Întrebare: Cum te pregătești pentru a simți spiritualitatea?

Răspuns: Conform corectării Kelim (a vaselor), primim o umplere care ne dă o simţire a Creatorului. Creatorul umple omul și se „îmbrăcă” în el; asta simte omul. Pregătirea pentru aceasta este pregătirea simțurilor omului, a Kelim ale sale.

De exemplu, eu nu aud bine, așa că trebuie să cumpăr un aparat auditiv. Nu văd bine, așa că trebuie să cumpăr ochelari. Dacă nu pot distinge gustul, poate ar trebui să-mi clătesc gura. Pentru a simți gustul acru, trebuie să clătesc gustul dulce.

Trebuie să ne ascuțim cumva simțurile. Dacă mi-e somn, poate ar trebui să beau o ceașcă de cafea pentru a mă întări. Vreau să fiu sensibil și să-mi extind gama de simțiri.

Poate merită să ascult o anumită melodie. Uneori verși lacrimi în fața mea, dar eu râd de tine, iar alteori plâng din cauza a ceea ce aud de la tine. Totul depinde de pregătirea simţirilor omului.

Suntem în cea mai înaltă stare corectată, corectarea finală. Dar din cauza estompării Kelim ale noastre, simțim doar o mică parte din această stare, chiar opusul ei, și ne blestemăm viața. Tot ce avem nevoie este să ne corectăm organele senzoriale. Aceasta este munca noastră.

Din Lecţia zilnică de Cabala 03/07/26, Rabaș – Art.26, 1990-Ce înseamnă „Nu este nimeni la fel de sfânt ca Domnul, căci nu există nimeni în afară de Tine”, în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Creatorul, Forța superioară care plănuiește să aducă creația la o stare bună, intenționează să o ridice la nivelul Său, la cel mai bun, cel mai înalt nivel, adică să transforme ființa creată într-un Creator.

Diferența dintre ele constă în conștientizarea propriei stări. Omul trebuie să devină conștient de starea în care există și să se ridice de la o lipsă completă de conștientizare a spiritualității, care ne este complet ascunsă.

Ce înseamnă că este ascunsă? În prezent, credem că spiritualitatea probabil există, dar pur și simplu nu o percepem, iar acest lucru pare să însemne că ne aflăm într-un fel de stare inconștientă.

Cu toate acestea, nici măcar nu percepem încă acest lucru, deoarece omul se poate simți inconștient doar atunci când știe ce înseamnă să fie conștient. Încă nu avem această conștientizare, dar cumva începem să simțim că așa ceva există.

Omul trebuie să dezvăluie în mod independent această deficiență, ceea ce lipsește între el și Creator. Dacă ei o dezvăluie singuri, înseamnă că și-au construit propriul Kli (vas) și înțeleg ce înseamnă să existe la gradul Creatorului, în loc să rămână la gradul nostru animal, care în spiritualitate se numește „sub existență”. Există Machsom (barieră), iar ceea ce este sub Machsom este considerat ca și cum nu ar exista deloc.

Prin urmare, unui om i s-au dat tot felul de forțe (atât pro, cât și contra) și liberă alegere, care este exclusiv pentru a avansa în această direcție unică. Dacă ai cunoaște toate calitățile sufletului tău, toate legile naturii care te înconjoară, cine ești cu adevărat și care este adevărata realitate, ai vedea că ești un robot absolut. Nu există nimic ce poți determina pentru tine însuți, cu excepția unui singur lucru: să avansezi spre a deveni similar Creatorului.

În afară de aceasta, totul a fost planificat și predeterminat în avans; nu există nicio alegere implicată, nimic lăsat la voia întâmplării; totul funcționează ca un ceasornic. Dar avansarea pentru a deveni similar Creatorului este tocmai acolo unde există liberă alegere – doar acolo. Dacă deviezi chiar și puțin către conexiunea cu orice altceva, nu mai există liberă alegere. Ea există doar în acest scop.

Din Lecția zilnică de Cabala 7/6/26, Rabash, „Când ar trebui cineva să folosească mândria în muncă?” [358739]

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Discuții despre Treptele Scării, Partea 191

De ce nu este întotdeauna posibil să înțelegem o acțiune sau un gând?

