Category Archives: Similaritatea mea cu Creatorul

Dizolvarea în cupa unitǎţii

În timpul atelierului, imaginaţi-vǎ cǎ sunteţi în sufletul vostru şi cǎ cei zece oameni care stau cu voi în cerc nu sunt doar oameni ci o conexiune care creeazǎ vasul sufletului vostru. Descoperim o astfel de conexiune între noi în timp ce primim materialul, dorinţa, vasul colectiv general în care Lumina este relevatǎ.

Dorinţa şi Lumina împreună, ne vor da senzaţia nivelului spiritual pe care îl vom simți ca o forță specială, care construiește și susține acest nivel, ceea ce înseamnă Creatorul și care include toate dorințele și Luminile. Trebuie să ne imaginăm toate acestea în timpul workshop-ului.

Un suflet este dǎruirea noastrǎ comunǎ. Staţi într-un cerc de zece oameni și va trebui să vǎ imaginaţi o rețea de dǎruire comunǎ care vǎ conectează pe toți. Fiecare simte că se anuleazǎ pe el însuşi  în ea și asta îl încorporeazǎ  în dorința generală. Nu există nici un eu, tu, sau el deasupra celorlalţi; toatǎ lumea este la acelaşi nivel. În măsura în care fiecare dispare în totalitate și în loc de zece persoane și de câmpul dintre ele rǎmâne doar câmpul de conectare și oamenii par să dispară.

Acest câmp este numit spiritual „vas”, atitudinea noastră, dorinţa de a dǎrui unul altuia. În consecință, Lumina îmbracǎ această dorință în dǎruire reciprocǎ.

Aceastǎ dorinţǎ de dǎruire reciprocǎ se numește „suflet”, iar Lumina care o umple este numitǎ „Lumina sufletului,” este viaţǎ, vitalitate, NRNHY. Nu există nici o altă realitate! Acesta este realitatea în care intraţi tot mai adânc de fiecare dată și începeţi să simţiţi că aici este locul în care este toatǎ umanitatea, toate forțele și toate relațiile. Aici îl veți descoperi pe Creator!

Aţi devenit fǎrǎ limite, pentru că înainte de asta v-aţi anulat și aţi intrat în câmpul care vǎ conectează. Prin asta ați șters toate granițele: nu este vorba de a absorbi o cantitate nelimitatǎ ci de a fi încorporat fǎrǎ limite în alţii, de cum sǎ te pierzi în ei.

Datoritǎ acestui lucru începeţi sǎ simţiţi întregul vas. Aceasta se numeşte dorinţa de a dǎrui care practic vǎ remodeleazǎ şi vǎ oferǎ aspecte infinite.

Din prima parte a  Lecţiei zilnice de Cabala 8/24/12, Scrierile lui Rabash

Problemele Sunt Un Test Pentru Iubire

Noi il iubim pe Creator pentru ca este sursa din care primim placere. In mod clar, aceasta este o iubire egoista si conditionata. Daca, insa, Creatorul ne trimite probleme, noi Ii vom raspunde cu siguranta prin ura.


Insa, cand persoana, numita ‚lucrator al Creatorului”, sufera prin munca sa spirituala, asociaza problema cu egoismul sau si incearca sa se raporteze la Creator prin iubire. Inseamna ca se divide in doua parti, partea care primeste si partea care daruieste. In partea care primeste, simte suferinta dar persoana doreste sa o depaseasca. Si apoi, se raporteaza la suferinta sa ca la o „verificare” ca iubirea sa acopera intr-adevar toate greselile si ca se poate ridica deasupra tuturor starilor care ii daruiesc durere.

Apoi, intelege, vede si stie sigur ca atitudinea sa fata de Creator este independenta de ego-ul sau. Altminteri, nu are mijloace sau criterii pentru testare.

Prin urmare, relatia cu Creatorul se bazeaza pe faptul ca persoana se anuleaza pe sine de dragul daruirii, ca isi percepe propriul egoism ca fiind mai rau decat moartea. Dar numai in aceste conditii poate fi sgura ca iubirea sa pentru Creator este neconditionata si perfecta.

Din Pregatierea pentru Lectia Zilnica de Cabala 12/08/2012

Caderea Trebuie Castigata!

