La fel este și cu Hanuka. Acesta, este sensul pentru Hanu (parcat), unde parcarea nu a fost din cauza întregimii, adică o oglindă iluminatoare.

Mai degrabă, parcarea a fost Ko (aici/până acum), adică incompletă, adică o oglindă care nu luminează. Cu alte cuvinte, războiul înclinației încă nu s-a terminat, ci trebuie să ajungem la adevărata pletitudine (RABAŞ, Scrisoarea 26).

Întrebare: Pe măsură ce urcăm în unitatea noastră, determinăm noi înșine acest punct de oprire?

Răspuns: Da. Urcând treptat gradele, începem să simțim ceea ce suntem capabili să unim și ceea ce încă nu suntem capabili să unim.

Și astfel ajungem la punctul în care toate vasele de dăruire  (Kelim de Haşpaa) și vasele de primire (Kelim de Cabala) se unesc în cele din urmă pentru a fi într-o singură acțiune și a fi umplute cu lumina Creatorului.

Din Lecția zilnică de Cabala 20.12.2025, Hanuka

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Va pune natura, Creatorul, atâta presiune asupra omului, dar nu-i va permite să moară, încât va fi gata să asculte de cabalişti?

Răspuns: Este scris în Profeţi, în special în Ezechiel, că mamele milostive își vor găti copiii și îi vor mânca. Acesta este un scenariu. Al doilea scenariu este să iei metoda corectării și să începi să te corectezi pentru a te asemăna cu natura.

În principiu, înțelegi că se dezvoltă egoismul. Pe de o parte, există lumina; pe de altă parte, există egoismul, care se dezvoltă treptat, devine din ce în ce mai opus luminii și simte această opoziție ca diverse tipuri de suferință: boli, multe tipuri de lovituri la nivel personal, social, politic și economic, la orice nivel.

Și în ce măsură vor continua aceste suferințe? Nu ți se va permite să te sinucizi; trebuie să-ți schimbi viața. Natura nu îți va oferi această opțiune; nu îți va permite să cedezi drogurilor sau altceva. Acesta este un fenomen temporar.

Nu vei putea consuma droguri. Acestea vor fi lângă tine și le-ai putea lua, înghiți și te-ai putea simți mai bine. Dar „Nu pot”. Dar suferi, nu-i așa? „Nu, nu-l pot lua”.

Natura ne va forța să realizăm că suntem opuși ei, că suntem împotriva Creatorului. Ca și în Egipt cu Faraonul, trebuie făcut ceva; trebuie să scăpăm de egoismul nostru pentru a înmuia această cale și a nu urca pe scara suferinței în cadrul unui egoism în continuă creștere.

Nu putem reduce egoismul; nu putem limita în niciun fel creșterea lui. Și ce poți face? Poți doar să începi să-l corectezi. Metoda de corectare este Cabala. Îți arată cum, cu ajutorul forței Creatorului, cu ajutorul luminii, să schimbi egoismul. Nu ai altă cale de ieșire.

Numai din acest motiv, noi, cei care avem această metodă, trebuie să răspândim Cabala în întreaga lume cât mai repede posibil, prin orice mijloace. Aceasta este sarcina noastră.

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. 2012”, 25.08.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: O știre care circulă pe rețelele de socializare spune că psihologii care lucrează cu copii care suferă de stadiul final (terminal) al cancerului au decis să îndeplinească cea mai prețuită dorință a fiecărui copil și să vadă cum le-ar afecta bunăstarea împlinirea unui vis.

O fetiță de patru ani care locuia într-un sat își dorea să meargă cu tramvaiul. Un băiat de unsprezece ani visa să călărească un cal, iar o fetiță de treisprezece ani visa să devină prințesă: să aibă servitori și să i se sărute mâna ca o prințesă.

Psihologii au închiriat un tramvai și au petrecut aproximativ două ore plimbându-o pe fetiță prin oraș. I-au arătat obiective turistice interesante și i-au oferit ceai și dulciuri. Pentru băiat și tatăl său, au găsit câțiva cai, iar tatăl și fiul au călărit de-a lungul mării.

Au închiriat un castel vechi și haine antice frumoase. Doctorii s-au îmbrăcat în curteni, iar fata a fost îmbrăcată într-o rochie de prințesă. Mica prințesă s-a plimbat prin holuri, toată lumea a servit-o, și exact așa cum visase, i-au sărutat mâna.

Rezultatele examenului medical ulterioare au fost pur și simplu uimitoare. La un copil, cancerul a dispărut complet; în celelalte cazuri, boala fie s-a retras, fie cel puțin a încetat să progreseze!

