Sistemul economic este un fel de amprentă egoistă a calculului pe care îl facem în „corpul” sufletului când îl pregătim pentru o acţiune spirituală. În economie, noi căutăm maximum de profit cu minimum de investiţii şi risc. Acestea sunt calcule practice, egoiste în care totul este clar.

Chiar dacă egoismul este formal înăbuşit, este numai fiindcă nu putem să-l caracterizăm calitativ fiindcă aparţine trairilor, conexiunilor de familie, intereselor ţării, naţiunii etc. În realitate, totul poate fi numărat, şi dacă suntem capabili să facem asta, ne vom regăsi într-un sistem precis , analog celui care operează în lumea spirituală.

Doar că aici, calculele sunt făcute în „corpul” Parţuf-ului, în aspiraţia pentru dăruire. Când eşti pe calea care duce la dăruire, tu faci un calcul foarte precis, ca în economia ideală. Cât de mult trebuie să scot din fiecare dorinţă, din fiecare situaţie, din fiecare factor din această acţiune sau manevră pentru a primi maximum de profit? Dar, desigur, beneficiul este lipsit de egoism.

Aici numărăm la primire, fiindcă acolo, în dăruire, calculul încă rămâne. Singura întrebare este cum să trecem de la un mod la altul. Explicarea stării finale, de asemenea nu este simplă, deşi este caracterizată de precizie matematică. Dezastrele economice curente dezvăluie într-adevăr trăsăturile egoismului nostru care ne împiedică să efectuăm cele mai eficiente calcule.

„Iubesc omul ăsta şi îl urăsc pe celălalt. Acesta îmi repugnă. Acesta e departe de mine. Acesta este aproape de mine. Acesta este mai important în sistemul general. Acesta este mai puţin important…” Cum putem lua în considerare toţi aceşti parametrii? Şi cum va acţiona individual fiecare persoană în funcţie de ei, reînoindu-şi calculele în fiecare secundă? Aceasta va fi într-adevăr economia pe care va trebui să o susţinem. Cu alte cuvinte, noi va trebui să ajungem să ştim sistemul corect, sănătos, în care egoismul lucrează corect folosind cele două forţe.

Astăzi, complexul nostru economic este bazat doar pe componenta egoistă şi de aceea, necunoscând a doua jumătate, nu putem să-l stăpânim. Dar, când forţa dăruirii se alătură forţei de primire, vom începe să interacţionăm cu oamenii din jurul nostru altfel, echilibrând dăruirea şi primirea în conformitate cu propriul nostru nivel şi cu nivelul societăţii. Acesta va fi calculul real.

Va trebui să masurăm şi să considerăm interconexiunile noastre, lucru de care nu suntem capabili azi. Va trebui să considerăm toate firele posibile existente între noi în gânduri şi sentimente, nivele ale apropierii şi „coeficientul de dăruire”, aducându-le pe toate acestea în calculul economic care va avea un caracter pur matematic.

Dacă adăugăm variabilele calitative la parametrii lui, care reflectă trăirile şi stările omenirii ca întreg, vom primi un rezultat fiabil şi de necontestat. Acelaşi calcul este făcut şi de capul Parţuf-ului. Iau în considerare Lumina interioară şi înconjurătoare, Reşimot, TANTOT, dorinţele mele interioare şi exterioare, şi metodele de lucru cu ele… Precis, aceasta este economie.

Numai calculele spirituale sunt făcute în dorinţă şi de aceea toate numerele sunt precise şi autentice. În dorinţă pot să clasific factorii şi să le dau valoare, extrăgând TANTOT din ele. În esenţă, cărţile de Cabala sunt economia universului. Luminile sunt „banii”, adică viaţă, în timp ce vasele, dorinţele şi ecranele ne permit să acumulăm umplere, profit. Profitul interior este Lumina interioară, iar profitul viitor este Lumina înconjurătoare. Facem împrumuturi reciproce. De exemplu, cel superior împrumută celui inferior este primul tip de Gadlut . Al doilea tip de Gadlut este când cel de jos primeşte Lumină de la cel de sus şi o dă mai departe..