Cu cat pretuiti mai mult pe cel de sus, cu atat veti fi mai aproape de Lumina. Cand il justificati pe Creator, cand il respectati, de sus veti primi o dorinta aditionala (Aviut), caderea. Cu cat va apropiati de Lumina, cu atat este mai mare intensitatea cu care aceasta lucreaza asupra voastra.

Efectul Luminii este amplificat de apropierea voastra, de incercarea de a va apropia si de aceea genele informationale (Reshimot) se manifesta intr-o masura mai mare si au un caracter apropiat Luminii, in conformitate cu dorinta voastra.

Si treptat, pe cale, profunzimea dorintei voastre si sentimentele negative va sunt revelate, insa totul are loc pe un trend pozitiv, desi starea poate parea opusa. De aceea voi faceti corectii chiar si pe intuneric.

Din partea a 3 a Lectiei Zilnice de Cabala 27/08/2012, Studiul celor Zece Sefirot

Recunostiinta Fata De Trecut Ne Pregateste Pentru Viitor

Cand o persoana priveste la propria sa istorie, la anii pe care i-a trait, vede cum Creatorul l-a condus treptat catre starea prezenta aducand persoana mai aproape de El, trecand-o prin stari care pareau zadarnice, ridicole si inutile.

De fapt, atunci cand persoana accepta totul chiar daca nu intelege de ce a trebuit sa treaca prin toate acestea, recunostiinta fata de Creator pentru faptul ca a adus-o in starea curenta pe aceasta cale si faptul ca incepe sa il reveleze acum pe Creator, in recunostiinta sa prin justificarea trecutului, duc persoana la intentia corecta, la starea corecta din prezent.

“Articolul 26” din cartea Shamati, “Viitorul Persoanei Depinde Si Este Legat De Recunostiinta Fata De Trecut” vorbeste de asemenea despre cat de imposibil este sa te conectezi corect la viitor daca nu gasesti justificarea starilor trecute acceptand faptul ca totul vine de la faptul ca “Nu exista nimeni in afara de El”. Daca se intampla asa, acesta este un semnal ca totul a trebuit sa se intample asa pana acum si ca persoana nu trebuie sa regrete nimic din ceea ce s-a intamplat.

Doar pornind de la starea curenta, in care tot ce s-a intamplat s-a terminat, poate persoana sa multumeasca in avans pentru viitor si sa fie in stare de libera daruire, libera miscare catre Creator, atunci cand nu exista nimic negativ in relatiile trecute. Prin corectarea atitudinii persoanei fata de trecut, persoana se pregateste pe sine pentru viitor.

Creatorul ne pune intentionat in diferite situatii si schimbari si retine memoria negativa a acestor evenimente in noi. Noi de fapt nu ne amintim momentele pozitive, noi ni le amintim doar pe cele negative pentru ca ego-ul isi aminteste doar momentele in care nu a primit, in care a fost inselat, in care a pierdut, etc. Daca justific Providenta Creatorului in trecut, nu conteaza ca trecut, ci este transferat in viitor. Astfel construiesc un vas, o atitudine corecta fata de viitor si sunt gata sa inaintez.

Deci este imposibil sa incep de la momentul prezent stergand pur si simplu trecutul. El ne-a fost dat astfel incat acum, in acest moment, sa fim capabili sa privim corect viitorul si sa relationam corect cu Creatorul.

Daca sunt total reconciliat si recunoscator accept tot ce am simtit ca fiind negativ fata de mine, de lume, de rude, indepartarea mea de oameni, de Creator si tot ce mi-a facut, daca inteleg ca mi-am urmat calea si ca acum multumita faptului ca ma pot ridica deasupar acestora, in ciuda ego-ului meu, in ciuda criticimului egoist, imi pot transforma toate sentimentele mele de recunostiinta, in adeziune fata de Creator. Nu numai ca Il iert, ci mai degraba inteleg, percep si simt ca mi se da sansa sa incep conexiunea cu El, ca sunt gata sa Il revelez.

Prin urmare, viitorul unei persoane depinde si este legat de recunostiinta fata de trecut. Daca ne corectam atitudinea fata de trecut de la criticism la recunostiinta, de la regret si dezamagire la bucurie, noi cream vasul corect pentru revelarea Creatorului.
Din Congresul de la Harkov “Unirea catre Inaltare” 19/08/2012, Workshop 7

Ca un singur om

Întrebare: Dacă simt deodată dorinţele celorlaţi, ce ar trebui să fac cu ele? Ar trebui să le împlinesc?

