În procesul muncii spirituale, omul ajunge la un grad în care își dorește să-și îngroape dorința. Nici măcar dorința în sine, ci intenţia. Trebuie să înțelegem că este imposibil să ajungi la îngroparea unei dorințe dacă nu știm exact ce îngropăm.

Ce înseamnă să „îngrop”? Este atunci când ceva a murit în mine și îi fac o corectare suplimentară.

Nu vreau să folosesc intenția de dragul de a primi, adică dorința mea, în forma în care există în prezent în mine. Pentru mine, este ca și cum ar fi moartă, și din partea mea nu este potrivită pentru utilizare. Moartea este un Ţimţum, o restricție, asupra dorinței pe care nu doresc să o folosesc. Este moartă pentru mine în termeni de utilizare.

Dar după aceea, încep treptat să descopăr că această dorință ar putea fi folosită dacă ar fi opusă. Încep să percep decăderea ei, descompunerea ei, cum este în esență, opusă Creatorului. În cele din urmă, ajung la concluzia că dacă dorința ar fi cu adevărat opusă stării sale actuale, aș putea să o folosesc diferit. În descompunerea sa, văd că starea opusă ar putea fi bună, deoarece în descompunere desluşesc calități ale „viului”, proprietăți ale vieții care ar putea exista acolo.

Astfel, când dorința ajunge la descompunerea completă, se formează în mine condițiile pentru a cere învierea. Sunt gata pentru schimbarea ei în „de dragul dăruirii”. Cer acest lucru și apoi are loc „învierea morților”.

Dorința rămâne aceeași, dar sunt gata pentru intenția de a începe să mă ridic „din morți”.

Din Lecţia zilnică de Cabala 10/02/26, Rabaș – Art.32, 1988-Care sunt cele două acțiuni în timpul coborârii

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ați spus că ieșirea dintr-o stare de coborâre depinde de pregătire. De ce se spune că depinde de Creator și nu de mediu, de grup?

Răspuns: De ce trebuie să se întâmple totul în mod specific prin Creator? Pentru că prin asta, devin ca El.

Nu poate exista o singură acțiune corectă din partea mea dacă nu-l conectez pe Creator la tot ceea ce mi se întâmplă, dacă nu suntem contopiți împreună, precum de exemplu, două pagini lipite împreună într-o carte.

Trebuie să mă raportez la fiecare stare, la fiecare determinare în acțiuni, gânduri și intenții prin Creator. Așa ajung să-L cunosc. Așa devin similar cu El.

În general, întregul meu efort constă în a rămâne constant cu El, indiferent de ceea ce parcurgem împreună. Aceasta înseamnă: „Nu există nimeni în afară de El.”

Din Lecţia zilnică de Cabala 10/02/26, Rabaș – Art.32, 1988-Care sunt cele două acțiuni în timpul coborârii

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

„Din acțiunile Tale Te vom cunoaște” este starea în care omul ajunge treptat să cunoască acțiunile Creatorului, prin fiecare dintre eforturile sale, în coborâri și urcări. La urma urmei, vreau să fiu conectat cu Creatorul în fiecare stare.

Tocmai în stările rele încep să înțeleg cum mă guvernează El, se joacă cu mine și mă derutează. Din aceasta, încep să simt că El mă derutează și mă înșeală, nu pe mine, ci dorința mea de a primi, prin care El realizează toate acestea.

Apoi tratez dorința de a primi ca pe un instrument, un vas, un Kli. Există „eu” și Kli-ul. În acel moment, apar capul (Roş) și corpul (Guf) Parţuului.

Din Lecţia zilnică de Cabala 10/02/26, Rabaș – Art.32, 1988-Care sunt cele două acțiuni în timpul coborârii

Filed under: Dorinta, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De-a lungul zilei, ne trimitem reciproc mesaje despre cât de importante sunt calea și scopul pentru noi. Toată lumea este impresionată de acest lucru, dar toată lumea înțelege că este un joc. Cum putem înceta să-l percepem ca pe un joc?

Răspuns: Dacă am convenit între noi să ne aprindem reciproc conștientizarea măreției scopului, trebuie să înțelegem dacă ne amăgim singuri sau nu. Dacă ne amăgim singuri; nu cunoaștem scopul; nu-i cunoaștem importanța.

