.

Din KabTV “Am primit un apel. Fotografie a Creatorului”, 21.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este un ,,Hisaron corect” (lipsă de împlinire)? Înseamnă că omul se simte rău?

Răspuns: Nu, un Hisaron poate poate fi simțit de asemenea plăcut. Când omul nu înțelege de unde vine ceva și ce este, când nu vede cauzele și consecințele, motivele, atunci, desigur, este rău. Totuși, în general, dacă nu este așa, atunci este bine să ai un Hisaron.

Nu există o astfel de noțiune de ,,rău” în Cabala. Totul depinde de modul în care îl folosești.

Imaginați-vă un om fără dorinţă – adică, este mort. Uitați-vă câți oameni sunt deprimaţi, cum suferă.

În același timp, oamenii care nu au nimic, dar le strălucesc ochii și lucrul dorit este în fața lor, acest lucru le dă putere de viață. Crezi că omul care are creativitate interioară și-ar schimba ,,arderea” pentru o mediocritate, astfel încât să stea pur și simplu întins, fără să facă nimic? Nu.

Astfel, o lipsă, o senzație de aspirație și dorință, atunci când este prezent un scop, este întotdeauna pozitivă. Când scopul este necunoscut, când nu știi ce și cum, atunci te macină. Acest lucru este rău. Cu toate acestea, totuși este mai bine decât lipsa de sensibilitate și indiferența.

Din KabTV “Am primit un apel. Un Hisaron [o lipsa]”, 29.08.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Un bou lucrează sub constrângere, sub presiunea stăpânului său. Adică, proprietarul este efectiv prezent în viața sa. Cum putem transforma grupul de zece într-un factor care să ne oblige să mergem înainte?

Răspuns: Există câteva acțiuni pe care le putem întreprinde pentru asta. Mai întâi, observăm cum prietenii își dau putere unul altuia, cum se inspiră reciproc, cum se mențin pe cale. În acest fel, împărtășim treptat puținul entuziasm pe care îl avem fiecare cu celălalt și continuăm să mergem mai departe.

Întrebare: Putem face ca grupul de zece, care este un factor vizibil în muncă, să devină și o extensie a Creatorului, astfel încât Creatorul să fie revelat în grup ca acel proprietar?

Răspuns: Nu, Creatorul nu face asta și nu va face asta. Pentru că atunci s-ar dovedi că lucrăm pentru Creator pentru că Îl simțim.

Întrebare: Dar ideea nu este să lucrăm de dragul Creatorului?

Răspuns: Ideea este să lucrăm de dragul Creatorului pentru că vrem să Îi oferim mulțumire.

Întrebare: Poate un bou să ajungă la o stare în care să lucreze nu din constrângere, ci pentru că vrea să-l mulţumească pe proprietar?

Răspuns: Pentru aceasta, trebuie îndeplinite mai multe condiții. Munca nu trebuie făcută sub presiunea Creatorului. Omul trebuie să-și construiască corect dorința către Creator, adică să-I ofere mulțumire Creatorului, și trebuie să fie liber în acest sens. El trebuie să decidă că scopul său este să-I aducă mulțumire Creatorului.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 08/07/2025, “A fi ca un bou la jug și ca un măgar la povară”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce nu se realizează prima iubire? De ce? Ce sentiment!

Răspuns: Deci tu ai visa mereu la asta.

Întrebare: Despre acest tip de iubire?

Răspuns: Despre însuși sentimentul de iubire, despre acest sentiment. Dacă te-ai conecta, ai ruina acest sentiment. Creatorul îl plasează între oameni și este în această formă spirituală în care tinzi spre el, dar este de neatins.

Întrebare: Deci Creatorul spune: “Ține minte mereu?”

Răspuns: Da, este undeva în tine.

Întrebare: Acest sentiment când ești gata să renunți la tot, să uiți de tine, să te pierzi în altul?

Răspuns: Corect.

Întrebare: Asta se blochează în inima unui om ca o așchie și rămâne acolo pentru totdeauna?

Răspuns: Da, toată lumea îl are.

Întrebare: Pe cine iubesc? Iubesc această persoană în momentul primei iubiri?

Răspuns: Nu, nici măcar nu vezi o persoană, de fapt. O privești cu ochii greșiți. Ești îndreptat către o scânteie într-o persoană care te atrage și asta este. Și vrei să vezi această scânteie tot timpul.

Întrebare: Oare așa caut mereu acest tip de iubire?

Răspuns: Nici măcar nu trebuie să o cauți; ești deja dependent de ea.