Răspuns: Dacă simţi nu doar dorinţele neesenţiale ci tânjirile prietenilor, dorinţele pentru scop, atunci identifici aceste dorinţe şi nu le mai împarţi între „ale lor” şi „ale tale”.

Dacă tânjeşti către ceea ce trebuie, te întorci la „nu există nimeni în afară de El,” la o parte integrală, deci nu mai există nicio diviziune. Ar trebui să fie ca un test, un control pentru dorinţa corectă.

Simţi dorinţele prietenilor ca propriile dorinţe. Te conectezi pur şi simplu cu ele şi astfel nu mai este „tu” şi „ei”.

O persoană este o dorinţă; fiecare dintre noi suntem o dorinţă. Dacă vrem să îi percepem pe alţii le percepem ca pe ale noastre.

Dacă o mamă este umplută cu dorinţele copilului său, dorinţele ei şi dorinţele lui sunt încă separate, dar dacă noi vrem să obţinem revelaţia Creatorului, tânjind la El pentru că „nu este nimeni în afară de El”, simţim dorinţele noastre ca absolut identice; nu simt vreo diferenţă între dorinţele mele şi dorinţele altora.

Imaginează-ţi că tocmai de-ai conectat cu cineva, că ai vorbit cu el, ai simţit că gândiţi la fel şi că vreţi acelaşi lucru, atunci deveniţi ca un singur om. Diviziunea externă a corpurilor dispare şi rămâne unul singur, intern – nu două conectate ci unul.

Din Congresul Kharkov “Să ne unim pentru a urca” 8/18/12, Lecţia 5

Teama de a apela la Creator

Întrebare: Dacǎ eu nu știu pe cine chem înainte de rugǎciune, atunci de ce experimentez un sentiment de agitaţie înaintea Creatorului, o teamǎ de a apela la Creator?

Rǎspuns: Te invidiez. Acest lucru înseamnă că știi Cui te adresezi.

Este o stare de exaltare atunci când o persoană se adresează calitǎţii de dǎruire, Luminii sau cuiva mai mare şi experimenteazǎ un sentiment de agitaţie, de tulburare. Acest lucru înseamnă că el simte măsura în care starea lui, viața lui, fiecare celulă și fiecare moment, toate relațiile și întâlnirile lui, toate depind numai de Luminǎ. Asta este, simte cǎ nu el e singurul care deţine controlul asupra lui însuşi, cǎ nu el se ocupă de clipa următoare şi totul existǎ în afara lui. El nu simte încǎ în mâinile cui se aflǎ şi din cauza asta are un sentiment de agitaţie. Deocamdatǎ acestea sunt nişte trepidaţii animalice, dar care ne împing înainte.

Apoi, la un moment dat, o senzație opusǎ de încredere va veni, fǎcându-mǎ să mă simt bine, ca şi cum eu nu depind de mine. Nimic nu poate fi mai rău decât acum, fiind responsabil de mine și destinul meu!

Mă bucur că există Lumina care determină totul, formeazǎ totul şi mǎ ghideazǎ. Singurul lucru care  îmi rǎmâne de fǎcut este să simt și să lucrez la unison cu Lumina, care este singura cale pentru mine de a realiza toate acestea.

From the Kharkov Convention “Uniting to Ascend” 8/18/12, Lesson 5

Sǎ distingem scopul cu ajutorul perturbaţiilor

Întrebare: Înainte de a veni la congres, am întâlnit multe obstacole în calea noastrǎ. Cum ar trebui sǎ le acceptǎm şi sǎ le depaşim?

Rǎspuns : Toate problemele care apar de-a lungul drumului nu sunt întâmplǎtoare; trebuie sǎ simţim în ele ajutorul. În nici un caz acestea nu ar trebui să amâne sau să anuleze scopul vostru.

