Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Un Israel pe care lumea l-ar iubi”

Dintre numeroasele diviziuni care afectează societatea israeliană, una dintre cele mai acerbe este disputa dintre cei care doresc să definească Israelul ca stat național pentru toți cetățenii săi și cei care doresc să-l definească ca stat național al evreilor. În prezent, prăpastia dintre ei pare ireconciliabilă. Există o modalitate de a o rezolva într-un mod în care să beneficieze ambele părți și pe care lumea o îmbrățișează, dar pentru a face asta trebuie să reînvie spiritul original al iudaismului.

Maimonide scrie în Mishneh Torah că în Babilonul antic, Avraam a descoperit că o singură forță guvernează natura, dar ea se împarte în cele două opuse pe care le experimentăm ca zi și noapte, iarnă și vară, frig și cald, bărbat și femeie și așa mai departe. De asemenea, a descoperit că atunci când realizezi că contrariile provin dintr-o singură sursă, vezi cum se completează reciproc și împreună ne creează realitatea și îi mențin echilibrul și armonia.

Avraam a povestit ceea ce a descoperit oricui s-a interesat de cuvintele lui. În acele zile, Babilonul se afla într-o criză social, iar tensiunile și violența au crescut în rândul oamenilor săi. Cartea Pirkei de Rabbi Eliezer detaliază conflictele pe care le-a observat Avraam: „Doreau să vorbească limba unul altuia” ca înainte, dar „nu cunoșteau limba celuilalt”. “Ce au făcut?” întreabă cartea: „Fiecare și-a luat sabia și s-au luptat între ei până la moarte. Într-adevăr,” încheie cartea și descrie rezultatul inevitabil: „jumătate din lume a murit acolo de sabie”.

Când Avraam a prezentat ideea că diferențele sunt inerente naturii și se completează unele pe altele, mai degrabă decât să concureze între ele, mulți oameni din Babilon au acceptat-o și Avraam au început să adune adepți. Treptat, oameni din tot Babilonul s-au unit în jurul lui. Când s-a mutat din Babilon și s-a îndreptat spre Canaan, încă mai mulți oameni i s-au alăturat pe drum.

Isaac și Iacov, continuă Maimonide în descrierea sa din Mishneh Torah, au urmat învăţăturile spirituale ale lui Avraam. Sub conducerea lor, indivizii străini au devenit o națiune, unită de ideea că contrariile se completează mai degrabă decât concurează.

Aceștia au fost strămoșii poporului Israel. Erau indivizi care proveneau din nenumărate triburi și națiuni, nu le păsa unul de celălalt, nu aveau nicio relație sau afinitate unul pentru celălalt, dar credeau în principiul că contrariile se completează mai degrabă decât concurează și acesta este secretul vitalității și armoniei naturii; acesta este secretul vieții.

În cele din urmă, au fost numiți evrei din două motive: unul a fost că s-au stabilit în Iuda, iar celălalt a fost de la cuvântul ebraic Yehudi [evreu] provine de la cuvântul Yechudi [unit/unic]. Unitatea-de-deasupra-opoziției pe care o atinseseră a făcut din ei o națiune și le-a dat putere.

De-a lungul timpului, evreii au căzut adesea din percepția lor sublimă. Când au fost învinși de competitivitate și ostilitate, au devenit divizați și slabi, iar alte națiuni i-au cucerit și torturat. Când și-au restabilit unitatea mai presus de opoziție, și-au recăpătat puterea și alte națiuni i-au venerat.

Actualul stat Israel este plin de diviziuni și plin de ciocniri. Nu există Avraam care să le spună să se unească deasupra disputelor lor, că contrariile se completează mai degrabă decât concurează și că unilateralitatea este cel mai mare dușman al lor. Dar dacă vrem ca statul Israel să persiste și ca lumea să-l aprecieze, trebuie totuși să ne întoarcem la principiul nostru de bază, al contrariilor complementare.

În prezent, lumea ne urăște pentru că în loc să demonstrăm cum să facem contrariile să se completeze, exportăm arme de înaltă tehnologie și software de război cibernetic. Dacă vrem ca pacea să prevaleze, trebuie să o facem așa cum îi învățăm pe ofițerii israelieni să conducă: prin exemplul personal.