Nu este întâmplător că lovitura principală a crizei este asupra economiei fiindcă este lucrul cel mai important pentru noi. Nu a fost distrugerea unităţii familiei, colapsul învăţământului sau al ecologiei, ci doar problemele economice ne-au forţat serios să vorbim despre criză. Aceasta corespunde proceselor spirituale.

Cu timpul, vom începe să alergăm după o economie sănătoasă, vom începe să o deducem raportându-ne la sistemul spiritual şi vom simţi tranziţia către ea. Această tranziţie va deveni posibilă numai cu condiţia că aducem garanţia reciprocă drept componentă în calcul, dacă o măsurăm, o cântărim şi o exprimăm numeric. O vom considera când vom face calculele pe piaţa bursieră fiindcă altfel e imposibil. Succesul de mâine depinde de cat de mult componenta de garantare reciprocă creşte în formula noastră economică.

Din partea întâi a Lecţiei zilnice de Cabala 10/6/2011 „Şamati”

Filed under: Criza, globalizare, Garantia reciproca - Niciun comentariu→

1.Cum va avea loc evolutia viitoare a rasei umane? Cum criza, impreuna cu legile Naturii vor schimba esenta noastra?  Oare trecerea fortata de la o societate egoista la un model integral al lumii, bazat pe garantia reciproca va avea impact doar asupra ordinii sociale sau va modifica esenta si conexiunea dintre generatii?

La ce final va ajunge lumea daca noi vom sfarsi prin a ne conecta intr-un sistem unitar care este asemanator unui organism viu? Cum se vor schimba limitele perceptiei noastre asupra omenirii?

Pentru aceasta, noi trebuie sa analizam evolutia generala impreuna cu aspectul ei psihologic.

2.Structura/Organismul protozoarelor  ( amoebae ) , similar celei mai simple fiinte de pe Pamant, reactioneaza la imboldurile externe, dar sunt incapabile sa pastreze amintiri sau senzatii, asta este, ele nu acumuleaza experienta; si nici nu sunt capabile sa transmita generatiilor viitoare.

Comportamentul ‘meduzelor’ este determinat  de legaturile naturale ereditare; pentru ele, instinctele joaca un rol crucial.

Vertebratele primitive ( pestele) se comporta in concordanta cu abilitatile succesorale care au fost acumulate pe parcursul existentei lor. Instinctele amplu conservate determina strict comportamentul lor;  aceste instincte nu le permit sa isi schimbe dirijarea chiar daca aceasta opreste perpetuarea lor.

3.Dupa parasirea mediului acvatic, animalele au patruns  intr-un habitat mai divers si mai dur iar evolutia psihologica/mentala s-a ramificat in doua cai diferite:

• Complicare/alterare a “abilitatilor”si instinctelor ( insecte si miriapode )

• Dobandirea abilitatii de a dezvolta particularitati pe parcursul unui ciclu de viata, care permite adaptari la un habitat schimbator ( evolutia vertebratelor de la amfibian la mamifer, suprimarea gradata  a rolului instinctiv si amplificarea functiilor si activitatilor rationale) ( experimentarea personala) .

4.Evolutia psihologica evolueaza pe uscat. Punctul principal al acestei evolutii este trecerea de la instincte –  fundamentale – mostenite-  la dobandirea calitatilor care nu sunt natural transmisibile.

Finalul evolutiei este fiinta umana; importanta instinctelor in viata umana este insignifianta.

Intelectul are o importanta pentru ca faciliteaza dobandirea rapida a multiplelor deprinderi si a cunoasterii care, in schimb permite inferioarelor fiinte umane sa se adapteze la o varietate de  imprejurari.

Asa ca dezvoltarea abilitatii de a rationa la fel de bine ca si tranzitia  de la “irationalitate” la  “ratiunea” creaturilor, e doar un produs al unui  mediu mai complicat/evoluat.  Omul  apare doar cand habitatul desavarseste complexitatea sa maxima ( dupa o perioada de scadere brusca a climei ). Detasarea omului de lumea animata se petrece ca un rezultat al inrautatirii si complicarii conditiei externe. Evolutia omului este in derulare; el continua sa se imbunatateasca dual :  intelectual cat si psihologic.

