Din articolul „Motivul pentru care Anularea de Sine in fata Creatorului este Dificila” (Shamati): Rezulta deci ca esenta muncii unei persoane sta doar in a ajunge la senzatia de existenta a Creatorului, adica a simti existenta Creatorului, ca ‚intregul pamant este plin de gloria Sa.”….Persoana nu ar trebui sa se gandeasca la nimic, adica singura recompensa pe care o doreste pentru munca sa ar trebui sa recompensa cu credinta in Creator.

Unele cuvinte au un dublu inteles. In fond, sensul original in Ebraica merge pana la Adam, primul om si Abraham, care a strans in vechiul Babilon un grup de oameni pe care i-a invatat cum sa il reveleze pe Creator. Initial, cuvantul a indicat radacina spirituala si a avut un sens spiritual. Insa astazi, in lumea noastra materiala, aceste cuvinte ar putea avea sensuri complet opuse.

De exemplu, faimoasa fraza din Ecleziastul „Desertaciune a desertaciunilor, totul este desertaciune (Avel Avalim)” inseamna ca totul este construit din Lumina Reflectata (Avel), rezultatele muncii umane in daruire. In lumea noastra de astazi, fraza a capatat un cu totul alt inteles, de ceva care nu are valoare.

Acelasi lucru s-a intamplat si cu cuvantul „credinta.” Cand oamenii lui Israel au devenit detasati de sentimentul spiritual, acest cuvant a inceput sa aiba sensul de ceva ascuns, despre care nu trebuie sa stim daca exista sau nu. Noi credem ca exista, desi nu avem nici o dovada. Adica, sensul cuvantului „ credinta” si-a pierdut sensul adevarat, senzatia Creatorului.

Acest lucru s-a intamplat cu multe alte cuvinte. Si de aceea noi nu intelegem ce este scris in textele Cabaliste pentru ca ele descriu starile spirituale.

Dificultatea muncii spirituale consta in faptul ca noi nu avem credinta in Creator, nu Il simtim. Si de indata ce o persoana incepe sa il simta pe Creator, are o alta problema; cum sa se ridice deasupra acestui sentiment si prin vointa sa sa prefere daruirea catre Creator. In fond, aceasta daruire nu ar trebui sa fie fortata sub influenta revelarii Creatorului, ci ar trebui sa se ridice deasupra acestei revelatii datorita valorii sale crescute. Altfel, va fi doar rezultatul muncii unei persoane care venereaza Creatorul si nu ar fi munca in asta.

Intre timp, dificultatea muncii noastre consta in faptul ca noi nu simtim forta superioara- singurul lucru vare controleaza lumea. In momentul in care persoana reveleaza acest sentiment, se preda si este de acord cu totul. Prin urmare, singurul nostru scop este revelarea Creatorului si trebuie sa ne concentram toate eforturile de a-l revela pe El in functie de similaritatea proprietatilor, care poate fi realizata in grup prin conexiune si garantie reciproca.

Din Pregatirea pentru Lectia Zilnica de Cabala 01/08/2012

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Intrebare: Acum, in timp ce ne aflam in perioada de pregatire, cerem sa obtinem puterea daruirii. Se va schimba oare aceasta cerere dupa intrarea in lumea spirituala, sau vom cere din nou acelasi lucru?

Raspuns: Este aceeasi cerere, dar in aceasta perioada de pregatire este prezenta natura egoista Lo Lishma. Eu cer sa mi se dea forta daruirii, dar subconstient eu sper sa obtin un beneficiu personal. Deci, se numeste “Lo Lishma” dar in sine cererea ramane aceeasi.

Perioada de pregatire incepe cu prima mea cerere pentru puterea daruirii. Aceasta perioada se incheie cand primim aceasta putere, pe care o folosim cand intram in lumea spirituala. Acolo, noi primim iar puterea daruirii.

In timpul pregatirii, eu cer pentru mine, Lo Lishma. Eu vreau sa obtim puterea daruirii si sper ca eventual voi primi ceva bun pentru mine. Intentiile mele egoiste de diminueaza treptat de la 100% la inceputul acestei perioade si ajunge la 0% la sfarsit. Astfel eu avansez in timpul perioadei de pregatire.