Doar dacă ne dăm seama că nimeni nu va câștiga disputa privind definirea Israelului ca stat național pentru toți cetățenii săi sau numai pentru evrei deoarece noi trebuie să completăm aceste contrarii mai degrabă decât să câștigăm disputa, doar atunci vom putea face pace între noi. Și în timp ce facem acest lucru, vom descoperi că lumea salută unitatea noastră nou găsită și îmbrățișează ideea unității deasupra diviziunilor. Dacă totuși, insistăm asupra diviziunii, lumea se va desprinde de noi, ne va boicota și mai devreme sau mai târziu țara se va dizolva.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Lupta fără speranță a Israelului împotriva terorismului”

Recent am aflat că guvernul SUA și Autoritatea Palestiniană și-au reluat discuțiile economice după o pauză de cinci ani. Potrivit Departamentului de Stat, discuțiile se vor învârti în jurul dezvoltării infrastructurii, accesului la piețele americane, reglementărilor SUA, comerțului liber, problemelor financiare, energiei regenerabile și inițiativele de mediu. În Israel, unii oameni sunt îngrijorați de faptul că fondurile nu vor ajunge la obiectivele lor declarate, ci pentru a finanța activități teroriste, în timp ce alții speră că un nivel de trai mai ridicat pentru palestinieni le va reduce înclinația spre terorism. Cred că terorismul provine din ură și din scopurile politice ale celor care îl promovează. Prin urmare, mai multe sau mai puține resurse nu vor avea niciun efect asupra intensității sau frecvenței sale.

Priviţi la Iran, Siria, Liban și toate guvernele din Orientul Apropiat și Mijlociu. Pentru ei, terorismul este un instrument, un mijloc de a câștiga putere și de a-și atinge obiectivele. Palestinienii sunt pioni care trebuie sacrificați atunci când circumstanțele îl fac avantajos. Pentru liderii din Orientul Mijlociu, terorismul este un mijloc legitim de a face presiune pe rivali și inamici, o modalitate de a obține controlul. Este o afacere murdară, la fel ca și afacerea de a-l finanța.

Cât despre Israel, noi nu putem da vina decât pe noi înşine, deoarece diviziunea noastră internă ne slăbește și ne încurajează dușmanii. Există un singur lucru pe care îl putem face pentru a ne proteja: consolidarea coeziunii noastre, a unității sociale, responsabilitatea reciprocă și solidaritatea.

În loc să ne îngrijorăm fără rost pentru ceea ce fac alții, ar trebui să reaprindem spiritul de conexiune între noi. În caz contrar, „vecinii” noștri ne vor alunga în curând. Regulile sociale ale Statului Israel trebuie să fie cele care ne-au călăuzit până la ruinarea Templului: responsabilitate reciprocă și solidaritate. Când Maimonide subliniază în mod repetat în comentariile sale despre Mishnah că „Tot Israelul sunt prieteni”, el nu vrea să o spună ca o metaforă, ci să afirme baza națiunii noastre. Fără ea suntem străini care nu au loc pe acest pământ, deoarece nu suntem o națiune.

Singura lege care ar trebui să se aplice în statul Israel este „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”. Întrucât încă nu putem trăi prin ea, ar trebui cel puțin să ne străduim pentru asta. Progresul nostru către aceasta va justifica prezența noastră aici.

Când ne străduim pentru unitate și coeziune, suntem „o lumină pentru națiuni”. Când ne certăm și ne defăimăm unii pe alții, răspândim otravă și venin în întreaga lume, lucru pentru care atunci lumea ne urăște.

Putem face orice guvern sau regim ostil să se comporte favorabil față de noi sau invers. Nu trebuie să convingem pe nimeni să ne accepte. Tot ce trebuie să facem este să lucrăm la unitatea noastră internă. Exemplul pe care îl vom da ne va câștiga recunoașterea lumii și va face prezența noastră în țara noastră binevenită în ochii lumii.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe Quora: “Ce este cu toată această violență de astăzi?“

Societatea de astăzi a devenit foarte individualistă. Un fenomen raportat la societatea de astăzi este că în trecut, aveam mai mult un sentiment de apartenență la familie și eram învăluiți într-un anumit fel de calm, aveam atitudini diferite unul față de celălalt.