Întrebare: Se întâmplă asta ca să știu că există iubire?

Răspuns: Da, ca să știi ce este dorul.

Întrebare: Și să te străduiești pentru el?

Răspuns: Da, dar, de regulă, nimeni nu se căsătorește cu prima sa iubire.

Întrebare: Există, cum spuneţi, o Forță superioară în spatele acestui lucru? Este Creatorul în spatele tuturor acestor lucruri?

Răspuns: Desigur, totul merge conform programului superior! Este bine gândit; așa ne educăm.

Întrebare: Putem spune că asta înseamnă că următoarea propoziție va fi: “Creatorul este iubire”, “Dumnezeu este iubire”? Asta vrea El să ne spună?

Răspuns: În cele din urmă, după ce ai trăit una sau mai multe vieți și ai acumulat mai multe astfel de impresii din primele tale iubiri. Atunci vei simți ce este cu adevărat: “Ce este iubirea adevărată?”

Întrebare: Atunci voi simți că nu era vorba despre ea, ci despre Creator?

Răspuns: Desigur, nu despre ea. Nici măcar nu ai văzut-o. Au pus doar o scânteie în ea pe care ai urmărit-o tot timpul. Deci nu există nimic acolo.

Prin urmare, este foarte, foarte rar ca oamenii să se întâlnească pentru prima dată (la școală sau în altă parte), să se îndrăgostească, să se căsătorească, să aibă copii, să-și întemeieze o familie și astfel să-și trăiască viața. Am văzut câteva cazuri de genul acesta… Am fost întotdeauna interesat să-i urmăresc. De regulă, au mulți copii. Și cumva se înțeleg foarte, foarte clar.

Comentariu: Da, acestea sunt cupluri fericite.

Răspuns: Acest lucru este foarte rar.

Comentariu: Este un fel de dar de sus.

Răspunsul meu: Acest lucru este dat pentru a ne da seama că trebuie să căutăm iubirea eternă, superioară, adevărată. Nu de la bărbat la bărbat, sau de la bărbat la un partid sau patrie. Doar către Creator. Prin alți oameni.

Comentariu: Prin iubirea pentru oameni, la iubirea pentru Creator.

Răspunsul meu: Da. Iubire pentru Creator.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 06.07.2025

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce vor să spună cabaliștii când spun: “Totul trebuie să înceapă și să se termine cu Creatorul”?

Răspuns: Se spune că totul trebuie să înceapă și să se termine cu Creatorul, deoarece Creatorul este cauza a tot ceea ce se întâmplă în mine; din moment ce includ întregul univers, îl simt, este imprimat în mine.

Prin tot ceea ce simt – natura minerală, vegetală și animală și oamenii – Creatorul îmi vorbește și mă ajută să mă acordez astfel încât prin aceste senzații, să pot ajunge la El și să-L simt.

Dacă acționez în acest fel, încep să înțeleg limbajul Creatorului, cum îmi vorbește prin toate influențele asupra mea, prin calitățile mele interioare și cum mă tratez eu pe mine însumi. Tocmai El este cel care trezeşte inițial toate simțirile și realizările mele în mine.

El mă face să înțeleg că face asta pentru ca eu să vreau să-L descopăr în toate, ca fiind cauza principală a mea, a senzațiilor și gândurilor mele, și apoi să încerc să-mi dau seama din ceea ce am primit de la El în inima și mintea mea cum Îl pot găsi prin această imagine. Simțind întreaga imagine, o percep ca dialogul Său cu mine.

Așa comunică Creatorul cu mine, fără să Se ascundă în spatele acestei imagini, iar eu trebuie să evoluez pentru a-L putea simți. La urma urmei, când vorbești cu un copil mic care încă nu știe să vorbească, el dă din brațe și din picioare, se uită la tine și nu știe cum să te înțeleagă. Dar, treptat, prin astfel de eforturi, începe să te înțeleagă din ce în ce mai bine.

Același lucru se întâmplă și cu noi. Ca un copil mic, trebuie să “dăm din picioare” cu toate calitățile și capacitățile noastre și să încercăm să înțelegem prin această imagine care este constant imprimată în noi ceea ce vrea El să ne spună prin aceasta; trebuie să pătrundem prin ea cu o viziune pătrunzătoare și să-L vedem pe Creator.

Tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru seamănă cu o mamă care se apleacă peste un copil și îi vorbește, iar el nu știe cum să reacționeze la asta. Exact așa ar trebui să ne simțim în relație cu lumea, iar apoi vom intra treptat în contact cu Creatorul.