Atunci cand obtin puterea daruirii prin pregatirea dorintei pentru daruirea autentica, eu folosesc aceasta putere pentru a cere o mai mare putere a daruirii. La acest moment, este forta de la nivelul Bina, Hafetz Hesed, daruire de dragul daruirii. La urmatorul nivel eu cer iar puterea daruirii de a primi de dragul daruirii, insa acum este nivelul Hochma. In acest mod noi inaintam pana cand ajung la nivelul corectiei finale (Gmar Tikkun), starea Keter. In continuare, eu cer puterea daruirii si diferenta este peste ce va guverna dorinta si care este puterea sa.

Eu realizez ca pentru a dobandi puterea daruirii, trebuie sa simt maretia Creatorului. In masura in care am capacitatea de a o simti, voi fi capabil sa imi „aplec” dorinta. In timpul perioadei de pregatire si in functie de maretia Creatorului, eu reusesc sa corectez dorinta pentru urmatorul stadiul al daruirii pentru daruire cat si dorintele mele de a primi pentru starea de daruire de dragul daruirii.

Totul depinde de realizarea maretiei Creatorului, care ma ajuta sa ma ridic peste egoismul meu. Tranzitia de la cererea verbala la cea interioara din inima este posibila cu ajutorul Luminii. Aceasta are loc prin Lumina care Reformeaza.

Din partea a 1 a Lectiei Zilnice de Cabala 12/07/2012, Scrierile luif Rabash

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este bucuria? Cum pot lucra în mod constant în bucurie?

Răspuns: Am vorbit despre un sentiment de încredere și de securitate care ar trebui atins, atunci când unul pierde noţiunea timpului, deoarece la acel moment el simte în sinea sa Creatorul. Aceastǎ permanență pe care o simte îi permite ca el să fie în afara timpului existent, sǎ înceapǎ să simtă lumea de sus care nu are defecte, fără modificări și așa acest sentiment este constant. El vine treptat.

Încrederea unei persoane care se îndreaptă spre scop ar trebui să fie cauza unor astfel de sentimente de bucurie pentru că nu pot simți că pot rezolva unele dintre problemele mele, reușesc în ceva, sǎ-mi urmǎresc în mod clar aspiraţiile și sǎ îmi fac griji în același timp. Aceasta înseamnă că ceva este greșit. Bucuria este rezultatul acțiunii mele corecte.

Din Convenția de la Harkov “Unindu-ne pentru a ne ridica” 19/08/12, Lecția 7

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Daca prietenii devin mai importanti pentru voi decat propria persoana si prima voastra preocupare este ca ei sa descopere spiritualitatea si nu voi, acest lucru arata o maretie mai mare decat voi fata de Creator deoarece prin asta voi vreti sa Il multumiti. Pentru El, a se revela pe Sine este o placere. El poate fi revelat doar prin dorinta care I se aseamana, adica dorintele daruirii care sunt compatibile cu daruirea Sa. O persoana care daruieste ajunge la adeziunea cu Creatorul in functie de legea echivalentei de forma.

Dar vasele daruirii nu pot exista in persoana insasi. Ele pot exista doar daca luati dorintele straine voua si cu cat sunt mai straine, cu atat mai bine.  Discipolii lui Rabbi Shimon au simtit o ura atat de intensa unii fata de altii inainte de a incepe sa studieze. Imaginati-va ce dorinte mari au corectat ei ridicandu-le in daruire catre Creator astfel incat El sa poata implini daruirea sa cu ei.

Este la fel ca atunci cand voi dorind sa ajungeti la iubirea Creatorului incercati sa ii iubiti pe ceilalti, pe prieteni. Voi sunteti de acord sa luati toate dorintele lor si sa le ridicati la Creator pentru corectare. Asta inseamna ca voi sunteti pregatiti sa ii serviti, sa fiti conductorii dintre ei si Creator. Voi folositi doar Masach (ecranul) si astfel deveniti ca mama, Bina, care nu are nimic.

Aceasta poarta numele „regatul preotilor” care nu au o stare pentru ei. Creatorul este singura lor proprietate. Voi doar conduceti Lumina Lui prin voi pentru ceilalti si astfel ajungeti la adeziune cu El.

Din partea a 3 a Lectiei Zilnice de Cbala 27/08/2012, Studiul celor Zece Sefirot

Filed under: Garantia reciproca, Lectia zilnica, Munca in grup, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

In ascundere, am o singura varianta: sa imi imaginez maretia superiorului care ma conduce si imi determina toate starile. Cel superior pretinde intentionat ca este mic pentru a da celui inferior oportunitatea de a lucra.