6.In prezent, observam ca schimbarea mediului ne obliga sa  aderam la o mai apropiata interactiune cu societatea. De aceea ne putem asigura ca viitoarea evolutie a psihologiei umane va urma o cale a consolidarii caracteristicilor umane care vor fi transferate  generatiilor, dar nu pe cale genetica precum instinctele animale, ci mai degraba prin ” externa “ memorie  a societatii.

Generatiile ce vor urma reprezinta suma reintruparilor generatiei anterioare; ele  vor primi cunoasterea pe care a dobandit-o  societatea care a conservat aceasta intelepciune in amintirea ei, similar instinctelor care sunt transmise dintr-un stadiu in urmatorul nivel, precum in lumea animata.

7.Abilitatea de a dobandi si a transmite mai departe informatia, depinde de legatura unei persoane  cu a ei/ sau a lui / inconjuratoare societate. Devine o parte indispensabila a respectivei persoane, si este un izvor nesecat  sau un depozit de abilitati si informatie de la o generatie catre alta.

Mai mult de atat, intelegerea va fi dobandita nu prin eforturi rationale, ci mai degraba in raport  cu gradul conectarii cu mediul.

Dar pana cand nu este stabilita  uniunea reciproca a unei persoane cu mediul ei, este imposibil sa se defineasca prioritatile  ei sau lui din moment ce acestea pot fi daunatoare societatii, daca nu sunt utilizate cum se cuvine.

Consolidarea deprinderilor la nivelul instinctelor pot fi aplicate doar daruirii, dragostei  catre ceilalti, atitudinii positive pentru munca benefic sociala, ca o nevoie urgenta a fiecarui individ, o mentalitate fraternala intre fiecare, insemnand ca  noi ni  i-am insusit pe ceilalti prin corectia noastra personala pe parcursul incarnarilor anterioare.

8.Procesul inconstient de transmitere a cunoasterii generatiei urmatoare, va permite lor sa fie superiori  moral si intelectual decat generatia anterioara. Va determina esenta unui nou om prin a lui sau a ei conectare armonioasa cu societatea si natura. Va contura  formarea unui nou tip de mediu social.

Evolutia mentala a viitoarei societati ii va permite sa isi controleze propria natura. Menirea ‘educatorilor si invatatorilor’ va fi una dintre cele mai importante: Ei vor fi forta activa a societatii, si tot ei vor fi responsabili pentru crearea unei noi generatii.

Filed under: Criza, globalizare, Miscarea Garantie reciproca - Niciun comentariu→

Întrebare: Înţelegerea că suntem parte a unui sistem general şi integral şi că va trebui să facem orice efort ca să avem grijă de el, este considerată primul pas în lumea spirituală?

Răspuns: Da, este. Pe cât este posibil, noi va trebui să diseminăm cunoştinţele ei şi fundamentele pe care se bazează această viziune. Cu alte cuvinte, lucrând cu oamenii noi angajăm două canale: pe de o parte studii şi informaţie, şi pe de altă parte, educaţia şi dezvoltarea prin educaţie.

Persoana trebuie să cunoască sistemul în care el sau ea există, precum copiii care trebuie să înveţe despre legile ţării şi despre cum acţionează numeroasele organe guvernamentale. Cel mai important lucru pentru un copil este să înţeleagă lumea în care trăieşte. Tot la fel, şi umanităţii ar trebui să i se predea legile integralităţii, pentru a o aduce mai aproape de starea reală.

Astfel, oamenii vor înţelege principiul sistemului global în care ne găsim şi vor fi în stare să accepte noile principii care trebuie să le adoptăm. Implementarea lor ar trebui să fie dorită de mine astfel încât să accept fericit impactul mediului care mă va „opera”. Sunt gata pentru anestezie ca să mă pot trezi refăcut iar şi iar. De fiecare dată, voi descoperi din ce în ce mai mult în mine noua forţă a dăruirii şi astfel, voi fi inclus în lumea integrală.