Nu știm niciodată de ce am acționat într-un fel sau altul, de ce suntem aruncați de la un gând la altul, de la o stare la alta, deoarece toate acestea depind de structura interioară a sufletului. Trebuie să examinăm această dorință acum, apoi o altă dorință, urmând structura sufletului lor. Nu știm cu ce suflete și în ce chestiuni suntem conectați în cadrul structurii lui Adam HaRişon. Nu ne cunoaștem pe noi înșine, cu atât mai mult nu cunoaștem sufletele cu care suntem conectați sau tipul de conexiune. Nu există nicio modalitate prin care să știm acest lucru pe baza corpurilor fizice ale oamenilor conectați la noi.

Prin urmare, ni se aduc diverse situații și stări care ne par coincidențe, deoarece dacă am vedea structura întregului Adam HaRişon, din interiorul ei am ști ce trebuie să facem acum, ce vom face în momentul următor și ce ni se va da în viitor.

Din acest motiv, cabaliştii  ne dau sfaturi simple în această privință: în fiecare situație în care ne aflăm, nu calculați împreună cu celelalte suflete cum să acționați. Suntem într-un corp și nici măcar corpul nu trebuie să se gândească la modul în care funcționează toate celulele din corp în fiecare moment, la modul în care fiecare celulă este planificată și funcționează pentru a ști cum ar trebui să acționeze. În cele din urmă, corpul funcționează într-adevăr așa cum a fost conceput, ca un sistem închis cu toate părțile sale, chiar și cea mai mică, dar nu suntem încă la gradul în care putem recunoaște acest lucru. În starea noastră actuală suntem complet incapabili să-l înțelegem. Abia mai târziu, la sfârșitul corectării, când suntem incluși în acest sistem fără nicio perturbare, întreaga structură cu toate funcțiile sale devine revelată.

Prin urmare, cel mai corect și simplu sfat general care ni se dă este că noi, acțiunea noastră și scopul nostru trebuie să fim una. Am coborât din rădăcina în care eram atașați de Creator. Cine este Creatorul? Creatorul este format din toate celelalte suflete în care suntem încorporați, și împreună, ele primesc lumina superioară în interiorul lor. Această simțire din noi se numește „Creatorul”. Nu știm ce este în afara noastră. În afara noastră se află esența Lui. Ceea ce primim în legătură cu toate celelalte suflete în starea corectată la sfârșitul corectării din rădăcina noastră se numește „Creatorul”. „Din acțiunile Tale Te cunoaștem”. Îl cunoaștem prin simțirea noastră. Trebuie să tânjim după asta din interiorul acțiunii pe care o îndeplinim acum. Dacă ne împingem constant în acest fel, apăsând doar asupra acestui punct, atunci în final îl vom atinge într-un mod precis.

Este imposibil să oferi unui om acest program măreț în întregime, astfel încât, înainte de a efectua chiar și cea mai mică acțiune, să îl înțeleagă pe deplin și cu înțelepciune, în control deplin, să îl înțeleagă de la început până la sfârșit. Cum am putea cunoaște întregul sistem în avans înainte de a fi aderat la toate sufletele, cu toate părțile sistemului, ca o singură structură? Prin urmare, ni se oferă o soluție. Dacă dorim să fim incluși în acest sistem ca părți bune și active, trebuie să avem intenția ca noi, acțiunea noastră și starea noastră de adeziune cu Creatorul să fim una. Trebuie să ne dorim deja de acum să fim la sfârșitul corectării așa cum ne-o imaginăm, să dorim să realizăm și să creăm starea sfârșitului corectării.

Filed under: Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum poate omul să ceară ajutorul Creatorului și să își dorească doar să dăruiască fără a primi nimic pentru sine?

Răspuns: Exact asta cerem. Îi cer Creatorului să-mi dea capacitatea de a dărui. A dărui Creatorului înseamnă a dărui grupului, așa cum este scris: „Eu locuiesc printre poporul Meu”. Este unul și același lucru.