Daca, Creatorul, forta superioara care domina totul, devine revelata, atunci nu ar mai fi loc pentru credinta, daruire, pentru ca vad ca totul de afla in mainile Sale si eu nu mai am pentru ce munci. De aceea eu cer ascunderea.

Eu incep sa apreciez ascunderea pentru ca eu traiesc in ascunderea Sa. Eu dispar daca El este revelat. Daca, Creatorul este revelat, ma intorc la zero, simtind ca El controleaza si determina totul si eu nu am nimic de facut, ca si cum nu as exista.

Daca, Creatorul este ascuns, atunci am sansa de a face eforturi, de a munci, de a cauta puterea. Este clar ca eu iau putere de la El, insa simt ca exist datorita ascunderii si construiesc ceva. Acesta este primul pas.

Odata ce m-am construit pe mine in aceasta forma de ascundere, pe care o cer si ma ridic la intregul Partzuf spiritual, ajung la Galgalta veEynaim, intreaga dorinta care daruieste. Atunci pot cere Creatorului sa inceapa sa se reveleze.

Chiar daca El este revelat, eu nu voi disparea pentru ca exist deja in lumea spirituala si ma pot adauga revelarii Sale, chiar daca El contiuna sa fie ascuns. Eu imi arat independenta in ciuda revelarii Sale. Acum, revelarea Sa nu ma deranjeaza; ci dimpotriva, imi da posibilitati aditionale de a lucra. In fond, in ciuda faptului ca, Creatorul este revelat, pot sta fara sa ma anulez inaintea Sa. Aceasta este denumita primirea pentru daruire, gradul iubirii.

Din partea a 2 a Lectiei Zilnice de Cabala 29/08/2012, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Suma recunostiintei pentru trecut ne da vasul total (Kli) pentru dezvaluirea Creatorului, totala senzitivitate, putere, intensitate, suferinta, inaintare. De ce este recunostiinta atat de importanta? Pentru ca in acest mod o persoana are o atitudine pozitiva fata de Creator, de Lumina, vede acest lucru in mod pozitiv si Lumina straluceste asupra sa asa cum este gata sa straluceasca in Lumina.

Atunci cand multumim trecutului si toti fac eforturi sa se conecteze cu prietenii in grup pentru a dobandi puterea de a se conecta corect la trecut, atunci ne unim si formam o dorinta comuna pentru a intelege si revela pe Creator. Asta pe de o parte.

Pe de alta parte, aceasta dorinta este plina de recunostiinta, constienta si apreciere a trecutului pentru ca noi incepem sa simtim ca acest lucru a fost absolut necesar pentru a ajunge la starea prezenta de unde incepem sa intram in lumea superioara. De ce este aceasta stare pe care o obtinem prin anularea trecutului negativ un mijloc de revelare a Creatorului? Pentru ca ne da incredere absoluta ca lumea este condusa doar de forte pozitive. Astfel, noi ne putem simti ca un copil in bratele mamei sale. Nimic altceva nu este necesar, totul este complet aranjat. Un copil isi poate simti mama si se simte astfel in siguranta in bratele sale.

Odata ce am ajuns la aceasta stare de siguranta si incredere, lumea devine infinita; pur si simplu. Persoana simte ca este nelimitata. Nimic nu ne constrange; nu suntem sub nici o autoritate, presiune, nici constienti sau subconstienti! Si de aceea lumea superioara este revelata, acest univers total si adevarat in care traim a fost comprimat la nivelul, marimea acestei lumi de catre constanta, alarmanta, teama de neplacut si prin lipsa caracteristicilor proprii ale Creatorului care conduce si domina totul. In acest fel are loc revelarea. Este posibil sa ajungeti la revelarea finala a guvernarii superioare doar prin munca asupra voastra, a trecutului, prezentului si viitorului. Astfel, noi eliminam timpul in totalitate, cel mai limitativ factor al lumii noastre. In totalitate! Daca eu cred ca ma aflu intr-o constanta forta care controleaza totul si tine totul intr-o stare absolut pozitiva, atunci nu exista timp. Ce se schimba? Nu exista miscare sau deplasare, nici sus si nici jos, nici o coordonata, doar spatiul, lumea Infinitatii.

Desigur, noi trebuie sa ajungem la aceasta stare. Eu inca nu stiu ce este asta. Insa exista cel putin, expansiunea sferei in care existam prin obtinerea garantiilor, securitatii, sentimentului de sine in mila proprietatii daruirii care ne da miscarea de inaintare spre expansiunea sferei.