Singur, nu sunt în stare de nimic. Singurul lucru pe care îl pot face este să vreau să fiu tratat, ca un pacient care admite să fie îngrijit într-un spital. El nu cunoaşte tratamentul de vindecare şi toate celelalte, în afară de accept, nu mai depind de el. Aşa că, mă întorc la mediu să mă ajute, gata să am încredere în el: „Fă în mine schimbările!”

În principal, aceasta este treaba mea. Nu este dificilă. Trebuie doar să nu mă rătăcesc în acele arii în care nu voi avea succes singur. Nu este nevoie să intru în sisteme în care acţionează legi stricte. Nu am nicio şansă să învăţ motoarele lor. Numai un singur lucru mi se cere: să vreau să dau mediului posibilitatea să mă pună în mişcare, astfel ca motorul meu să înceapă să meargă aşa cum e nevoie. Mai precis, mintea şi sentimentele mele să coincidă cu rotaţiile motorului fiindcă acesta funcţionează corect. Eu trebuie doar să descopăr ce se află deja acolo.

Din partea a cincea a Lecţiei zilnice de Cabala 10/2/2011 „Pacea în lume”

Filed under: Criza, globalizare, Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Omul s-a obişnuit să exploateze mediul pentru beneficiul propriu. Chiar şi când vorbim despre justiţia socială, mulţi văd o oportunitate să apuce ceva pentru ei..

Raspuns: Pentru asta educaţia trebuie să fie înainte de orice, prima condiţie necesară. Oamenii trebuie ridicaţi diferit şi trebuie învăţaţi despre sistemul în care trăim.

De exemplu, suntem familiari cu relaţiile lumii noastre. Eu ştiu ce este o bancă, munca, o clinică, un fond de pensii, asigurări sociale, şosele, semafoare, poliţie, guvern. Dar un copil nu ştie încă toate astea, aşa că îl învăţăm cum să trăiască în această lume.

Exact în acelaşi fel trebuie să învăţăm umanitatea cum să trăiască în noua lume integrală. Mecanismele egoiste se vor opri treptat din lucru. În curând vom vedea că puterea primirii nu duce nicăieri. Vom vedea că până şi oamenii care au o mulţime de bani nu ştiu ce se va întâmpla cu economia în viitorul apropiat. Totul dispare, totul este pierdut, totul se descompune, se destramă, şi încetează să mai funcţioneze. Niciun sistem nu va mai lucra în afară de sistemul de dăruire, pe care noi va trebui să-l implementăm.

Întrebare: Asta se va întâmpla într-un an sau doi, dar eu am probleme acum…

Răspuns: Atunci începi să acţionezi acum. Vrei o viaţă mai bună? Plăteşte pentru ea cu dăruirea asupra celorlalţi. Aceasta este munca voastră, ea este numită „munca Creatorului”. Suntem pe cale să vedem o lume în care nu vom mai fi capabili să ne aprovizionăm pe noi înşine folosind puterea egoismului, ci numai puterea dăruirii. Dăruind pentru ceilalţi, pentru societate, vei putea să primeşti mâncare, haine, şi toate celelalte necesităţi de la societate. Dar acest lucru nu se va întâmpla fără dăruieşti, pentru că noua lume este dominată de puterea altruistă.

Întrebare: Cum vor se vor schimba oamenii la noua paradigmă?

Răspuns: Prin lovituri. Faraonul a fost cel care i-a adus pe copiii lui Israel la Creator. Haman a cauzat scăparea în final a evreilor din exilul babilonian şi întoarcerea lor în Pământul lui Israel, iar Regele i-a ajutat. Este imposibil să avansăm dacă egoul nu este revelat în noi ca forţă a răului, ca duşman al nostru.

Poate loviturile naturii şi influenţa pozitivă din partea noastră, circulaţia, vor duce la schimbare. Oamenii nu se pot schimba dintr-o dată şi să fie de acord cu noi. Dorinţa lor este opusă dăruirii. Principiul „iubeşte-ţi aproapele” li se pare o copilărie. Ei nu înţeleg încă că aceasta este baza pentru tot, că aceasta este corecţia sufletului. Răul egoismului lor nu li s-a revelat încă.