Din Lecția zilnică de Cabala din 20.10.2013, “Grup și diseminare”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Îmi amintesc când am venit prima dată la dvs. acum 21 de ani pentru a face un film despre Cabala. Mă așteptam să văd tot felul de simboluri cabaliste, cum ar fi șnururi roșii, apă sfințită și lumânări aprinse. Am intrat în camera dvs. și nu era nimic. M-am gândit atunci: “Nu este nimic de filmat”.

S-a dovedit că înţelepciunea Cabala nu este despre “artefacte sfinte”, ci mai degrabă despre nivelurile de conexiune dintre oameni.

Răspunsul meu: Într-adevăr, Creatorul este revelat între oameni, dar numai între cei care au atins următorul nivel de realizare și înțelegere. La urma urmei, Cabala vorbește despre ceea ce se află dincolo de conștiința noastră, dincolo de percepția materială.

De aceea, doi oameni obișnuiți nu pot percepe nimic între ei, cu excepția lumii materiale și a diverselor probleme ale lor. Numai printr-o conexiune adecvată ne putem aduna într-o stare spirituală specială în care conexiunile noastre încep să-L dezvăluie pe Creator, iar numeroasele variații ale acestor conexiuni încep să ne vorbească despre Creator. Așa suntem construiți.

Practic vorbind, un grup de zece persoane trebuie să se reunească, dar nu în jurul unei mese rotunde cu globuri de cristal și lumânări aprinse. Aceste recuzite sunt complet inutile. Într-o conexiune corectă unii cu alții, oamenii se acordează la o relație altruistă.

Dar nu este simplu. Tipul corect de interconectare se realizează prin studiul Cabalei și înțelegerea următoarei etape interioare a dezvoltării umane, deasupra egoismului, când fiecare om se ridică “deasupra sinelui” în relație cu prietenii săi și folosește o energie superioară specială pentru aceasta.

Poate suna mistic, dar nu este. Această energie superioară există pur și simplu în afara noastră. Ideea este că forța în care existăm în prezent este o forță egoistă de primire. Există o forță opusă, altruistă, dar aceasta există în afara noastră.

Când atragem forța altruistă asupra noastră și încercăm să stabilim relații altruiste reciproce între noi, atunci Forța superioară ne influențează, și alături de conexiunile egoiste naturale dintre noi, apar treptat conexiuni altruiste, care sunt nenaturale pentru noi. Acestea se numesc spirituale.

Interacțiunea corectă a conexiunilor egoiste și altruiste (precum împletirea alb-negru în toate metamorfozele vaste) ne oferă conștientizarea Creatorului, a Forței superioare.

În același timp, pe de o parte nu dispărem ca ființe create, deoarece forța egoistă rămâne în noi. Pe de altă parte, dobândim forța altruistă și începem să-L percepem pe Creator prin intermediul ei.

Așa este El revelat – în conexiunea corectă dintre noi.

Comentariu: Spuneţi constant că dorințele noastre egoiste rămân și totuși o structură contrară, altruistă, este construită peste ele. Este foarte greu de imaginat pentru un om.

Răspunsul meu: Aceasta este starea unică și exaltată a unui Cabalist. El nu rătăcește pur și simplu undeva în necunoscut, ci alături de percepția sa egoistă asupra lumii, dobândește și o percepție altruistă. Pe baza acestor două forme opuse de realizare, el se construiește între ele și acolo, în acea fuziune din interiorul său, Îl descoperă pe Creator.

Din Lecția zilnică de Cabala, 11.06.2017, “Cum se dezvăluie Creatorul în relații”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Poți înălța un om fără ca el să fie conștient de asta și ca acesta nici măcar să nu identifice faptul că se află într-o stare spirituală?

Răspuns: Acest lucru se poate întâmpla oricui, dar ei nu simt acest lucru, nu îl definesc.

Când studiem împreună, oameni din întreaga lume, indiferent unde se află, se înalță odată cu noi, dar nu în conștientizarea lor, nu în dezvăluirea lor. În același timp, ei sunt împliniți.

Întrebare: În timpul cursurilor de Cabala, intră omul în lumea spirituală?

Răspuns: Da, dar nu evident, pentru că omul nu are un ecran.

Întrebare: Dar acesta nu este meritul dvs.?

Răspuns: Este natural! Aceasta este natura lumii spirituale. Nu există nimic altceva aici. Ce legătură are meritul cu asta? Suntem într-un sistem, în cadrul legilor naturii, în proprietățile sale și acționăm în cadrul lui. În cele din urmă, ceea ce se întâmplă este ceea ce se întâmplă. Nu există trucuri aici!