Dar vrem să ni-l „vindem” nouă înșine. Dacă cineva vine și îmi vinde ceva, știe că este o înșelăciune, dar este plătit pentru asta, așa că are sens să mă înșele. Aici, se pune întrebarea: sunt eu atât de perfect încât să știu că în mine se află  înclinaţia rea, un egoism pe care trebuie să-l contracarez cu o imagine falsă, și prin urmare, să-mi derutez înclinația rea?

Aceasta depinde de cât de sincer sunt cu mine însumi. Ce înseamnă asta? Eu sunt ceva neutru, care vrea să avanseze spre Creator. Stau între înclinațiile mele rele și cele bune și vreau să-mi aduc dorințele, care în esență îmi sunt străine, spre corectare. După cum se spune: „Am creat înclinația rea” (nu eu am creat-o, Creatorul a făcut-o) „Am creat Tora drept condiment”. Aceasta înseamnă că prin acțiunile mele pot ajunge la corectarea dorințelor care îmi sunt străine.

Trebuie să mă văd separat de natura mea, de corpul meu, de toate dorințele mele, și atunci nu voi lucra prin a mă deruta înghițind minciunile reclamei, ci îmi voi face reclamă mie însumi. Îi voi „vinde” înclinației mele rele reclama că Creatorul este măreț. Trebuie să-mi tratez egoismul ca pe o terță parte. Și atunci nu va fi o minciună. Va fi cu adevărat în mâinile mele. Nu te identifica cu înclinația rea ​​ca și cum tu și ea ați fi același lucru.

Întrebare: Voi putea în cele din urmă să separ complet înclinația rea ​​de mine?

Răspuns: Nu, trebuie să lucrezi cu ea. Dacă egoismul nu vorbește în tine, cine te va împinge înainte? De fiecare dată când vezi obstacole și simți diverse gânduri și probleme îndreptate împotriva scopului și măreției Creatorului, acest lucru este în esență un ajutor pentru a căuta măreția Lui.

Din Lecţia zilnică de Cabala 13/02/26, Rabaș – Art.29, 1989-Ce este pregătirea pentru primirea Torei, în muncă – 2

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Există o lege care spune că, dacă nu ai un Kli spiritual, nu ți se va acorda următorul grad. De ce este crescută dorința de a primi, dacă nu există nicio corectare pentru aceasta?

Răspuns: Ideea este că dorința de a primi trebuie să ți se adauge până când nu o mai poți tolera! Până când o definești ca fiind rea!

Dacă vrei să ți se dea 10 grame de dorință de a primi, o vei corecta; dacă ți se dau încă 20 de grame, vei corecta cele 20 de grame.

În acest fel, vei deveni un animal corectat, vei deveni ca un înger. „Iată-mă, 10 grame de dragul dăruirii. Iată-mă, 20 de grame de dragul dăruirii. Iată-mă, 30 de grame de dragul dăruirii.”

Așa funcționează o mașină, fără nicio recunoaștere a răului!

Dacă îți recunoști răul cu 20 de grame, apoi cu 30 și așa mai departe, și îl corectezi în consecință, nu vei simți cât de opus ești Creatorului! Nu vei avea o stare de opoziție a formei și nu vei fi capabil să-L dorești pe Creator suficient încât să te agăți de El și să-L iubești infinit. Pentru aceasta, trebuie să atingi o stare infinit opusă Lui.

Toată dezvoltarea noastră trebuie să ducă la aceasta. Încă 1.000 de ani, 2.000, nu contează cât timp, dar trebuie să ajungi la punctul în care îți vei urî toate calitățile. Când le vei vedea în lumina Torei, le vei urî cu o ură imensă, precum Muntele Sinai.

Din Lecţia zilnică de Cabala 12/01/26, Rabaș – Art.33, 1985-Infractorii lui Israel

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ați spus că omul trebuie să înțeleagă acest sistem în carenoi  existăm. Apoi, totul începe să se așeze la locul lui?

Răspuns: Da, desigur.

Întrebare: Putem spune că lumea este interconectată, dar nu ne putem imagina cu adevărat acest lucru. Este oare chiar așa?

Răspuns: Așa este, da.

Comentariu: Și aceste conexiuni sunt, așa cum ați spus, binevoitoare.

Răspunsul meu: Aceste conexiuni sunt binevoitoare și nu se termină în această lume. Ele continuă și în următoarea. Prin urmare, trebuie să înțelegem și unde ne aflăm și cum suntem incluși unii în alții, cum se întâmplă acest tip de interacțiune între noi, astfel încât să nu avem nicio cale de ieșire. Trebuie să fim într-o stare bună unii față de alții tot timpul.