Astăzi, ne-am pierdut acel sentiment de calm. Lumea este formată din aproape opt miliarde de oameni complet străini. Mai mult, ne putem simți străini chiar în aceeași gospodărie, copiii simțindu-se detașați de părinți, iar soții simțindu-se, de asemenea, detașați unul față de celălalt. Ne-am pierdut în mare măsură sentimentul față de gospodăria noastră, familia noastră, rudele noastre și concetățenii noștri din orașele și țările noastre.

În ansamblu, astăzi nu avem nici un sentiment de conexiune interioară cu ceilalți oameni. Poate că aceasta este o stare pozitivă în raport cu viitorul nostru, adică este o stare de tranziție către simțirea unei umanități globale, fără diferențe între oameni. Totuși, între timp, vedem că legăturile naturale care au existat între noi de mii de ani sunt rupte.

Un alt fenomen este că astăzi suntem în general, mult mai stresați deoarece din ce în ce mai mulți dintre noi nu putem ține pasul cu ritmul vieții. Prin natură, nu suntem făcuți pentru tipul de viață stresante pe care le trăim în lumea de astăzi. Sistemul nostru nervos nu poate funcționa normal într-un ritm atât de rapid. Este ca și cum am menține motorul unei mașini pornit la turații mari. Cât timp o putem ține așa? În cele din urmă, trebuie să scădem presiunea și să ducem mașina pentru o reglare. Tendința crescândă de a comite violență vine astfel și ca urmare a societății noastre din ce în ce mai individualiste care operează într-un ritm de viață atât de rapid.

Bazat pe videoclipul „De ce este violența în creștere?” cu cabalistul Dr. Michael Laitman și Yael Lesshed-Harel.

Scris/editat de studenții Cabalistului Dr. Michael Laitman.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Legătura corectă între bărbați și femei înseamnă că o femeie îi oferă unui bărbat dorința ei și un bărbat o poate împlini corect.

Când creează o familie împreună, partea feminină, dorința de a crea, gestiona și continua cursa, provoacă nevoia de acțiune în bărbat. La fel este și în spiritualitate; partea feminina, alipindu-se de masculin, îi oferă acestuia posibilitatea de a merge înainte, pentru ca doar pentru asta este dispus sa muncească și să facă ceva.

În lumea noastră, acest lucru se întâmplă în forme ușor egoiste și deformate. Dar dacă nu ar fi fost femeile, atunci bărbații ar fi jucat jocuri toată viața sau s-ar fi jucat de-a războiul, nimic altceva. Și datorită femeilor, lumea merge cumva înainte, mai rațional.

Prin urmare, nu este nevoie să ne plângem nici de bărbați, nici de femei sau să-i acuzi pe bărbați că vor o parte externă, animalică la o femeie, în timp ce femeia caută încredere, un viitor și așa ceva la un bărbat. Aceste relații dintre ei provin din natură.

Biologii, geneticienii și psihologii vorbesc despre asta. Adică partea feminină este mai rațională, şi partea masculină este mai deconectată de viață, iar echilibrul lor corect este posibil doar dacă înțelegem Cabala.

Din KabTV “Prim-plan.Centauri” 1/15/10

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Insectele nu mai sunt considerate alimente exotice. De asemenea, mâncarea se scumpește acum; totul devine mai scump. Insectele sunt considerate o sursă excelentă de proteine ​​fără alergeni sau toxine. Se spune chiar că suplimentele proteice din insecte sunt mai benefice pentru organism decât carnea.

Am auzit că producerea unui kilogram de proteine ​​din insecte necesită de 500 de ori mai puțină apă decât producerea unui kilogram de proteine ​​din carne de vită. Există o mulțime de date atât de interesante. Aproximativ două miliarde de oameni din întreaga lume includ deja insecte în dieta lor, fără consecințe speciale.

Sincer să fiu, dacă îmi imaginez că mănânc un gândac, este neatrăgător.

Răspuns: Nu, nu doar un gândac, mănânci sute de gândaci. Sunt măcinaţi și prelucraţi bine. Și îi mănânci într-o formă sau alta.

Întrebare: Deci credeţi că într-un fel sau altul ne apropiem de a mânca lăcuste și așa ceva?