Ei vor fi în stare să-l simtă după multe lovituri, până când, în sfârşit, Faraonul va admite: „Sunt păcătos şi Creatorul e drept”. El nu gândea aşa înainte. Iar atunci, vei înţelege că totul este din cauza ta, fiindcă tu eşti corupt, nu natura înconjurătoare, sau aproapele sau oricine altcineva. Atunci vei simţi nevoia de corectare şi ea va veni. Dacă tu cauţi o metodă ne vei găsi pe noi şi ne vei cere să te învăţăm.

Dar noi nu vrem ca tu să suferi şi atunci diseminăm această metodă înainte, cu toate că ea va trezi ură în tine. Aşa ajutăm noi lumea.

Din partea a cincea a Lecţiei zilnice de Cabala 9/28/2011 „Naţiunea”

Filed under: Criza, globalizare, Diseminarea Cabalei, Intrebare si Raspuns, Israel, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca - Niciun comentariu→

Eu nu înţeleg oamenii care ies în stradă şi cer să li se dea ceva. De ce merită ei asta? Dacă ar fi fost vorba de copilul meu ar fi fost altceva. Dar nu eu ţi-am dat naştere, atunci, de ce trebuie să am grijă de tine?

Chiar dacă aş fi fost un magnat, ce? Eu mi-am făcut banii mei, deci, de ce vii la mine? Ce e nejust aici? De ce ceri ceva, de la mine? De ce trebuie să mă simt vinovat de ceea ce am realizat, de statutul meu social?

Să luăm de exemplu un atlet, munceşte în sala de sport douăzeci de ani şi a ridicat in viaţa lui tone de greutăţi. Acum are muşchi ca  Arnold Schwarzenegger şi este foarte mândru de asta. Deodată, vin nişte demonstranţi şi îi cer să-şi „dea jos” nişte muşchi. Cum ar vedea el asta?

La fel, dacă un magnat a muncit din greu şi şi-a câştigat bogăţia, are deci şi el, proprii „muşchi” exprimaţi în conturile bancare. Ce drept ai tu să pui mâna pe ei?

Alt exemplu: un muzician exersează mulţi ani câte cincisprezece ore pe zi. Trebuie să renunţe la tot ce a obţinut, pentru tine?

Atunci, de ce mă uit la omul bogat altfel? Nu a muncit şi el la fel de greu ca un atlet, sau ca un muzician? Şi chiar să presupunem că are averea moştenită de la tată, ce-i cu asta? Dacă tu crezi că este aici o nedreptate socială, du-te şi schimbă societatea, fă ceva. Este foarte rău doar să vii şi să ceri. Şi în altă ordine de idei, dacă distrugi magnaţii, vei distruge societatea. Cine o să le mai ofere oamenilor de muncă, cum îşi vor mai permite aceşti oameni să trăiască mai bine?

Atâta timp cât lumea e egoistă, nu o putem schimba în mai bine. Am văzut asta în Rusia. În loc să corectăm lucrurile, vom crea o minciună mare şi o noi metode de furat. Într-o societate egoistă, fiecare organizaţie şi fiecare individ acţionează în funcţie de propriile interese şi nu putem să facem nimic. Nu putem construi o societate mai dreaptă decât cea de acum bazându-ne pe aceleaşi dorinţe, pe acelaşi „combustibil” egoist.

Nu avem nicio altă cale decât să schimbăm motorul.

Din partea a cincea a Lecţiei zilnice de Cabala 9/28/ 2011 „Naţiunea”

Filed under: Criza, globalizare, Israel, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca - Niciun comentariu→

Tot felul de dorinţe apar acum în mine şi eu simt că ele nu sunt ale mele, apar de undeva, din altă parte. Mă întreb: „Cine sunt?” „Ce sunt?” „Pentru ce sunt?” „De unde vin toate astea în interiorul meu?” „Am nevoie de asta, sau nu?” „De fapt, nici nu vreau ceva?”