Nu există un alt Creator. „Eu locuiesc printre poporul Meu” înseamnă că El este revelat în cadrul grupului. Forța colectivă a grupului se numește „Creatorul”. A dărui grupului ca întreg înseamnă a dărui Creatorului.

Noi tindem să ne gândim la asta în termeni obișnuiți, pământești, și așa ni se pare. „Ce este atât de special la acest grup? Ce le-aș putea oferi? Asta e o prostie!” Dar dacă ai fi cu adevărat capabil să ieși din tine însuți și să dăruiești altora, ai dezvălui realitatea superioară, mai degrabă decât această lume. Pur și simplu noi nu am atins-o încă.

Omul s-ar putea întreba: „Multe mișcări filosofice nu au promovat de asemenea, devotamentul față de societate? Nu au susținut ele că vocea poporului este vocea lui Dumnezeu?” Dar nu este același lucru, deoarece ei nu au folosit lumina reformatoare, forța interioară conținută în colectiv.

Așadar, ce spune în cele din urmă înțelepciunea Cabala? Nu ai nimic altceva decât dorință. În interiorul acestei dorințe se află o forță unică numită „Creatorul”, ascunsă acolo de la început. Poți trezi această forță în cadrul grupului dacă dorești cu adevărat să avansezi către ea, dăruind grupului. Acolo, în cadrul grupului, îți rezolvi toate relațiile – cu tine însuți, cu grupul și cu Creatorul. Totul are loc în cadrul grupului, în dăruirea pe care o dobândești în afara ta.

Nu există nicio diferență între a dărui grupului și a dărui Creatorului. A dărui grupului se referă mai mult la a dărui vaselor (Kelim), dorințelor altora. A dărui Creatorului înseamnă a deveni mai integrat în forța generală a dăruirii care domnește în interiorul acelor dorințe.

Trebuie să ne eliberăm de conceptele religioase, de credința persistentă că există un Creator care domnește undeva în ceruri și ne influențează de acolo. Observați cât de adânc înrădăcinat este încă acest stereotip în noi! Dar nu există o Forță superioară în afara noastră! Acea forță există în cadrul grupului, în conexiunea dintre noi. Nu există nimic dincolo de acea realitate pe care o dezvălui. În afara realității, nu există nimic.

Pe măsură ce aprofundezi aceste concepte, începi să înțelegi că aceasta este de fapt, o abordare foarte materialistă.

Din Lecția zilnică de Cabala din 21.03.2011, despre Cartea Zohar, Yitro (Ietro)

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Pe de o parte, spunem că toate discernămintele noastre (Avhanot) provin din stări anterioare, în timp ce pe de altă parte, se spune că următoarea stare este complet opusă celei anterioare. Experiența anterioară nu poate ajuta în acest sens și orice avansare are loc în întuneric.

Răspunsul meu: Într-adevăr, omul nu are nicio experiență din starea sa anterioară. Aceasta se numește „deasupra rațiunii”. Partea superioară apare întunecată și ascunsă omului. Trebuie să ai credință, adică să percepi nu în simțire, ci în Kelim de dăruire. Aceasta se numește credință.

În Kelim de dăruire (ele sunt deasupra ta), poți presupune că partea superioară este într-adevăr superioară și măreață. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că în Kelim de primire, în care te afli în prezent, nu simți măreția celui superior. Chiar dacă aceste Kelim lucrează deja pentru a dărui, ele sunt încă mici în comparație cu partea superioară.

Să presupunem că ai deja un ecran și primești cu intenția de a dărui, adică te afli într-o anumită stare spirituală, la un anumit grad X. Ai deja ceva, dar cu toate acestea există X + 1, iar pentru tine acesta este întuneric! X+1 este o adăugare la dorința de a dărui pe care încă nu o ai. Raportat la Kli-ul tău, această acțiune este întunecată și nu o percepi ca fiind mai exaltată.

Poți simți și evalua această acțiune ca fiind mai mare doar cu condiția să ai un Kli de dăruire pentru această acțiune. Dar dacă nu l-ai dobândit încă, atunci această dăruire suplimentară îți apare ca întuneric. Și nu se poate face nimic în privința asta.