Răspuns: Nu există nicio problemă să mănânci lăcuste. Lăcustele sunt cușer.

Întrebare: Deci, evreii care respectă cușerul pot mânca lăcuste?

Răspuns: Desigur!

Întrebare: Omul poate mânca orice, într-adevăr. Chiar dacă e dezgustător, tot o poate consuma. De ce?

Răspuns: Omul este construit ca un animal. Prin urmare, el poate mânca toți diferiții compuși proteici.

Întrebare: Ce credeţi că vom consuma, oricum? Să spunem că umanitatea continuă să crească. Ce vom manca?

Răspuns: Nu există nicio problemă în lume în ceea ce privește creșterea vacilor, a boilor, a găinilor sau a altor animale. Nici o problema! Totul depinde de dorința noastră, de consimțământul nostru, de nivelul de societate pe care o construim.

Întrebare: Și faptul că prețurile cresc și totul devine din ce în ce mai puțin accesibil? Și foamea?

Răspuns: Totul este un joc.

Întrebare: Al cui este jocul? Cine îl joacă?

Răspuns: Oamenii îl joacă.

Întrebare: Probabil o treime din populație este înfometată?

Răspuns: Probabil, da. Pentru că oamenii sunt interesați de asta.

Întrebare: Deci o parte moare de foame? De ce?

Răspuns: Toate acestea sunt făcute, aș spune de sus, ca oamenii să realizeze cât de vicioasă este societatea în care trăiesc, în ce calități și relații vicioase trăiesc.

Sper să ne dăm seama de micimea, de inferioritatea acestor oameni care trăiesc astăzi, inclusiv noi, și că ne vom ajuta unii pe alții să ne ridicăm puțin. Apoi putem discuta dacă ar trebui să prindem gândaci și să îi mâncăm sau nu.

Nu este vorba despre ceea ce vom mânca. Întrebarea este „Cum vom arăta noi?”

Întrebare: Și dacă am fi așa cum doriți dvs., corectați, buni unul cu celălalt, atunci ce?

Răspuns: Atunci vom trece la o altă stare.

Întrebare: Dar va trebui să mâncăm ceva?

Răspuns: Nu. Nu vom avea nevoie de nimic. Vom exista într-o realitate complet diferită, nu aceasta imaginară, ci într-o realitate diferită, superioară.

Întrebare: Ce ne va susține?

Răspuns: Lumina superioară. Aceasta este adevărata susținere. Nu niște surogate ale lumii noastre.

Întrebare: Atunci ce este lumina?

Răspuns: Umplerea universală a tuturor și a fiecăruia.

Întrebare: Și nu e nevoie de nimic altceva?

Răspuns: Nimic. Așa suntem făcuți.

Din KabTV’s “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 11/8/21

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “Trump numeşte o sabie o sabie ”

Furia multor evrei americani față de remarcile lui Donald Trump despre evreimea americană nu surprinde pe nimeni. Într-un interviu recent cu un jurnalist israelian, Trump a citat cuvintele tatălui său potrivit cărora evreii obișnuiau să aibă „o mare iubire pentru Israel”, dar aceasta „s-a risipit de-a lungul anilor”. La aceasta a adăugat propriile sale cuvinte: „Trebuie să fiu sincer. Este un lucru foarte periculos care se întâmplă. Oamenii din această țară care sunt evrei nu mai iubesc Israelul.” A mai spus-o și cred că are perfectă dreptate când spune că prăpastia dintre Statul Israel și evreimea americană este foarte periculoasă, nu numai pentru Israel, ci și pentru evreimea americană.

Mulți evrei americani susțin mișcări anti-israeliene, cum ar fi BDS și Vocea Evreiască pentru Pace, nu numai pentru că ei cred în valorile pe care aceste entități pretind să le susțină. Ei îi susțin pentru că sunt anti-Israel și sunt anti-Israel pentru că le este rușine de propria lor evreime. În fiecare zi, se îndepărtează mai mult de iudaism, până când în cele din urmă își pierd orice conexiune cu acesta.