Dintr-o dată încep să gândesc: „De ce nu vreau nimic?” Pentru că toate acestea nu sunt ale mele, este un fel de sursă din afară care mă învârte şi mă manipulează. Pe de o parte, încep să am din subconştient un vag sentiment că toate acestea nu sunt eu, că lumea nu este aceeaşi, că are mai multe nivele şi că este acolo cineva care mă direcţionează şi mă controlează. De unde vine asta? Este al meu, sau nu?

Pe de altă parte, dorinţele care se trezesc în mine nu îmi dau împlinire. Eu nu ştiu ce să fac cu ele sau unde să ajung cu ele. În interiorul meu este o luptă sî încep să le împlinesc. Nu pot să văd că sunt ale mele, nu pot să simt în felul în care obişnuiam să simt, şi nu simt că este un scop în realizarea acestor dorinţe, şi că pot obţine ceva din asta.

Mai mult, în afara mea apare un sistem uriaş care dezvăluie lumea într-o nouă lumină. Încep să mă simt într-o lume confuză. Dorinţele mele nu sunt ale mele, lumea nu este aceeaşi. Ce să fac? Această imagine apărută treptat, ca din ceaţă, este caracteristică generaţiei noastre. În esenţă, aceasta este cea care cauzează criza.

Din seria de lecţii virtuale de duminică 9/25/2011

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica, Munca interioara - Un comentariu →

Baal HaSulam, “Naţiunea”: Omul n-a atins încă stadiul perfecţiunii sale şi se află în mijlocul dezvoltării sale. El este supus războiului dintre forţele pozitive şi negative, mesageri loiali care conduc întreaga umanitate către perfecţiunea finală.

Întrebare: Operează aceste forţe într-o societate umană?

Răspuns: Nu, deoarece societatea aparţine în totalitate nivelului de dezvoltare animat. În scopul de a se ridica mai sus, societatea trebuie să se alăture celor ce învaţă să se corecteze. Masele nu au impulsuri proprii pentru corectare. Înţelepciunea Cabalei le dă numai voinţa de a-şi pleca capetele în faţa celor capabili să avanseze, precum AHP care se anulează pe sine în faţa Galgalta ve Eynaim (GE).

Chiar dacă prin dorinţa egoistă el are multă putere, este incapabil de mai mult. Nu are forţe opuse care reprezintă două înclinaţii. Există numai două forţe de acelaşi ordin şi ele se compensează una pe cealaltă. Aceste este motivul pentru care masele nu lucrează mai presus de raţiune. Ele au construit sisteme politice, economice, ştiinţifice, sociale, educaţionale şi culturale bazate pe înţelegerea lor mutuală, egoistă.

Cu toate acestea, astăzi totul devine scufundat în criză deoarece lumii i se dezvăluie sistemul destinat să ne ridice mai sus, de fiecare dată. Vechea putere, programele vechi, tendinţele şi modelele nu ne mai pot ajuta. Abordările anterioare nu funcţionează la noile provocări. Acesta este motivul pentru care, în cele din urmă, toate eforturile dezvăluie numai o adâncire mai mare a crizei, natura ei incontrolabilă şi incapacitatea noastră de a rezolva situaţia. Lumea viitoare este în sfârşit aici.

Treptat, prin mari şi triste greşeli, oamenii vor înţelege că a fost dezvăluită o imagine nouă şi sănătoasă a naturii care demonstrează o formă a umanităţii total nouă. Acest lucru se referă la relaţiile în familie şi între generaţii, între oameni şi ţări. Şapte bilioane de oameni trebuie să devină cu adevărat un singur sistem, independent de toate contradicţiile interne.

Voi întrebaţi despre două forţe de dezvoltare. Astfel,  forţa  negativă este în interior, şi forţa pozitivă conectează oameni în exterior, în pofida celei negative. Cu toate acestea, aceasta se întâmplă numai când ei se alătură lui Galgalta ve Eynaim şi primesc sfaturi de acolo, ca o turmă gata să-l urmeze pe păstor.