Acest experiment a confirmat un adevăr cunoscut medicilor antici, dar adesea uitat de cei moderni: emoțiile au cea mai puternică și directă influență asupra bunăstării și sănătății noastre. Emoțiile pozitive și gândurile bune sunt capabile nu numai să aducă bucurie și un sentiment de fericire, ci și să depășească cea mai teribilă boală.

Răspunsul meu: Pe lângă influența luminii înconjurătoare (Ohr Makif) în acțiunile integrale, care în general transformă tot ce este rău și dăunător în bine și benefic, emoțiile pozitive care apar în cercul comunicării integrale produc și un efect vindecător.

Dintr-o discuție din 16.10.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În lumea noastră, omul se naște, se dezvoltă, devine adult și are proprii copii. Dar când un om traversează Machsom, se construiește el pe sine, sufletul său, dincolo de acesta?

Răspuns: Da. El alege deja: dacă „mănâncă” de la mamă sau nu, dacă să fie mai aproape de ea sau nu; face lucrurile independent și învață de la ea.

Comentariu: În lumea noastră, omul moare în cele din urmă.

Răspunsul meu: În spiritualitate, el moare la gradul său actual pentru a urca la gradul următor. Nu există moarte acolo, așa cum există în corpul nostru corporal.

El se ridică la gradul următor, iar după aceea, gradul său anterior moare. Pare să dispară de sub guvernarea sa rigidă. El începe să lucreze cu noi calități, cu noi zece Sfirot. Trecutul rămâne sub el; nu mai este nevoie de el.

Întrebare: Deci, a te naște și a muri este ca trecerea printr-un punct din inimă până la o corectare completă?

Răspuns: În spiritualitate, pe măsură ce trecem prin 125 grade, murim la fiecare dintre ele și ne naștem din nou la gradul următor.

Ce înseamnă „murim”? Tocmai am terminat lucrul la gradul anterior și acum sunt ca și cum m-aș fi născut ca un om nou. Mă trezesc și simt că au apărut noi calități în mine. Încep să percep lumea într-un mod nou. Acest lucru mi se întâmplă în mod clar.

Atât nașterea, cât și moartea sunt de dorit! Eu însumi le trezesc în mine.

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. Naștere și moarte”, 18.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Continuaţi să vorbiţi despre conexiuni bune, despre faptul că oamenii trebuie să se apropie unii de alții. Dar dacă toată lumea spune: „Uite, am o bucată de lut.” Și fiecare spune asta: „Și eu am, și am și eu una. Hai să ne construim o căsuță.” Va funcționa sau nu va funcționa?

Răspuns: Nu.

Întrebare: Nu-i așa?

Răspuns: Trebuie să înțelegi ce lipsește în această bucată de lut. Ceea ce lipsește este conexiunea interioară a tuturor bucăților, a fiecăruia, a fiecăruia. Și apoi, în contopirea inimilor noastre, ne întoarcem la starea numită Adam, similară Creatorului.

Întrebare: În ce eram eu similar?

Răspuns: Înainte de sfărâmarea lui, înainte de a fi împărțit în miliarde de părți, acesta era un înger. Adică o intenție absolut bună, absolut dreaptă, corectă, care împreună cu Creatorul a îndeplinit tot ce era necesar pentru o lume perfectă.

Întrebare: A fost aceasta o singură intenție pentru toată lumea? Un singur suflet? Se poate spune așa? Toate sufletele au fost contopite într-un singur suflet?

Răspuns: Da.

Întrebare: Vorbiţi despre ceea ce a existat la început, apoi totul s-a sfărâmat în fragmente, iar fragmentele sufletului au căzut, cum se spune, în această lume a noastră. Și trebuie să ne întoarcem la acea stare?

Răspuns: Da. Trebuie să ne dăm seama că ne aflăm într-o stare sfărâmată și că trebuie să ne întoarcem la o stare unificată. Tocmai asta se numește asamblarea bucăților de lut pe care fiecare le are.

Întrebare: Când spuneţi „să asamblăm bucățile de lut”, ce vreţi să spuneţi?

Răspuns: Contopirea, conexiunea, unificarea inimilor.

Întrebare: Deci acesta este materialul din care trebuie să modelăm fericirea?

Răspuns: Da.

Întrebare: Și numai atunci va exista fericire?

Răspuns: Și atunci va exista ceea ce a intenționat Creatorul.

Întrebare: Și a intenționat El ca noi să fim fericiți?

Răspuns: Desigur!