Întrebare: Dar, în orice caz, puteți transmite o experiență spirituală chiar și unui student novice. Găsește el în interior un fel de dezvăluire pe care dvs. aţi pus-o în el?

Răspuns: Da, desigur. Să presupunem că dacă mor astăzi, atunci în câțiva ani oamenii care continuă să studieze vor descoperi ce am pus în ei ieri, alaltăieri și așa mai departe.

Întrebare: Este același lucru cu modul în care dvs. continuaţi să dezvăluiţi ce a investit RABAŞ în dvs.?

Răspuns: Prin aceeași mecanică, desigur.

Întrebare: Deci fiecare dintre noi are o anumită rezervă din ghemul dvs. de lână, care se desface treptat în timp?

Răspuns: Da. Voi spune chiar mai mult. Nu poți avea nimic altceva! Aceasta este o coborâre de sus în jos și o ascensiune de jos în sus.

Tot ce înțelegi, ai primit de la cel mai înalt. Această ierarhie rămâne până la sfârșitul finalizării corectării. Sunt mereu deasupra ta, așa că te-ai dovedit a fi discipolul meu și te-ai conectat prin mine la niveluri superioare. Și tot ce ai în tine, vei primi mereu prin mine. Ce diferență face dacă vom fi în această lume sau doar în cea spirituală? Nu contează.

Întrebare: Să presupunem că sunteţi în prezent un purtător de informații spirituale. Sunt studenții dvs. care vor apărea peste 5-10 ani, nivelul următor? Există un alt pas dincolo de acesta?

Răspuns: Desigur! Studenții lor și așa mai departe, toți cei care îi atrag pe ceilalți sunt profesorii lor, ca într-o reacție în lanț.

Cel pe care îl atragi, adică după primul contact cu un om, va începe să primească prin tine. La urma urmei, aceste contacte nu sunt întâmplătoare, deoarece sufletele noastre au fost atât de conectate de la început.

Din KabTV “Am primit un apel. În interiorul cuvintelor de răspuns există și…”, 08.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Poate un cabalist să fie un ticălos?

Răspuns: Nu se poate, pentru că el vede clar calitățile Creatorului și este o parte din El.

Dar cum poți crede că omul este capabil să facă miracole? Ce miracole îți dorești? Ca niște copii mici, vreau să se întâmple asta! Dacă există un mecanism în interiorul obiectului, apeși un buton și îi arăți copilului așa-numitul “miracol”. El cascâ gura pentru că nu înțelege legătura dintre buton și ceea ce s-a întâmplat.

Suntem cu toții în exact aceeași stare.

Îmi amintesc cum stăteam odată într-un aeroport din nordul Rusiei. Trecea un Chukchi (membru al unui popor indigen din extremitatea nord-estică a Siberiei), și în acel moment, ușa unei cutii care măsoară temperatura aerului s-a deschis brusc. Știi, există un astfel de dispozitiv. Există o cutie pe o coloană în care sunt barometre, termometre și alte dispozitive de măsurare. Un motor (selsyn) deschide automat ușa cutiei, astfel încât aerul să intre, iar dispozitivele îl măsoară. Apoi, cutia se închide până la următoarea măsurătoare.

Când Chukchi a văzut asta, aproape a căzut. Ar fi trebuit să-i vezi fața. M-am gândit: “Ei bine, acum se naște un nou zeu în fața lui”. Pentru el, firește, este un miracol. Deodată se deschide o ușă…

La fel este și cu noi. Cu toții așteptăm astfel de fenomene, în spatele cărora stau aceste selsine care deschid și închid uși.

Din KabTV “Am primit un apel. Pot cabaliștii să treacă prin pereți?”, 16.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În esență, cabaliştii descriu sistemul sufletelor. Dar Creatorul este descris ca un sistem neînsuflețit, o Forță care guvernează totul. În cele din urmă, toate sufletele ar trebui să atingă asemănarea cu această forță. Dar dacă este neînsuflețită, înseamnă că și sufletele vor deveni neînsuflețite?

Răspuns: Nu știu ce vrei să spui prin “neînsuflețit”.

Comentariu: Adică, nu este o minte care se poate schimba, ci doar o forță.

Răspunsul meu: Ce vrei să spui prin “nu o minte”? Noi suntem cei fără minte. Înțeleg un singur lucru: există dorința și lângă ea este o minte care îndeplinește ceea ce își dorește dorința. Asta este tot. Nu există nimic altceva în lume. Cu cât dorința este mai mare, cu atât dezvoltă mai mult mintea necesară pentru a o îndeplini.