După cum scria Baal HaSulam, este îndeajuns să ai un pastor şi o mie de capete, şi ei pot fi siguri că ei vor ajunge la destinaţie în condiţii de siguranţă şi nevătămaţi. Cu alte cuvinte, lor le este garantată atingerea stadiului  bun. Totul depinde de cât de mult se vor reduce înaintea lui.

După cum este scris în “Introducere la Cartea Zoharului”: “Dacă un şir de o mie de orbi se plimbă de-a lungul drumului, şi există cel puţin un lider între ei care poate vedea, ei sunt siguri că iau calea cea dreaptă şi nu cad în gropi şi obstacole, atâta timp cât ei îl urmează pe cel ce are doar deficienţe de vedere şi îi conduce. Dar dacă această persoană lipseşte, ei sigur se poticnesc de fiecare obstacol de pe drum, şi vor cădea cu toţii în groapă.”

În acest fel, criza modernă trebuie să dezvăluie următoarele două lucruri:

1. Oamenii nu vor fi capabili să găsească o soluţie urmând raţionamentele şi înţelegerea proprie deoarece ei  sunt într-o lume nouă, o nouă reţea de interconectare. Garanţia reciprocă a fost revelată între ei, dar ei sunt incapabili să respecte legile ei şi să facă ceva în mod corect. Ei nu ştiu cum să gestioneze această reţea de garantare reciprocă.
2. Singura soluţie este să accepte sfatul celor care studiază, care aspiră spre garantare reciprocă şi trăiesc pentru ea.

În acest fel, întreaga lume va atinge corectarea reciprocă. Pentru aceasta sunt necesare ambele forţe: cea pozitivă, Galgalta ve Eynaim, oameni care se îndreaptă “direct spre Creator,” şi cea negativă, respectiv “naţiunile lumii.”

Fiecare dintre aceste forţe se completează reciproc, dar nu în mod egal. Similar modului în care o forţă de răcire a învins în cele din urmă puterea destructivă a focului şi a încuiat-o în interiorul unui înveliş în timpul formării pământului, şi aici, sfârâitul dorinţelor egoiste trebuie să trimită la puterea echilibrată  de a dărui şi să-i accepte forma, indiferent de focul clocotitor din acestea.

Din partea a 5-a a  Lecţiei Zilnice de Cabala 25/9/2011, “Naţiunea”

Filed under: Criza, globalizare, Lectia zilnica, Miscarea Garantie reciproca - Niciun comentariu→

Opinie (Angel Gurria, secretarul general, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD))

„[ Capitalismul occidental a esuat?]  Răspunsul meu la această întrebare ar fi nu. Dar mă întreb, de asemenea, dacă capitalismul ar trebui să răspundă la reclamatie.

„Am eşuat ca reglementatori, am eşuat ca supraveghetori, am eşuat in calitate de manageri de guvernare corporativă, am eşuat ca manageri de risc, şi, de asemenea, am eşuat în alocarea rolurilor şi responsabilităţilor pentru organizaţiile economice internaţionale.

„Unele organizaţii internaţionale au prevăzut venirea crizei. Unele chiar au reuşit să expună nişte avertismente, dar acestea nu si-au coordonat evaluările, nu au vorbit cu o singură voce puternică.

„Astfel, au fost ignorate, într-o atmosferă de mare prosperitate, unde toată lumea a facut o mulţime de bani şi toată lumea credea că inovatia a fost numele jocului – şi prin avertizarea ca ceva ar putea merge prost, ai arata ca si cum ai trage progresul înapoi .

„A fost, de asemenea, filozofia precum ca pieţele trebuie sa functioneze cu intervenţia guvernului cât mai puţin posibil. Dar asta nu înseamnă că acestea ar putea lucra fara nici o interventie, nici nu înseamnă neapărat că astfel de intervenţie ar putea fi o astfel de atingere luminoasa, prin care sa nu fi fost capabil să identifici riscurile.