Întrebare: Ce este fericirea, în înțelegerea Creatorului, în opinia dvs.?

Răspuns: Fericirea, în înțelegerea Creatorului, este conexiunea tuturor într-o singură dorință, într-o singură acțiune, atunci când nu simțim deloc o separare între noi. Atunci ceea ce experimentăm se numește fericire. Aceasta este definiția fericirii.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 14.12.2025

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Dacă omul își organizează corect cele trei calități interioare – „lumânarea”, „uleiul” și „fitilul” – în interiorul lui, el ajunge la o stare numită Hanuka (din cuvintele „ḥanu ko”, „s-au oprit aici”), adică un scurt răgaz la mijlocul căii.

„Uleiul” este materialul nostru, dorința de a ne bucura; este conținutul vasului (Kli). Nu este capabil să se aprindă singur din lumina pe care o tragem din exterior; ci doar cu ajutorul fitilului.

Fitilul trebuie să fie scufundat în ulei și să și iasă din acesta. Aceasta simbolizează ecranul pe care îl construim în afara dorinței egoiste (în afara uleiului). Acea parte a dorinței egoiste pe care suntem capabili să o includem în ecran, adică uleiul care s-a îmbibat în fitil, numai aceea poate străluci și poate veni în contact cu lumina superioară.

Dar aceasta este doar cu condiția ca uleiul să nu poată pur și simplu să pătrundă în interiorul fitilului, ci acesta să se și ridice deasupra nivelului uleiului, egoismului, spre Bina, spre lumină, spre dăruire. Numai atunci poate străluci!

Lumina iese din marginea superioară a fitilului, unde iese și își pierde legătura cu uleiul, cu egoismul.

Lumina reflectată, flacăra care se ridică de jos în sus, ajunge la Keter din cele zece Sfirot ale luminii reflectate, iar acolo conexiunea dintre lumina reflectată și forța dorinței de primire, egoismul, din care provine forța arderii, aproape se rupe.

Uleiul se ridică în sus de-a lungul fitilului și doar acolo se realizează contactul, o similaritate a calităților între uleiul din fitil și lumină. Numai împreună pot străluci. Lumina nu poate fi revelată până când nu se conectează cu fitilul și uleiul din interiorul său.

Imaginându-ne o lumânare aprinsă, putem înțelege munca interioară a unui om: ce trebuie să facem cu noi înșine, astfel încât sufletul nostru să atingă similaritatea cu lumina, cu Creatorul.

Dorința nu dispare; Totul trebuie să se unească cu ecranul, fitilul. Din el creăm linia de mijloc în măsura în care suntem capabili să aducem uleiul, dorința, în fitil.

Doar o mică parte din dorință poate fi inclusă în ecran. Fitilul simbolizează acel miez, acel fir subțire prin care se măsoară corespondența dorinței noastre cu lumina.

Ecranul, linia de mijloc, este construită din aceste două forțe, uleiul și fitilul, stânga și dreapta. Linia dreaptă este dăruirea, lumina, iar stânga este primirea, uleiul.

Linia de mijloc, pe care o creăm din cele două calități superioare, primirea și dăruirea, se numește suflet.

Din Lecția zilnică de Cabala din 13.12.2009, Rabaş, Scrisoarea 43

Filed under: Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce se întâmplă dacă faci o alegere greșită? Am verificat totul, am făcut totul și am luat o decizie greșită.

Răspuns: De unde știi că este greșit?

Comentariu: Drept urmare, nu mi-am atins scopul.

Răspunsul meu: Dar asta va fi evident după ce iei decizia.

Comentariu: După aceea, când deja am luat-o.

Răspunsul meu: După implementare?

Întrebare: Da, așa este. Mi-am dat seama că am luat decizia greșită. Ce ar trebui să fac în privința asta?

Răspuns: Nu faci nimic.

Întrebare: Mă devorez pe dinăuntru după aceea! Am verificat totul de două ori, am sărit și totul este greșit!

Răspuns: Nu poți face nimic. Nu mai este nimic de făcut, nimic de învinovățit.

Întrebare: Să nu te învinovățești?

Răspuns: Nu, absolut deloc!

Întrebare: Cum mă opresc?

Răspuns: Relaționează asta la Creator.

Întrebare: Deci, înainte eu eram cel care măsura totul? Dar după ce s-a întâmplat…

Răspuns: Creatorul a făcut-o. Cu siguranță a fost Creatorul.

Comentariu: Adică, am ajuns acum la regula de aur. Verific totul…

Răspunsul meu: Eu decid, eu acționez, iar Creatorul face restul.