Trebuie sǎ reevaluaţi  scopul în sine şi sǎ-l urmaţi chiar mai intens ca pânǎ acum. Iar apoi reuşiţi și vedeţi că ultima dată, intențiile voastre au fost imprecis coordonate în vederea atingerii scopului: aţi uitat ceva, cumva nu aţi fost încă axaţi pe el, în timp ce acum, datorită perturbǎrilor, aţi determinat cu precizie, presând un pic mai mult şi consolidând intenția dumneavoastră și, prin urmare, vă afundaţi în vederea atingerii scopului.

Deci, toate tulburările sunt in avantajul vostru: ele vǎ vor opri fie pentru că nu sunteţi încă vrednici de a atinge scopul, sau invers, ele vǎ forțează să presaţi astfel ca voi sǎ fiţi capabili şi demni de a înainta spre scop.

Suntem într-un câmp de forță în care nu există accidente, nu sunt excepții și nici tratamente speciale. Acesta este modul în care funcționează.

Din Lectia 4 Congresul Kharkov “Uniting to Ascend” 8/18/12

Totul este gata, ultimul cuvânt este al nostru!

Intrebare: Ce așteptăm, ce ar trebui să sperăm pentru toți prietenii care se dedică convenției?

Raspuns: Trebuie să sperați că vă veți conecta ca rezultat al tuturor eforturilor care ar trebui să fie absorbite cu intenția de a vă uni. Există toate condițiile necesare pentru asta în lume astăzi.

În fiecare zi, articole ale oamenilor de știință și cercetătorilor, economiștilor și politicienilor îmi sunt trimise, despre globalizarea lumii și legăturile reciproce în ea. Ei de fapt, folosesc cuvintele noastre, deși nu spun totul, deoarece nu înțeleg cum pot schimba situația în societate. Ei înțeleg, totuși, că lumea va trebui să ajungă la unitate, armonie, integralitate, etc

Suntem într-o stare fără precedent. Ne-a fost dată o șansă de a schimba lumea prin unire, și, mai mult, ne este dată într-o țară în care înțelepciunea Cabalei s-a dezvoltat de mulți ani și în care azi, de asemenea, există cele mai puternice grupuri și cei mai fideli studenți. Noi putem provoca forța pe care o vom descoperi între noi să ajute într-adevăr toată lumea pentru a ajunge la Creator prin ea.

Aceasta se numește o trinitate: Noi, fiecare dintre noi, prin intermediul grupului, prin noi toți, prin Kli-ul lumii (vas), iar dupa noi comunitatea mondială, tânjesc după Creator și se conectează. Asta înseamnă că noi, toți prietenii din întreaga lume, împreună cu toată omenirea și cu Creatorul fac un întreg general. Acest ansamblu general ar trebui să fie descoperit, simtit și creat, din moment ce nu există acum!
Sper că pregătirea noastră va servi asta.

Dintr-o Lecție virtuală 12/08/12

Ego… eu nu îţi aparţin

Întrebare: Cum putem verifica noi, care este intenţia noastră în timp ce citim Zohar?

Răspuns: Cartea Zohar este sursa de Lumină ce vine către noi, dacă dorim să o folosim în mod corect. De aceea, în timp ce studiez cărţile de Cabala, întotdeauna chem asupra mea ceva iluminare, dar ea vine în concordanţă cu intensitatea efortului meu şi a pregătirii mele. Dacă studiez cu scopul de a câştiga ceva corporal, sau de a atinge lumea următoare ca pe un privilegiu personal, atunci Lumina, prin influenţa sa, crează în mine un întuneric şi mai mare. Mă îndepărtez de la înţelegerea motivului pentru care mi-a fost dat acest sistem, de ceea ce trebuie să fac cu mine şi de cum ar trebui să mă port cu ceilalţi. Chiar şi când citesc cuvinte minunate despre iubire şi conexiune, nu mai am simţul apartenenţei, nu mai văd vreo conexiune şi nu ştiu cum să percep textul: dacă să-l las să-mi pătrundă în inimă sau nu, asta insemnând că eu studiez precum un liliac, care este hrănit de noapte şi nu aşteaptă răsăritul.  

Dar dacă încerc să mă conectez cu ceilalţi şi acesta este motivul pentru care învăţ metoda, prin observarea condiţiilor de acceptare a ei la Muntele Sinai, câştigând împreună cu toţi ceilalţi, starea de a fi „un singur om cu o singură inimă”, de a intra in garanţie mutuală, de a atinge iubirea frăţească şi prin intermediul ei, iubirea Creatorului, atunci Lumina începe să mă dezvolte. Aceasta nu este calea obişnuită care este depăşită în diverse stadii, ci încep treptat să descopăr în ea, stadiul greşit, sfărâmat.