„Deci, criza a lăsat o moştenire cumplită. O moştenire cu rată ridicată a şomajului, deficite fiscale enorme pe care noi încă mai luptăm sa le controlam, precum şi datorii publice acumulate, care au atins deja 100% din PIB, în medie, în ţările OECD.

„Este foarte important sa trimitem semnale clare despre modul în care vom aborda această problemă a datoriei, fără a sacrifica creşterea economică şi forţa de muncă.

„Reformele pentru pieţele de produse şi ale forţei de muncă, educaţia, inovarea, creşterea economică verde, concurenţa, impozitele, sanatatea – acestea sunt lucrurile care ar trebui să fie obiectul atentiei noastre principale, în contextul unei strategii pe termen lung, pentru a restabili o crestere sustinuta.

„Acest lucru va crea locuri de muncă şi va contribui la soluţionarea problemei datoriilor.

„De asemenea, trebuie să „mergem social „şi să ne concentram asupra politicilor inovatoare pentru a proteja pe cele mai vulnerabile.”

Comentariul meu: Vedem cum o lipsă de înţelegere a evoluţiei sociale, a urmatorului ei stadiu de dezvoltare -o unificare treptată într-o singură comunitate globală – orbeste o persoană, şi ea continuă să se „uite în ea însaşi,” pentru a vedea imaginea anterioară a lumii .

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Raport (De la time.com) „O viata sociala sanatoasa poate fi la fel de buna pentru sanatatea pe termen lung, precum evitarea ţigărilor, potrivit unei revizuiri de cercetare masive, ce a fost lansata marti de catre revista PLoS Medicine.

„Cercetatorii de la Brigham Young University şi de la Universitatea din Carolina de Nord la Chapel Hill … au constatat că cei cu conexiuni sociale sarace a avut cu pana la 50% sanse mai ridicate de deces, conform studiului efectuat pe o  perioada de urmarire (in medie de 7,5 ani), decât persoanele cu legături sociale mai robuste.

„Aceasta crestere a longevitatii este la fel de mare ca diferenţa dintre mortalitatea observată între fumători şi nefumători, ne spun autorii studiului. Şi este mai mare decât diferenţele observate în riscul de deces asociat cu alţi factori ai stilului de viata bine-cunoscuti, inclusiv lipsa de activitate si obezitatea. ”

Comentariul meu: Acesta este doar unul dintre aspectele egoiste ale beneficiului unei conexiuni cu alte persoane, în timp ce câştigul real este constatat mai presus de corp, pe plan spiritual, în obtinerea sentimentului vieţii veşnice, aici şi acum.

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

În Ştiri (de la Vancouver Sun) „Presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, a avertizat că economia mondială se poziţioneaza într-o noua ” zona de pericol „….

” Criza financiară din Europa a devenit o criză a datoriilor suverane, cu implicaţii serioase pentru uniunea monetară, bănci şi competitivităţile unor ţări „….

„Statele Unite trebuie să abordeze problemele legate de datorii, cheltuieli, reforma fiscală, care să stimuleze creşterea sectorului privat şi o politică comercială blocata „, a adăugat el, avertizand puternic:” Economia mondială intră într-o noua zonă periculoasă în această toamnă. ”

„Şeful Băncii Mondiale a cerut, de asemenea, Beijingului să-si accelereze reformele structurale, prin care sa urmăreasca să se dezvolte de la o economie bazată pe export, spre un model de creştere care sa se bazeze mai mult pe consumul domestic.”

Comentariul meu: Toate acestea sunt manifestarea disparitatii dintre societate, industrie, comerţ şi corelaţiile şi reţeaua de interconexiuni globale integrale şi interdependenţele care sunt revelate în lumea noastră de astăzi. Soluţia pentru criza este de a crea conexiuni similare între noi în societate, industrie, comerţ şi relaţii.

Acest lucru înseamnă să ajungem la garantia reciproca (suportul reciproc), înţelegerea reciprocă şi cooperare şi sa funcţionam ca părţi ale unui mecanism unic. În caz contrar, natura ne va forţa la o astfel de interacţiune prin presiuni severe.

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→