Din Congresul de la Harkov “Unirea spre Inaltare” 18/08/2012, Atelier 7

Filed under: Ateliere, Munca in grup, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

În timpul atelierului, imaginaţi-vǎ cǎ sunteţi în sufletul vostru şi cǎ cei zece oameni care stau cu voi în cerc nu sunt doar oameni ci o conexiune care creeazǎ vasul sufletului vostru. Descoperim o astfel de conexiune între noi în timp ce primim materialul, dorinţa, vasul colectiv general în care Lumina este relevatǎ.

Dorinţa şi Lumina împreună, ne vor da senzaţia nivelului spiritual pe care îl vom simți ca o forță specială, care construiește și susține acest nivel, ceea ce înseamnă Creatorul și care include toate dorințele și Luminile. Trebuie să ne imaginăm toate acestea în timpul workshop-ului.

Un suflet este dǎruirea noastrǎ comunǎ. Staţi într-un cerc de zece oameni și va trebui să vǎ imaginaţi o rețea de dǎruire comunǎ care vǎ conectează pe toți. Fiecare simte că se anuleazǎ pe el însuşi  în ea și asta îl încorporeazǎ  în dorința generală. Nu există nici un eu, tu, sau el deasupra celorlalţi; toatǎ lumea este la acelaşi nivel. În măsura în care fiecare dispare în totalitate și în loc de zece persoane și de câmpul dintre ele rǎmâne doar câmpul de conectare și oamenii par să dispară.

Acest câmp este numit spiritual „vas”, atitudinea noastră, dorinţa de a dǎrui unul altuia. În consecință, Lumina îmbracǎ această dorință în dǎruire reciprocǎ.

Aceastǎ dorinţǎ de dǎruire reciprocǎ se numește „suflet”, iar Lumina care o umple este numitǎ „Lumina sufletului,” este viaţǎ, vitalitate, NRNHY. Nu există nici o altă realitate! Acesta este realitatea în care intraţi tot mai adânc de fiecare dată și începeţi să simţiţi că aici este locul în care este toatǎ umanitatea, toate forțele și toate relațiile. Aici îl veți descoperi pe Creator!

Aţi devenit fǎrǎ limite, pentru că înainte de asta v-aţi anulat și aţi intrat în câmpul care vǎ conectează. Prin asta ați șters toate granițele: nu este vorba de a absorbi o cantitate nelimitatǎ ci de a fi încorporat fǎrǎ limite în alţii, de cum sǎ te pierzi în ei.

Datoritǎ acestui lucru începeţi sǎ simţiţi întregul vas. Aceasta se numeşte dorinţa de a dǎrui care practic vǎ remodeleazǎ şi vǎ oferǎ aspecte infinite.

Din prima parte a  Lecţiei zilnice de Cabala 8/24/12, Scrierile lui Rabash

Filed under: Ateliere, Garantia reciproca, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Noi il iubim pe Creator pentru ca este sursa din care primim placere. In mod clar, aceasta este o iubire egoista si conditionata. Daca, insa, Creatorul ne trimite probleme, noi Ii vom raspunde cu siguranta prin ura.

Insa, cand persoana, numita ‚lucrator al Creatorului”, sufera prin munca sa spirituala, asociaza problema cu egoismul sau si incearca sa se raporteze la Creator prin iubire. Inseamna ca se divide in doua parti, partea care primeste si partea care daruieste. In partea care primeste, simte suferinta dar persoana doreste sa o depaseasca. Si apoi, se raporteaza la suferinta sa ca la o „verificare” ca iubirea sa acopera intr-adevar toate greselile si ca se poate ridica deasupra tuturor starilor care ii daruiesc durere.

Apoi, intelege, vede si stie sigur ca atitudinea sa fata de Creator este independenta de ego-ul sau. Altminteri, nu are mijloace sau criterii pentru testare.

Prin urmare, relatia cu Creatorul se bazeaza pe faptul ca persoana se anuleaza pe sine de dragul daruirii, ca isi percepe propriul egoism ca fiind mai rau decat moartea. Dar numai in aceste conditii poate fi sgura ca iubirea sa pentru Creator este neconditionata si perfecta.