Întrebare: Adică, plec și mă întorc, plec și mă întorc, și totul este în acest sistem?

Răspuns: Da, totul este în acest sistem. Asta se înțelege prin a spune că nu există moarte, ca să spunem așa, și totul este infinit.

Comentariu: Este frumos! Cum poate să înțeleagă omul acest lucru?

Răspunsul meu: Nu este nevoie, este foarte dificil.

Întrebare: Dar va ajunge el la această înțelegere?

Răspuns: Da, trebuie să fim pregătiți pentru asta, dar pe de altă parte, trebuie să fim pregătiți pentru asta și să înțelegem că va fi mai bine pentru noi așa. Nu trebuie să privim asta ca pe o obligație extraordinară.

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 26.01.2026

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Oamenii despre care vorbim aici vor crește inteligența lor, sau vor accelera progresul. Nu! Ceea ce facem este pur și simplu un sistem de acțiuni colaborative.

Nu este vorba despre ceea ce auziți verbal. Puteți sta aici fără să știți deloc ebraică. Nu contează! Sunt în mod specific luminile și vasele care sunt la lucru.

Cuvintele noastre sunt ceva complet extern. Ele ies din gură, ajung la ureche și vă oferă o reasigurare pur psihologică, ca și cum prin ele ați fi umplut și ați avansa. Dar toate acestea nu au absolut nicio legătură cu dezvoltarea interioară.

Avem Kelim (vase) în noi, luminile lucrează asupra lor și nu există nicio legătură cu cuvintele pe care le rostim. Chiar dacă toată lumea ar fi mută, acest lucru nu ar afecta sau interfera deloc. Nu este ca și cum ne-am transmite semne unul altuia cu mâinile. Acest lucru funcționează fără mâini și picioare, pe un plan complet diferit, dincolo de cele cinci simțuri ale noastre.

Nu contează ce se spune în grup; Totul depinde de dorința interioară a inimii, de ceea ce vreau să dau grupului și de impresia pe care vreau să o primesc de la el. Acesta este vasul, iar lumina vine de sus în funcție de acesta.

Prin urmare, nu este nevoie să ne facem griji cu privire la ceea ce se spune. Rabaş a spus că într-un grup puternic, glumele și anecdotele sunt acceptate pentru a ascunde ceea ce este în interiorul inimii, deoarece acolo funcționează adevăratele vase, iar conversațiile inutile sunt inutile.

Aceasta se numește lucrul cu intenții adevărate, corecte.

Din Lecţia zilnică de Cabala 13/02/26, Rabaș – Art.29, 1989-Ce este pregătirea pentru primirea Torei, în muncă – 2

Filed under: Intentie, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Când simt o trădare teribilă, pur și simplu teribilă, pe care abia o mai suport, ard, spuneţi dvs., în acest moment sau puțin mai târziu, când te-ai epuizat puțin, trebuie să concentrezi totul asupra originii și nu asupra celui care m-a trădat?

Răspuns: Pe Creator! Ce treabă are un omuleț de statură cu asta?! El este o marionetă, iar Păpușarul este Creatorul.

Întrebare: Deci ar trebui să încep să vorbesc și să lucrez cu Creatorul? Și să-l las pe acest om care se presupune că m-a trădat. El nu a făcut-o.

Răspuns: Nu poți cere nimic de la el! El este o marionetă! Asta este tot. Și apoi te simți calm. Nu vezi trădători sau vânzători în jurul tău, nimic și nimeni. Vezi marionete. Și Creatorul de sus le trage sforile, asta este tot.

Întrebare: Aproape întotdeauna spuneţi că urâm pe cineva, în loc să începem să ne schimbăm pe noi înșine și atitudinea noastră față de Creator. Asta e tot?! Asta e toată munca noastră?!

Răspuns: Asta e tot. Dar asta e partea cea mai grea.

Comentariu: Deci, dacă mă pot controla în așa fel încât să-mi îndrept toate eforturile spre a lucra pentru El și numai cu El, atunci totul va începe.

Răspunsul meu: Atunci trebuie să redefinești complet ce sunt adevărul, minciunile, devotamentul și trădarea.