Când spun că ei se feresc de iudaismul lor, nu mă refer la obiceiurile evreiești. Sunt sigur că mulți dintre ei le respectă și totuşi ocolesc Israelul. Evitarea iudaismului are de-a face cu respingerea miezului iudaismului – unitatea și responsabilitatea reciprocă pe care Israelul este obligat să le arate lumii. În loc să aibă grijă de frații lor, ei arată îngrijorare față de dușmanii propriei lor tradiții, crezând că făcând acest lucru, arată adevăratele valori evreiești. Cineva ar trebui să le spună că „prietenii” lor musulmani nu cumpără asta. Musulmanii nu-i vor iubi mai mult atunci când vor decide să-i distrugă pe evrei.

Acesta este același tip de iudaism care a stârnit cea mai intensă ură în rândul naziștilor, iar evreimea americană de astăzi face tot posibilul pentru a o continua. Puținii care înțeleg acest lucru se mută, unii în Israel și alții în altă parte. Totuși, dacă nu ne unim deasupra prăpastiilor din națiunea noastră, nu va exista un adăpost sigur pentru evrei.

Când vine vorba de anticiparea problemelor, nu am fost niciodată înțelepți. Avem tendința să ne îngropăm capetele în nisip sau să ne scufundăm în orgoliu și complezență. Când încep necazurile, ele se înrăutățesc invariabil până când apare un cataclism. Abia după aceea există ușurare. Este foarte rău că din toate momentele în care am trecut prin acest scenariu se pare că nu învățăm niciodată.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Există doar două forțe în lume: proprietatea de a primi și proprietatea de a dărui.

Proprietatea de a primi se regăsește la toate nivelurile naturii: mineral, vegetal, animal și uman. Noi îi vedem manifestările.

Noi nu vedem deloc adevărata proprietate a dăruirii, ca și cum nu ar exista. Aceasta este ceea ce se manifestă ca forță superioară, puterea Creatorului, care animă totul și controlează totul; dar noi nu o simțim.

Vedem doar forțe egoiste, fiecare dintre ele fiind orientată într-o anumită direcție pentru propriul beneficiu. Aceasta este natura lumii noastre. Forța sa interioară, forța Creatorului, dă energie întregii materii. Aceasta nu este o forță despre care putem vorbi, prinde sau măsura.

Acțiunile spirituale se deosebesc de cele materiale prin faptul că nu sunt realizate în beneficiul persoanei care le produce.

Prin urmare, dacă o persoană face ceva, trebuie să o facă pentru sine. Dacă i se spune: „Fă-o, dar nu pentru binele tău”, nu va fi în stare să o îndeplinească. Chiar dacă este pus într-un anumit cadru și face ceva pentru a nu fi pedepsit, tot va fi în beneficiul său.

Alte acțiuni nu ne sunt inerente pentru că nu avem proprietățile care le corespund: proprietățile de dăruire, de iubire dezinteresată, ceva ce nu aduce niciun beneficiu persoanei care le produce.

Adică, pe lângă acțiunile egoiste în care o persoană înțelege în mod clar că le face doar pentru sine, există și acțiuni spirituale, altruiste, pe care nu le face pentru sine, nu sunt îndreptate spre el și nu se întorc la el.

Nu putem efectua astfel de acțiuni, dar putem stăpâni treptat această natură cu ajutorul anumitor abilități, atrăgând asupra noastră o forță altruistă superioară, care, acționând asupra noastră, ne oferă posibilitatea de a acționa și noi în acest fel, nu pentru noi înșine.

Din „Stări spirituale” de la KabTV 12/7/21

Filed under: Criza, globalizare, Educatie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, pe The Times of Israel: “În pragul ruinei”

Acum câteva zile a fost zece al lunii ebraice Tevet. În acea zi din 587 î.Hr. a început asediul Ierusalimului de către Nabucodonosor al II-lea regele Babilonului, care a culminat cu distrugerea Primului Templu și exilul babilonian al poporului evreu. Sursele evreiești însă, nu atribuie regelui babilonian căderea, ci conflictelor interne sângeroase, calomniei, intrigilor și altor forme de abuz reciproc. La șaptezeci de ani de la exil, ne-am întors în țară, am reconstruit Templul, dar l-am lăsat să cadă încă o dată, Al Doilea Templu, din același motiv: ura noastră unii față de alții.