Din Pregatierea pentru Lectia Zilnica de Cabala 12/08/2012

Filed under: Iubire, Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Cu cat pretuiti mai mult pe cel de sus, cu atat veti fi mai aproape de Lumina. Cand il justificati pe Creator, cand il respectati, de sus veti primi o dorinta aditionala (Aviut), caderea. Cu cat va apropiati de Lumina, cu atat este mai mare intensitatea cu care aceasta lucreaza asupra voastra.

Efectul Luminii este amplificat de apropierea voastra, de incercarea de a va apropia si de aceea genele informationale (Reshimot) se manifesta intr-o masura mai mare si au un caracter apropiat Luminii, in conformitate cu dorinta voastra.

Si treptat, pe cale, profunzimea dorintei voastre si sentimentele negative va sunt revelate, insa totul are loc pe un trend pozitiv, desi starea poate parea opusa. De aceea voi faceti corectii chiar si pe intuneric.

Din partea a 3 a Lectiei Zilnice de Cabala 27/08/2012, Studiul celor Zece Sefirot

Filed under: Lectia zilnica, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Cand o persoana priveste la propria sa istorie, la anii pe care i-a trait, vede cum Creatorul l-a condus treptat catre starea prezenta aducand persoana mai aproape de El, trecand-o prin stari care pareau zadarnice, ridicole si inutile.

De fapt, atunci cand persoana accepta totul chiar daca nu intelege de ce a trebuit sa treaca prin toate acestea, recunostiinta fata de Creator pentru faptul ca a adus-o in starea curenta pe aceasta cale si faptul ca incepe sa il reveleze acum pe Creator, in recunostiinta sa prin justificarea trecutului, duc persoana la intentia corecta, la starea corecta din prezent.

“Articolul 26” din cartea Shamati, “Viitorul Persoanei Depinde Si Este Legat De Recunostiinta Fata De Trecut” vorbeste de asemenea despre cat de imposibil este sa te conectezi corect la viitor daca nu gasesti justificarea starilor trecute acceptand faptul ca totul vine de la faptul ca “Nu exista nimeni in afara de El”. Daca se intampla asa, acesta este un semnal ca totul a trebuit sa se intample asa pana acum si ca persoana nu trebuie sa regrete nimic din ceea ce s-a intamplat.

Doar pornind de la starea curenta, in care tot ce s-a intamplat s-a terminat, poate persoana sa multumeasca in avans pentru viitor si sa fie in stare de libera daruire, libera miscare catre Creator, atunci cand nu exista nimic negativ in relatiile trecute. Prin corectarea atitudinii persoanei fata de trecut, persoana se pregateste pe sine pentru viitor.

Creatorul ne pune intentionat in diferite situatii si schimbari si retine memoria negativa a acestor evenimente in noi. Noi de fapt nu ne amintim momentele pozitive, noi ni le amintim doar pe cele negative pentru ca ego-ul isi aminteste doar momentele in care nu a primit, in care a fost inselat, in care a pierdut, etc. Daca justific Providenta Creatorului in trecut, nu conteaza ca trecut, ci este transferat in viitor. Astfel construiesc un vas, o atitudine corecta fata de viitor si sunt gata sa inaintez.

Deci este imposibil sa incep de la momentul prezent stergand pur si simplu trecutul. El ne-a fost dat astfel incat acum, in acest moment, sa fim capabili sa privim corect viitorul si sa relationam corect cu Creatorul.

Daca sunt total reconciliat si recunoscator accept tot ce am simtit ca fiind negativ fata de mine, de lume, de rude, indepartarea mea de oameni, de Creator si tot ce mi-a facut, daca inteleg ca mi-am urmat calea si ca acum multumita faptului ca ma pot ridica deasupar acestora, in ciuda ego-ului meu, in ciuda criticimului egoist, imi pot transforma toate sentimentele mele de recunostiinta, in adeziune fata de Creator. Nu numai ca Il iert, ci mai degraba inteleg, percep si simt ca mi se da sansa sa incep conexiunea cu El, ca sunt gata sa Il revelez.

Prin urmare, viitorul unei persoane depinde si este legat de recunostiinta fata de trecut. Daca ne corectam atitudinea fata de trecut de la criticism la recunostiinta, de la regret si dezamagire la bucurie, noi cream vasul corect pentru revelarea Creatorului.
Din Congresul de la Harkov “Unirea catre Inaltare” 19/08/2012, Workshop 7

Filed under: Congrese, Munca interioara, Similaritatea mea cu Creatorul, Spiritualitate - Niciun comentariu→