Din Lecţia zilnică de Cabala 05/07/26, Rabaș – Art.24, 1990-Ce înseamnă în muncă “Tot ceea ce este oferit ca jertfă arsă este masculin”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

 Întrebare: Pot primi discernăminte (Avhanot) și simțirea nuanțelor lor de la grup?

Răspuns: Nu, nu poți. Primeşti de la grup simţirea generală a măreției superiorului. Aceasta este puterea grupului. De fapt, nici măcar pe aceasta nu o primeşti de la grupul în sine.

Primeşti această simţire de Sus, dar prin intermediul grupului. Tot ceea ce primeşti vine din lumea infinitului, fie direct, fie prin intermediul prietenilor, adică prin intermediul sufletelor cu care eşti conectat în infinit ca un singur suflet. Pentru că acolo voi sunteți un singur suflet, fiecare dintre voi primește Avhanot suplimentar și iluminare suplimentară pentru fiecare dintre voi.

De exemplu, să presupunem că suntem zece conectați în infinit ca un singur suflet și fiecare dintre noi are zece Avhanot. Dacă toți cei zece le posedă, atunci fiecare are zece de la fiecare.

În acest fel, prin intermediul prietenilor atrag zece Avhanot suplimentare, deoarece aici, în lumea noastră, vreau să devin similar cu starea corespunzătoare din infinit în care suntem cu toții uniți. Dorind să mă unesc cu ei aici, parcă atrag acea stare în care existăm deja acolo, prin intermediul prietenilor. „Ca și cum”, pentru că aceasta nu este încă lumina în sine, ci o mică iluminare, un plus. Acolo însă, fiecare câștigă de la fiecare.

Dar asta depinde nu de prieteni, ci de mine, de modul în care eu mă raportez la ei. Fie că vrem sau nu, suntem deja conectați acolo. Prin urmare, omul nu ar trebui să-și critice prietenii. Dimpotrivă, lasă-i să facă ce vor – lasă-i să reziste sau să se certe. El pur și simplu atrage asupra sa forțele din acel loc unde există sursa comună a tuturor forțelor, și prin aceasta, atrage asupra sa forțele dăruirii, adică se atrage pe sine spre același loc.

Totul este foarte simplu. Trebuie să-ți imaginezi imaginea în care în lumea superioară, totul este deja conectat, în timp ce jos nu este. Și dacă aici, jos, faci chiar și cel mai mic efort pentru a construi aceeași imagine, atunci, în funcție de efortul pe care îl depui, atragi acea forță asupra ta.

Din Lecţia zilnică de Cabala 05/07/26, Rabaș – Art.24, 1990-Ce înseamnă în muncă “Tot ceea ce este oferit ca jertfă arsă este masculin”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Discuții despre Treptele Scării, Partea 189

Ce este Discernământul Cunoașterii și ce este Discernământul Credinței?

Omul nu poate merge pe calea cunoașterii, deoarece calea cunoașterii este primirea recompensei în vase corectate. Ce este cunoașterea? Cunoașterea ne este dată atunci când lumina intră în vas și îi dă vasului o simțire, iar noi o examinăm cu intelectul nostru și suntem conștienți de toate circumstanțele care ne-au adus la acea simțire: acțiunile pe care le-am îndeplinit, cu ce dorințe, în ce măsură sunt corectate, pe ce grade de grosime și cum am construit această simțire în ansamblu. Structura simțirii, abordarea noastră față de ea, cât de mult am muncit și cum ne bucurăm acum de ea, toate ne dau cunoaștere. În spiritualitate, putem ajunge la aceasta doar prin credință, adică prin corectarea Hafeţ Hesed (desfătarea în milă). Credința și cunoașterea sunt două grade. „Credința” se numește lumina Hasadim, iar „credința completă”, atunci când cunoașterea vine în ea, se numește „lumina Hasadim cu iluminarea de Hochma”.