Studiul egoist ascunde de mine egoul, iar eu mă văd a fi drept. Pe de altă parte, prin studiul corect, descopăr că sunt scufundat în rău. Primul lucru pe care Lumina mi-l revelează este calitatea mea rea, iar eu trebuie să muncesc în concordanţă cu asta. Descoperind răul, mă simt şi mai rău ca deobicei. Deci ce pot face? Până la urmă, în concordanţă cu natura mea, vreau să scap atunci când mă simt prost.

Poate că ar trebui să opresc studiul şi să mă retrag din grup? Poate că ar trebui să simt disperare? Sau poate că ar trebui să fiu fericit că mi s-a permis să descopăr recunoaşterea răului? Ar trebui să fie o lege pentru mine, o invitaţie: dacă mă pot ridica deasupra acestui sentiment neplăcut, voi tânji după dăruirea de dincolo de primire.

Prefer să primesc o lovitură, din moment ce suferinţele ce sunt revelate în egoul meu, îmi arată că nu lucrez pentru el. Deşi experimentez senzaţii neplăcute, le depăşesc şi mă îndrept spre unitate. Nu evadez cu scopul de a îndulci amarul; nu mă inchid, nu cobor şi nu opresc studiul. Din contră, accept toate necazurile care vin din toate direcţiile, pe drumul spre unirea cu prietenii, ca fiind trimise de către Creator şi accept că nu există altceva înafară de El. 

Accept fiecare stadiu ca fiind benefic avansării mele. Nu doresc să anulez nimic şi continui să studiez cu scopul de a neutraliza sentimentul neplăcut. De fapt, îl doresc; doresc ca el să stea până mă focalizează spre modul în care să mă ridic deasupra lui, de a fi deasupra motivului. Accept cu bucurie toate problemele şi întreruperile, presiunile circumstanţelor, necazurile externe, diferitele suferinţe, din moment ce ele toate mă ajută să mă concentrez pe scopul corect, creând asemenea limitări, ca nişte şabloane cu care lucrând, să avansez cu siguranţă.

Aceasta construieşte în mine, vase de primire. Ele continuă să crească şi să sufere, în timp ce eu, fiind cu un nivel deasupra lor, doresc să mă menţin în conexiunea cu Creatorul, până când dobândesc o credinţă totală, atributul lui Bina şi să încep să-mi folosesc vasele de primire cu scopul de a dărui.

Dar chiar şi atunci, nu intenţionez să mă calmez, din moment ce m-am ridicat la un asemenea grad în care ar trebui să nu mai fie nici un gând de automulţumire. Din contră, tânjesc şi mai mult să mă ridic şi sunt chiar gata să primesc plăcere, dar nu cu scopul de a mă umple pe mine, ci cu scopul de a împlini dorinţa Creatorului.   

Aceasta este toată munca noastră, De-a lungul acestei căi, eu am nevoie de o sursă reală, de o dorinţă egoistă ce îmi furnizează forţa de dăruire, mulţumită depăşirii problemelor de către mine şi a suferinţelor ce provin din aceste probleme şi îmi este foarte clar că totul vine de la Creator.

Din a 2-a parte a Lecţiei zilnice de Cabala 16/8/12Cartea Zohar

Metoda care ne conduce catre Lumina

Primul om care a revelat, care a realizat intelepciunea Cabala acum 5773 de ani, s-a numit Adam. Vom sarbatori in curand ziua sa. In fond, anul nou bilblic este nasterea lui Adam ca si Cabalist, ziua in care a revelat lumea superioara, forta superioara. El a scris o carte despre asta, „Ingerul Secret.” Numaram de la aceasta prima revelatie a lumii superioare.

De fapt, umanitatii i s-au dat 6,000 de ani sa se inteleaga pe sine si cel mai inalt nivel (statutul de egal cu Lumina). Din zilele Adam, de la descoperirea lumii superioare, au trecut 5773 de ani. Deci mai raman 227 de ani pana la incheierea procesului.