Întrebare: Nu am niciun regret, nimic?

Răspuns: Nimic. Așa a fost intenționat de la început.

Comentariu: Dacă ar fi posibil să trăiești așa, nu ai avea niciun regret.

Răspunsul meu: Așa că, trăiește așa.

Comentariu: „Trăiește așa!” Aș vrea să pot învăța să trăiesc așa.

Răspunsul meu: Nu ar trebui să ai regrete pentru nimic! Totul este orchestrat de sus.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 11.12.2025

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Cabala spune că nu ar trebui să ne temem de factorii externi și că ceea ce se întâmplă în jurul nostru nu ne influențează cu adevărat, ci doar creează un fel de imagine de presiune sau tensiune în jurul nostru.

Răspunsul meu: Ce înseamnă „nu influențează”? Vedem câtă influență a avut Hitler, sau Bohdan Hmelnițki, sau persecuțiile din Europa de Vest când evreii au fost adunați din orașe sau orășele mici în sinagogi și arși de vii.

Vedem ce motive serioase au existat, care au afectat atitudinea oamenilor față de viață, față de lume și față de ei înșiși.

Întrebare: Și de ce a avut toată lumea dorința de a se descărca asupra evreilor?

Răspuns: Pe cine altcineva puteau să o descarce? Și toate acele pogromuri? Acesta a fost singurul mod în care au „descărcat-o”. Populația a fost educată și îndrumată în mod deliberat astfel încât să se descarce asupra lor.

Întrebare: Dar de ce nu exista o altă națiune față de care ura celorlalți să fi fost îndreptată?

Răspuns: În general, există un singur motiv pentru ură: eșecul evreilor de a-și îndeplini misiunea.

În poporul evreu există un punct interior de lumină, care nu poate fi explicat. Este de natură mistică și nu poate fi înțeles sau perceput corect de nimeni altcineva.

Omul simte că există ceva în el care este diferit de mine. Mai mult, ceva ce simt în subconștient nu este doar despre oamenii asupriți; nu, ei sunt speciali. Au ceva.

Pe de o parte, mi-au dat religie. Toți strămoșii lor sunt zeii mei. Îi venerez pe toți strămoșii lor. De exemplu, în centrul orașului Sankt Petersburg se află Catedrala Sfântul Isaac. Îi numesc pe toți preoții mei pe numele lor antice. Le-am luat întreaga religie.

Și totuși, ei încă se agață de ea și nu vor să accepte ceea ce am creat din ea. Prin însăși existența lor, ei dovedesc că ei sunt cei care au dreptate, nu eu.

Și nu o pot distruge dacă nu mă acceptă ca succesor al lor. Trebuie să o accepte, nu doar să fie de acord din deznădejde sau pur și simplu să stea departe.

Dacă nu acceptă acest lucru, atunci religia mea nu valorează nimic, lumea mea nu valorează nimic și lumea viitoare pe care mi-am desenat-o nu valorează nici ea nimic. Adică, simpla lor existență confirmă că tot ceea ce mi-am inventat despre lumea viitoare este incorect.

Întrebare: Națiunile lumii spun: „Îi urâm pe evrei”. Dar Iisus Hristos, nu era El evreu?

Răspuns: Nu contează. Toate acestea trebuie justificate cumva. Nu cred că înțelege cineva cu adevărat asta. În toate religiile este atât de complicat. Ce poți face? Suntem deja la sfârșitul tuturor acestor lucruri; vor mai exista valuri. Toate acestea vor duce la un alt război uriaș, poate nu doar unul spiritual, ci și unul fizic. Nu se poate face nimic în privința asta.

Din KabTV, emisiunea „Am primit un apel. Factori externi sau de ce toată lumea urăște evreii?”, 14.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: În „Prefaţă la Comentariul Sulam”, este descris un sistem care pare extern oamenilor. Cum mi-l pot imagina ca având legătură cu mine, în interiorul meu?

Răspuns: Nu există suflet în corpul meu animal, nu există zece Sfirot  ale sufletului. Am doar un punct din care trebuie să le construiesc.

Acesta a apărut în dorinţele mele egoiste. Dacă mă pot conecta la alte puncte din inimă cu egoismul meu, atunci egoul meu îmi va da dorințe materiale, iar conexiunea cu alți oameni va crea o structură de nouă Sfirot în mine.