Astăzi suntem din nou suverani în Israel și încă o dată ne luptăm între noi. Nu fizic încă, dar cu siguranță ne luptăm, iar ura este din ce în ce mai puternică.

Evreii religioși urăsc evreii seculari și evreii seculari detestă evreii religioși, dreapta urăște stânga și invers, evreii ashkenazi nu îi suportă pe evreii sefarzi și invers; și în fiecare zi apar noi diviziuni. Ura care a distrus două Temple va distruge și țara noastră fragilă. Suntem în pragul ruinei.

Așa cum îl învinovățim pe Nabucodonosor pentru distrugerea Primului Templu și pe generalul roman Titus pentru distrugerea celui de-al Doilea Templu, astăzi dăm vina pe Iran, ONU și o mulțime de alte țări și organizații ostile, pentru necazurile noastre. Dar așa cum înțelepții noștri au atribuit ruina noastră doar propriei noastre diviziuni, căderea de astăzi care se apropie, a Statului Israel are loc exact din același motiv.

Dacă vrem să evităm o soartă asemănătoare cu cea pe care am trăit-o deja de două ori, trebuie să ne ocupăm de cauza comună care continuă să ne aducă la eșec: ura interioară. Trebuie să recunoaștem că puterea noastră constă în primul rând în unitatea noastră, iar orice altceva, inclusiv puterea militară și tehnologia sofisticată este un adjuvant al elementului cel mai esențial: unitatea.

Vocația noastră, chemarea noastră ca națiune, nu s-a schimbat de la începuturile noastre. Încă din prima zi, misiunea noastră a fost să ne unim mai presus de ura care a existat dintotdeauna printre noi și prin aceasta, să dăm un exemplu lumii. Când am fost dezbinați, conducătorii străini ne-au biruit și ne-au chinuit. Când am fost uniți, am fost în siguranță și bineveniți printre națiuni.

Ne putem considera o „națiune startup”, sau putem crede că suntem puternici datorită puterii noastre militare și avantajului tehnologic. Cu toate acestea, războaiele se câștigă cu spiritul, nu cu computerele, iar când vine vorba de spirit, nu avem niciunul. Nu credem în cauza noastră, nu înțelegem ce înseamnă să fii „o lumină pentru națiuni”, să fim oameni care dau exemplu de unitate, iar noi nu dorim să învățăm despre asta. Suntem încăpățânați și aroganți și nu există nimic mai uluitor decât orgoliul.

Dacă nu ne trezim acum și nu ne dăm seama de chemarea noastră, va fi foarte greu și dureros să o facem mai târziu. La un moment dat va fi prea târziu să ne întoarcem, țara va fi ruinată, poporul va fi exilat și întreaga lume va suferi pentru că Israelul nu și-a recunoscut chemarea.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Medium a publicat noul meu articol “54 de laureați ai premiului Nobel nu se potrivesc cu politicienii mărunți”

Fizicienii Sir Roger Penrose și Prof. Carlo Rovelli, precum și alți cincizeci și doi de laureați ai Premiului Nobel, se numără printre semnatarii unei noi inițiative numite „Dividend pentru pace globală”. Inițiativa urmărește „reducerea cheltuielilor militare cu 2% în toate țările”, astfel „economisirea unui trilion de dolari în 5 ani” și folosirea banilor „pentru a lupta împotriva urgențelor planetare”. Deoarece, așa cum scriu ei, „omenirea se confruntă cu riscuri care pot fi evitate doar prin cooperare”, oamenii de știință sugerează să „cooperăm în loc să ne luptăm între noi”.

Oricât de mult mi-aș dori ca inițiativa lor să reușească, laureații Nobel nu conduc lumea; politicienii o conduc și ei vor merge oriunde și nu vor precupeți niciun efort pentru a obține dominația militară, chiar dacă asta ne va conduce la un al Treilea război mondial atomic, ceea ce se va întâmpla.

Avem o problemă: ura, nebunia și egoismul au atins punctul culminant, la niveluri care formează un zid de nepătruns. Omenirea este într-o stare disperată. Așa văd eu.