Dar el poate fi realizat mai devreme. De ce? Pentru ca pana acum am evoluat sub influenta fortei superioare care ne conduce, aproape fara a utiliza cunoasterea noastra de a ne ridica la nivelul Luminii superioare, sa o revelam si sa urcam la gradul urmator, la urmatoarea dimensiune.

Astazi deci, criza globala care are loc, despre care au tot scris Cabalistii, are ca scop tocmai sa ne dea imboldul necesar catre dezvoltarea comuna, globala. Si astfel, acum putem aplica intelepciunea Cabala, care ne invata cum sa atragem Lumina superioara. Intreaga metoda consta in asta; nu exista nimic altceva.

Ne aflam in dorinta egoista de a fi impliniti de propria revelare. Ca rezultat, dorinta noastra a de fi impliniti va fi umpluta de Lumina superioara. Cabala este un ghid care explica cum fiecare stare poate atrage Lumina superioara in maxima sa intensitate si dezvoltare.

Noi studiem de ceva timp aceasta metodologie. La inceput a existat o „lunga perioada latenta” in care am invatat, am creat multe tehnici care sa ne ajute sa invatam, carti, etc. Iar acum, cand criza globala incepe sa se manifeste, egoismul nostru global ne infatiseaza propriul sau sfarsit, incapacitatea de a continua sa existe in paradigma existenta; iar noi trebuie sa incepem sa ne schimbam pentru ca  aceasta stare curenta duce la moarte, la conditii teribile. Si deja vedem asta.

In marea masa de oameni, exista o nevoie de a face ceva cu propria noastra persoana. Deci, in calitate de purtatori ai metodei de atragere a Luminii, trebuie sa ne gandim nu numai la noi, ci si la intreaga umanitate. De aceea ni se da o asemenea „inspiratie”, o asemenea dorinta de a deveni atrasi de El, de a descoperi sensul vietii.

Iar semnificatia vietii este de a ne ridica la nivelul Luminii, la nivelul eternitatii, infinitatii, la nivelul perfectiunii si armoniei. Noi trebuie sa ajungem la acest nivel de practica, in noi insine si de asemenea de a o impartasi intregii umanitati.

Suntem interconectati. Doar in senzatiile noastre dorinta creata de Lumina a fost sparta in sapte miliarde de bucati. Fiecare dintre noi este o parte a acestei dorinte iar astazi relatia este de repulsie, egoista. Atragerea Luminii este posibila in masura in care incercam astazi sa ne unim.

Aceasta conditie este denumita legea similaritatii, legea similaritatii dorintei catre Lumina. In ciuda egoismului vom face efort si vom tinde catre unitate, astfel incat sa ne ridicam spre Lumina, devenind din ce in ce mai asemanatori cu aceasta.

Este imposibil sa devenim similari cu Lumina doar prin incercarea de a ne uni pentru ca aceasta unitate este falsa, superficiala. Insa, incercarile, eforturile, pe care le stabilim pentru a ne uni, atrag trezirea Luminii superioare asupra noastra. Care ne afecteaza iar influenta sa incepe sa corecteze dorinta egoista de la „pentru sine” (de la forta egoista) la „pentru daruire” (unitatea cu ceilalti).

Aceasta Lumina va realiza conexiunea dintre noi si unitatea noastra ne va conduce la similaritatea cu Lumina si va crea o retea a relatiilor daruirii pana la relatiile iubirii, adica la includerea noastra reciproca.

Atunci cand simt dorintele altora ca fiind ale mele, vreau sa ii umplu prin mine si traiesc sa fac asta, atunci scap de egoismul meu si exist pentru a-i implini pe ceilalti. Aceasta existenta este numita superioara, deasupra egoismului nostru. Si astfel, noi gasim conexiunea dintre noi in acest sistem imens.

Acest sistem este revelat treptat. Si ceea ce invatam in Cabala: Sefirot, Partzufim, lumi si modurile de relationare dintre ele sunt relatiile dintre noi si acest sistem. Totul se intampla intre noi in masura in care relatiile dintre noi devin lumea Infinitatii, adica un sistem de absoluta interconectare, analog, integrat si interdependent. Si in el este revelat Creatorul sau Lumina superioara, fara interferente, in forma absoluta.

Din Congresul de la Harkov “Uniti spre Inaltare” 17/08/2012, Lectia 1