Întrebare: Toate conceptele dispar. Practic ai eliminat conceptul de „trădare”. Deci, acesta nu există din partea altcuiva, nu-l pot învinovăți?

Răspuns: Nu. Nu există iubire, ură, devotament, loialitate.

Întrebare: Ar trebui să țintesc vectorul spre mine și asta e tot?

Răspuns: Da, dar măcar ar fi frumos, adevărat și pur!

Întrebare: Va fi atunci un experiment clar?

Răspuns: Da.

Întrebare: Dar atunci Îl urăsc! O spun cu precauție.

Răspuns: Nu-ți face griji, El nu aude.

Comentariu: Înțeleg. Ca și citatul lui Guberman: „Este orb, nu-ți vede nebunia.” Așa este. Când urăsc un trădător, spui: „Creatorul face asta, mă îndreaptă spre o situație dificilă”. Atunci primul meu sentiment este: „Îl urăsc pe Creator!” Este adevărat?

Răspunsul meu: Desigur. Firește! Nu există nicio îndoială în această privință! Dacă urăști pe cineva, acela este Creatorul. Relația ta este întotdeauna cu El!

Întrebare: Cum se schimbă ura mea față de Creator?

Răspuns: Facem totul doar cu Creatorul. Suntem conectați doar cu El. Și tot ceea ce pare a fi în relații bune sau rele între noi este o minciună pură! Creatorul pune la cale astfel de cazuri, romane, povești și mistere pe care nimeni nu și le-ar fi putut imagina.

Întrebare: De ce ne face asta?

Răspuns: Așadar, am lăsa deoparte întreaga lume și am avea de-a face doar cu El. Dar pentru a face asta, trebuie să fim puri: fie egoiști absoluți, fie altruiști absoluți. El nu tolerează nimic altceva. Tot restul este deșeu, murdărie. Prin urmare, trebuie să ne conectăm doar cu Creatorul și să avem de-a face doar cu El.

Întrebare: Cum se transformă această stare a plângerilor, urii și rugăciunii mele către Creator: „Lasă-mă în pace!” într-o stare diferită – iubire?

Răspuns: Se transformă într-o rugăciune, că vreau să văd acțiunile Lui în spatele a tot ceea ce mă înconjoară, atât în ​​mine, cât și în jurul meu. Că nu există nimeni altcineva în afară de El!

Întrebare: Este aceasta rugăciunea principală?

Răspuns: Da, ca El să mi-o reveleze.

Întrebare: Este aceasta schimbarea fundamentală din interiorul unui om? Și schimbă totul, întreaga lume?

Răspuns: Schimbă totul. Dă totul peste cap! Îmi face probleme! Pentru că am crezut întotdeauna că sunt conectat la altceva, dependent de altcineva, făcând altceva. De fapt, nu există nimeni și nimic!

Din KabTV „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 22.01.2026

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: După cum se știe, cineva trebuie să fie în fruntea unei organizații – este imposibil să te descurci fără un lider. Oamenii trebuie să creadă în cineva. Acesta le oferă un exemplu, așa cum dvs. le daţi exemplu studenților dvs..

Răspunsul meu: Cred că studenții mei vor înțelege că numai împreună, într-un grup puternic care include deja zeci de mii de oameni, vor putea realiza ceva. La urma urmei, un lider spiritual nu este o persoană individuală, ci o forță comună, o idee comună. Purtătorul său este grupul care poate uni și conduce pe toată lumea înainte.

În acest caz, nu vorbim despre o lume egoistă, ci despre o lume a unității, o lume altruistă, în care liderul este Creatorul. Cred că sunt ultimul care într-un fel, este un lider spiritual în Cabala – un profesor și un răspânditor care are mulți studenți.

Aspirația mea este să-mi aduc studenții într-o stare în care doar unitatea lor îi va conduce înainte. Doar unitatea!

Și când toți vor deveni unul și vor forma un astfel de element care îi va conduce înainte, când în unitatea lor Îl vor simți pe Creator, atunci El va fi cel care îi va conduce înainte, și nu o personalitate tangibilă cu barbă și ochelari. Doar așa! De aceea încerc să creez un fel de stimulator în cadrul conducerii spirituale.

Adică, totul trebuie să fie aranjat astfel încât să fie grupul! Și dacă este vorba de o singură persoană, atunci va apărea o a doua, și o a treia, și totul se va destrama, așa cum s-a întâmplat în trecut în mișcările hasidice și în alte mișcări. Toate acestea au dus pe o cale greșită, și în final, totul a dispărut.