Comentariu: Dar Creatorul este dorința supremă pe care trebuie să o atingem.

Răspunsul meu: Așa Îl percepem în noi înșine. În cea mai mare dorință a noastră, atunci când simțim adevărata calitate a Creatorului numită calitatea dăruirii și a iubirii, o numim “Creatorul”.

Întrebare: Să luăm exemplul unei forțe, cum ar fi un semafor. Nu are rost să ne certăm cu un semafor, deoarece este un mecanism neschimbător. Deci, dacă devenim similari Creatorului, ne transformăm în același tip de mecanism neschimbător?

Răspuns: Dacă devenim similari Creatorului, atunci toate mișcările noastre interne și externe devin absolut corecte, altruiste și bazate pe dăruire și iubire. Nu am avea nicio îndoială despre ce să facem sau cum să acționăm.

Întrebare: Ne întrebăm: “Înseamnă asta că ne transformăm în roboți care își execută impecabil programul intern?”

Răspuns: În prezent, îl executăm incorect, și prin urmare, introducem tot felul de erori și interferențe în el. Drept urmare, aceste interferențe ne obligă să ajungem la programul corect de comportament.

Așadar, sugerați că atât timp cât nu suntem corectați și nu știm cu adevărat ce să facem, ne simțim liberi: “Aș putea face asta sau aș putea face aia”. Dar odată ce știm sigur ce ar trebui să facem, atunci vom înceta să ne mai simțim liberi, vom fi doar ca animalele.

Comentariu: Da, vorbiţi despre contopirea cu această Forță și despre a deveni asemenea ei. Omul devine precum Creatorul, similar cu El.

Răspunsul meu: Crezi că m-aș simți rău dacă în fiecare moment aș simți că fac ceva, expunând dorințele următoare din mine, găsind modalități de a le rezolva într-un mod absolut corect, realizându-le și astfel avansând constant într-o astfel de creștere corectă din punct de vedere spiritual, poate chiar fără erori? Ce este atât de rău în a găsi un algoritm de comportament absolut corect?

Întrebare: Să presupunem că ai un mecanism, ca un ceas care funcționează precis. Spuneţi că devenim ca acest ceas? Dar ce minte are un ceas?

Răspuns: Deci, care este problema? Ceea ce văd este că astăzi ești un mecanism care nu înțelege cum funcționează. Face tot ce trebuie să facă, dar crede că acționează liber, ca un copil mic. Dar te văd din exterior; îndeplinești toate acțiunile absolut corect, fără nicio greșeală. Faci totul exact așa cum trebuie pentru că natura te obligă să faci asta.

Diferența constă în modul în care te vezi pe tine însuți. Te vezi în adevărata ta formă, de la nivelul în care observi și evaluezi corect totul în tine? Sau nu vezi asta și ești în ascundere, inconștient că Creatorul te controlează acum complet, că chiar și acum Îi pui în aplicare în întregime programul?

Cu alte cuvinte, spui: “Vreau să rămân în ascundere; asta îmi dă iluzia libertății.” Dar eu spun: “Nu, nu ai nevoie de asta!” Pentru că atunci când simt că mă mișc la unison cu Creatorul, experimentez o plăcere și mai mare. În același timp, nu pierd sentimentul de libertate, nu mă transform într-un robot, deși știu precis că mă mișc în armonie cu El. Asta îmi oferă o bucurie imensă să caut comportamentul corect în raport cu El.

Este ca atunci când asculți muzică și este oarecum familiară, știi deja care vor fi următoarele acorduri, sunete și tranziții. Tocmai această anticipare, această precunoaștere a ceea ce urmează, îți oferă mult mai multă bucurie decât o melodie nefamiliară, pentru că nu ai dorințe, senzații, emoții sau așteptări dezvoltate, cunoscute față de ea.

Încearcă să înțelegi asta! Și vei vedea cum acest lucru nu te jefuiește în niciun fel; dimpotrivă, te face mult mai bogat, mai serios, mai maiestuos atunci când începi brusc să dezvălui un nivel complet diferit al propriului tău comportament, al modului în care ești guvernat și al participării tale la guvernarea comună. Acestea sunt lucruri dincolo de orice imaginație!

De ce să vorbești despre asta la nivel de amator? Descoperă și vei vedea! Atunci vei descoperi că starea ta actuală este cea mai jalnică și cea mai nefericită.

Din KabTV “Am primit un apel. Asemănarea cu Creatorul”, 16.09.2010

Filed under: Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→