Atingem lumina de Hasadim prin intermediul unui ecran al gradului rădăcină, al primului și celui de-al doilea grad de grosime. Chiar și în gradele al treilea și al patrulea de grosime, lumina de Hasadim trebuie să vină mai întâi într-o intensitate adecvată luminii de Hochma. Credința este prima corectare. Totul se obține prin credință. Ce înseamnă credința? Înseamnă să ai o restricție și vase de dăruire, gradul de Bina. Bina se numește „credință”. GAR de Bina se numește „credință completă”. Când urcăm de jos în sus, când Malchut atinge gradul de Bina, atinge mai întâi Bina, care se numește Hafeţ Hesed, iar după aceea, când își corectează vasele de primire în Bina, se consideră că a atins GAR de Bina și acolo primește iluminarea de Hochma.

Acest lucru este în contrast cu ceea ce cred masele din lumea noastră, că credința înseamnă să închidem ochii, că devenim fanatici și facem ceea ce ni se spune fără să ne folosim capul. În vasele spirituale, într-adevăr, „a nu folosi capul” înseamnă a nu lucra cu lumina Hochma, dar trebuie să „folosim capul” pentru a lucra cu lumina Hasadim, ceea ce necesită multă subtilitate și efort. Nu înseamnă a șterge dorințele. Înseamnă a le cunoaște și, deasupra lor, a construi o atitudine de a merge deasupra lor. Aceasta se numește „credință mai presus de rațiune”.

Nu există așa ceva ca o credință simplă. Întrucât noi suntem vase de primire, chiar și în gradul rădăcină, primul, al doilea și al treilea de grosime, chiar și în gradul rădăcină, tot ceea ce facem se bazează în esență pe dorința de a primi. Noi nu avem dorință de a dărui. Dorința de a dărui este Creatorul. Noi avem o dorință de a primi care poate fi corectată de dragul dăruirii. Prin urmare, chiar dacă lucrăm în gradul rădăcină de grosime, este totuși o muncă asupra dorinței de a primi de gradul rădăcină, care este diferită de dăruirea pură a Creatorului. Dacă atingem munca doar pentru a dărui, lucrăm deasupra acelei dorințe de a primi.

Chiar și în dorința de a primi există cunoaștere. Cunoașterea este grosimea sa, chiar gradul rădăcină al grosimii, iar dacă lucrăm deasupra ei, ne neutralizăm pe noi înșine, iar aceasta se numește a fi „un embrion”. Gradul rădăcină corectat al grosimii se numește „un embrion”. Noi ne anulăm complet pe noi înșine și suntem în întregime în anulare de sine, dar știm la ce renunțăm și ce anulăm. În această anulare, suntem ca și cum am fi sub controlul deplin al Creatorului, iar aceasta se numește „un embrion în pântecele mamei sale”; este dăruirea completă a sufletului nostru către cel superior. Aceasta este deasupra rațiunii. În măsura în care există rațiune, ar trebui să fim deasupra ei. La fiecare grad, există o stare numită „embrion”. Adică, există 125 de grade, iar la fiecare grad mai avansat există o grosime la care renunțăm și ne predăm sufletul lor. A fi un embrion la gradul 100, de exemplu, este o realizare mai mare decât a fi măreț la gradul 99.

Filed under: Spiritualitate - Niciun comentariu→

Discuții despre Treptele Scării, Partea 188

Nu este oare mai logic să ajungem la iubirea pentru oameni din iubirea pentru Creator?

Conform înțelepciunii Cabala, iubirea Creator este gradul final al dezvoltării dorinței; este corectarea dorinței. Dorința există în dublă ascundere, ascundere simplă, recompensă și pedeapsă și iubire. Iubirea este împărțită acolo în mai multe părți, iar iubirea eternă este cea mai mare și ultima.

Adică, trebuie să ajungem la sfârșitul corectării și abia de acolo să înțelegem că trebuie să ne relaționăm bine cu prietenul cu care studiem aici. Altfel, de ce a creat Creatorul această lume întreagă și prietenii, și ne-a adunat laolaltă? Scopul existenței acestei lumi, care împovărează sufletul și îl apasă, este de a încerca să ajungem la sfârșitul corectării, în ciuda tulburărilor pe care Creatorul ni le dă în prezent. Aceasta este în esență, întreaga chestiune a ascensiunii în grad. Suntem deja la sfârșitul corectării chiar acum, dar nu o simțim pentru că inima noastră este învăluită în 125 de învelișuri. Aceste straturi de ascundere trebuie neutralizate pentru a simți sfârșitul corectării. Cum devin neutralizate aceste învelișuri? Prin diverse mijloace care ne stau la dispoziție.