Eu însumi mă transform în punctul Malchut, în a zecea Sfira, iar primele mele nouă Sfirot sunt atitudinea mea față de ceilalți oameni. Toate celelalte suflete, tot ce se află în fața lor, întreaga lume și tot ce se află în jurul lor sunt cele nouă Sfirot ale mele (Tet Rişonot).

Și dacă le conectez la mine cu iubire și înțelegere că suntem una și mă ridic deasupra egoismului meu, dacă mă pot ridica deasupra lui Malchut al meu pentru a dărui, atunci voi conecta aceste calități externe ale dăruirii, iar sufletul meu va răsări în mine, un Parţuf complet de zece Sfirot.

Unde Îl revelez pe Creator? În chiar dorințele pe care le-am dobândit prin dăruirea către alții.

Tot ceea ce este în jurul unui om este propria sa structură sufletească. Dar după spargerre, după căderea în egoism, vreau să folosesc aceste părți din mine în mod egoist pentru a obține tot ceea ce este în ele.

Acum trebuie să mă întorc la dăruirea catre ele, să le conectez la mine cu iubire și voi dezvălui lumina sufletului meu în ele. În mine, în Malchut, nu voi dezvălui niciodată lumina, deoarece prima restricție (Țimţum Alef) nu poate fi anulată.

Prin urmare, totul depinde de modul în care ies din mine și mă conectez cu alte suflete, de modul în care simt dorințele lor ca și cum ar fi ale mele. În această dorință comună, Îl voi dezvălui pe Creator.

Din Lecția de Cabala, 8 septembrie 2009, Baal HaSulam „Prefață la comentariul Sulam [Scara]”,

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: S-ar părea că, cu cât este mai mare numărul de persoane cu care intră omul în contact, cu atât este mai mare riscul de a contracta ceva și de a se îmbolnăvi. Totuși, studiile arată că omul care trăiește izolat de ceilalți are o șansă mult mai mare de a muri din cauza unei boli. De ce apare această contradicție?

Răspuns: Au existat perioade în istoria omenirii când epidemii teribile au făcut ravagii în Europa. Deoarece oamenii trăiau dens în orașe, aceste epidemii au dus la adevărate catastrofe și au curmat milioane de vieți. Dacă omul locuia într-un sat îndepărtat, avea o șansă mai mare de a scăpa de o epidemie.

Dar astăzi, omenirea a trecut deja prin această eră a epidemiilor majore. Studii recente arată că, în timpul nostru, sentimentul de conexiune și fericire are o asemenea putere încât poate depăși toate problemele și bolile. La urma urmei, trăim într-o altă epocă.

Am citit despre un studiu realizat la o universitate care a implicat trei adolescenți care sufereau de forme extrem de severe de cancer. Au fost întrebați ce și-ar dori în viață și li s-a promis că orice dorință li se va îndeplini. Un băiat își dorea să zboare într-un avion în cabina pilotului, iar o fată își dorea să fie regină. Toate aceste dorințe au fost îndeplinite.

Pentru fată, a fost organizată o recepție regală la universitate. Studenți îmbrăcați în costume istorice i-au adus onoruri regale. După aceasta, s-a descoperit că starea pacienților s-a îmbunătățit cu 80%.

Desigur, este imposibil să tratăm toate bolile doar în acest fel. Există boli de diferite niveluri – mineral, vegetal, animal și uman, în funcție de sistemele corpului afectate. Dar cancerul în special, este foarte susceptibil la o astfel de influență și se retrage în fața unui sentiment de fericire. Fericirea vindecă chiar și în cele mai disperate condiții.

În astfel de cazuri, medicii sfătuiesc pacienții să facă ceea ce le place: să călătorească, să bea vin, să se bucure de viață. Iar cel mai vindecător lucru este sprijinul din partea mediului – iubire, ajutor și protecție. Problema este că oamenii acționează adesea exact în sens opus și încep să aibă milă de omul bolnav și să plângă împreună cu el. Procedând astfel, ei îl îngroapă imediat.

Cu cât ne dezvoltăm mai mult și atingem conexiunea cu Forța care susține întreaga noastră viață, întregul univers și toate nivelurile existenței noastre, cu atât vom învăța mai bine să vindecăm toate problemele prin sentimentul de fericire. Și vom înțelege că fericirea se atinge doar în conexiune.

Adică, în primul rând avem nevoie de unitate. Prin unire, dezvăluim conexiunea dintre noi, în care simțim Forța care ne unește și ne dă un sentiment de fericire. Și prin acest sentiment de fericire vindecăm toate problemele.

Din KabTV, emisiunea „Viaţă nouă 242 – Fericire şi legături sociale”, 17.10.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→