Comentariu: Dar aveți studenți foarte puternici.

Răspunsul meu: Nu sunt puternici în nimic, absolut! Sunt puternici și cu forţă doar din punctul de vedere al egoismului și ar trebui să fie temuți. Tocmai cei considerați avansați nu sunt în niciun fel mai spirituali decât ceilalți. La nivelul lumii noastre, astfel de oameni au pur și simplu o capacitate mai mare de a convinge și de a vorbi.

Din această cauză, nu trebuie să-i urmați!

Vă avertizez: Nu ascultați pe niciunul dintre studenții mei individual! În locul meu, nu poate exista decât o direcție spirituală. Sub nicio formă, nici cei apropiați mie, nici cei departe de mine. Doar așa!

Cine vrea să se organizeze separat, cine are un fel de „mâncărime creativă”, să plece și să deschidă noi comunități. Într-o societate cabalistă acest lucru nu poate exista. Doar o adunare generală, în fruntea căreia se află conducerea spirituală!

Din KabTV emisiunea „Am primit un apel. Distrugerea lui Laitman”, 18.09.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

În lumea corporală, există trei categorii de timp: trecut, prezent și viitor. În lumea spirituală însă, nu există timp, ci mai degrabă o ordine de acțiuni, grade sau stări, în care omul își dezvăluie locul în care se află cu adevărat.

Fiecare stare prin care trece omul face parte din acea stare eternă, perfectă în care existăm de fapt. Dar atitudinea față de o stare trebuie să vină din cele două grade cele mai apropiate: din gradul anterior și din gradul viitor. Aceasta este ceea ce se numește „din trecut și din viitor”.

Totul depinde de legătura pe care o are omul cu gradele superioare și inferioare relativ la starea sa actuală, astfel încât totul să intre în prezent. El își ia încrederea din trecut, își construiește credința în viitor pe baza acestuia, bucurându-se de starea următoare, atrage lumina înconjurătoare din lumea viitoare care strălucește pentru el în present, și în acest fel, își construiește stările prin care trece.

Prin urmare, atunci când nu vedem viitorul și nici măcar nu înțelegem starea în care ne aflăm în prezent și nu știm cum să folosim corect trecutul, ci încercăm să ne raportăm în mod intenționat la aceste trei stări, la aceste trei timpuri, atunci putem fi întotdeauna în ascensiune, în inspirație, cu puterea de a folosi fiecare minut exclusiv de dragul scopului, și astfel, scurtăm timpul.

Suntem constant sub guvernarea fie a luminilor, fie a vaselor, ceea ce înseamnă că fie Reşimot din vase sunt revelate în noi, fie luminile care strălucesc în ele. Când luminile strălucesc în Kelim, nu avem dificultăți în a face față stărilor noastre, deoarece acestea sunt deja stări pe care le merităm după corectările la fiecare nivel.

Dar dacă suntem încă în iluminarea lui Malchut, această stare luminează golul și imperfecțiunea pentru noi, ceea ce se exprimă ca o lipsă de încredere, suferință, temeri și tot felul de deficiențe de împlinire.

Totuși, dacă în loc să fie atașat de vas, omul se întoarce către luminile viitoare care sunt destinate să fie revelate în acest Kli și încearcă să se conecteze cu viitorul, cu luminile înconjurătoare, atunci acestea strălucesc imediat pentru el în prezentul său, iar omul este în adeziune cu Creatorul chiar și în cele mai grave stări. Astfel, în fiecare stare, avem oportunitatea de a fi conectați cu luminile, cu dăruitorul, și nu cu vasele, cu deficiențele.

Prin urmare, în orice stare m-aș afla, fie că este o stare de lipsă de perfecțiune și lipsă de împlinire, fie, dimpotrivă, împlinire și muncă în linia dreaptă, fiecare stare este determinată de un singur criteriu. Acesta trebuie să fie cât mai înalt posibil și să-mi permită să fiu în adeziune cu Creatorul. Și dacă în ciuda tuturor plăcerilor cu care sunt plin, pot rămâne și în adeziune cu Creatorul, nu există niciun motiv ca aceste plăceri să dispară.

Din Lecția Zilnică de Cabala 31.01.2026, Rabaş – Art.24, 1985-Cele trei timpuri în muncă

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→