Chiar și marii drepți care se află la sfârșitul corectării coboară în această lume atunci când trebuie să ajute sufletele din această lume și încep din nou aceeași cale, ating sfârșitul corectării în viața lor, scriu cărți pentru noi, ne ajută, au grijă de noi și ne învață, toate din gradul acestei lumi. Ei sunt conectați încă la sfârșitul corectării din ei înșiși, dar sunt aici cu noi. Cu alte cuvinte, toate învelișurile care ne-au fost date pentru ca noi să nu simțim sfârșitul corectării sunt menite să ne conducă să le depășim, astfel încât să ne raportăm la ele și să le folosim. Cu cât tulburarea este mai mare, cu atât mai mare va deveni iluminarea care va veni ulterior.

Legile naturii din această lume ne dovedesc acest lucru: acțiunea rezistenței în electricitate, conexiunea dintre celulele din corp și conexiunea dintre toate lucrurile. Forța rezistenței este o forță pozitivă dacă este folosită într-un scop. Numai prin ea omul poate simți ceva și se poate produce beneficiu. Când electricitatea trece printr-un fir fără rezistență, aceasta nu este simțită. Dacă se aplică rezistență, aceasta poate produce beneficii: încălzire, răcire și funcționarea diferitelor dispozitive.

Așa este și cu povara cauzată de dorința de a primi. Fără ea, nu am simți lumina. Cu zero grosime, nimic nu este simțit. Dacă există grosime în marea de lumină, în funcție de grosime, vom putea simți lumina trecând prin ea, cu condiția să o lăsăm să treacă. Prin urmare, forța ecranului se numește „forța rezistenței”. Funcționează exact ca un rezistor care produce rezistență electrică.

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este măreția Creatorului?

Răspuns: Măreția Creatorului este atunci când scopul  este mai important pentru mine decât mine însumi, când Creatorul este mai important pentru mine decât ceea ce mi se întâmplă în acest moment sau ceea ce vine la mine din adâncul ființei mele. Creatorul și scopul – esența este una și aceeași.

Trebuie să ajung la un echilibru interior, astfel încât măreția scopului, măreția Creatorului, pe care am primit-o acum, să-mi dea putere suplimentară în comparație cu forțele pe care le posed și le folosesc pentru a avansa în viața materială.

În acest fel, voi putea să mă ridic puțin mai mult, să mă întorc către Creator și să ajung dependent de El.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 05/07/26, Rabaș – Art.24, 1990-Ce înseamnă în muncă “Tot ceea ce este oferit ca jertfă arsă este masculin”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Poate omul să identifice discernământul intern înainte de a traversa Machsom?

Răspuns: Omul care nu a traversat încă Machsom primește iluminări de Sus, care oferă o anumită simțire și înțelegere care îi permit să identifice diverse stări în interiorul lui și să avanseze.

Vedem că această cale poate dura, de exemplu, zece ani. Pe măsură ce o parcurge, omul își dă seama că devine mai înțelept și începe să înțeleagă mai bine diverse stări, se familiarizează cu ele și ajunge să le cunoască.

Aceste definiții, aceste diferențe revelate între tot felul de stări, vor fi necesare în viitor, iar anii petrecuți în acest sens nu sunt o distracție goală, ei nu trec în zadar. Această perioadă, care într-adevăr se întinde pe mai mulți ani, este necesară, deoarece omul va trebui să lucreze cu toate variațiile acestor stări mai târziu, când va dezvălui fața Creatorului.

Prin adunarea tuturor acestor Hisronot [dorinţe], numite fărădelegi și greșeli, el va continua să lucreze cu ele ulterior și apoi va vedea în ce stare se afla anterior. Între timp, omul nu vede nicio diferență între ele. Abia după ce va traversa Machsom va putea să le distingă, pentru că acum este ca un copil al cărui grad de conștientizare este prea mic.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 20/07/26, Rabaș – Art.27, 1986-Creatorul și Israel au plecat în exil

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→