În fiecare societate, oamenii care excelează în cea mai dominantă trăsătură sunt liderii ei. Într-o societate egoistă, cei mai egoişti sunt liderii. Societatea umană nu este doar egoistă, ci este în creștere pe zi ce trece. Prin urmare, liderii noștri sunt cei mai egocentrişti. Ca atare, ei nu pot vedea nimic sau nu se gândesc la nimic în afară de ei înșiși. Ne vor predica și vor pretinde că le pasă de oameni când, în realitate, singurul lor scop este locul lor la cârmă.

Nu este vina lor; este natura umană și nu pot merge împotriva naturii, care îi împinge din interior. Ei sunt total sclavi acesteia și vor face orice le spune. Dacă le spune că este perfect în regulă să distrugă economiile propriilor țări pentru a ține pasul cu cursa înarmărilor, ei nu vor ezita nici un minut.

Rusia, de exemplu, a extras tot ce a putut. În afară de câteva sute de indivizi super bogați, restul oamenilor sunt în sărăcie. SUA, de asemenea, se deteriorează rapid. Cu toate acestea, guvernele nu își pot controla pasiunea pentru control. Amintiți-vă regula: într-o societate egoistă, cel din vârf este cel mai egoist. Prin urmare, oamenii nu ar trebui să se aștepte la niciun beneficiu de la lideri.

Singurul moment în care politicienii îi ascultă pe oamenii de știință este atunci când le spun că pot dezvolta o armă mai letală, care să le dea superioritate militară. Dacă le spun altceva, ei vor răspunde: „Doar daţi-ne arme nucleare; vom ști ce să facem cu ele.”

În 2020, economia mondială s-a redus cu peste 4%. În același an, achizițiile globale de arme au atins un maxim istoric de aproape două trilioane de dolari. Acest lucru arată cât de concentrați sunt liderii mondiali asupra propriilor obiective. S-ar putea crede că dacă va exista o recesiune, achizițiile de arme ar scădea şi ele, dar s-a întâmplat invers.

Când te gândești la asta dintr-o perspectivă egocentrică, are sens perfect: cu cât ne aflăm într-o stare mai rea, cu atât trebuie să cheltuim mai mulți bani pentru a ne înarma, deoarece liderii sunt mai probabil să înceapă războaie. Deoarece liderii trebuie să-și împiedice oamenii să se răzvrătească, ei trebuie să-i incite unii împotriva altora. Deci, cu cât ne descurcăm din punct de vedere financiar, cu atât trebuie să cheltuim mai mult pe arme pentru a ne pregăti de război. Și dacă credeți că la un moment dat resursele pentru arme se vor termina, nu m-aș baza pe asta; liderii își vor cheltui ultimul ban pe arme.

Nici măcar construirea de adăposturi nu va ajuta. Puteți construi adăposturi care să protejeze de rachete, dar nu puteți construi adăposturi pentru a proteja o națiune de bombele atomice.

Singura soluție care există este schimbarea ego-ului însuși. Ego-ul este motorul din spatele cursei înarmărilor și al războiului iminent. Prin urmare, doar schimbarea ego-ului și restrângerea lui va ajuta la prevenirea unui război.

Oamenii care mă înțeleg ar trebui să își unească forțele și să cultive unitatea, să aibă grijă unii de alții și, în cele din urmă, să se iubească unul pe altul mai presus de toate diferențele. Acesta este singurul antidot împotriva virusului egoismului. Nu există alt vaccin pentru aceasta, în afară de a încerca să avem grijă unul de celălalt, în ciuda înstrăinării noastre inerente.

Dacă suntem deja conștienți că suntem dependenți unul de celălalt și că narcisismul este dușmanul nostru, ar trebui să începem să lucrăm împreună pentru a ne schimba comportamentul de la egoism la grijă. Așa cum în prezent învățăm să fim egoiști, ar trebui să învățăm că, dacă suntem egoiști ne facem rău, așa că ar fi bine să învățăm să fim altruiști. Dacă mulți dintre noi lucrăm la asta împreună în întreaga lume, atunci nu este prea târziu.

Pentru mai multe despre importanța solidarității, consultați cartea mea Interesul personal Vs. altruism în era globală.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

ONU a emis o altă declarație prin care condamnă Israelul. Totuși, trebuie să înțelegem că motivul principal al urii față de evrei este faptul că nu ne îndeplinim scopul în lume, care este să explicăm tuturor națiunilor cum să obținem o conexiune bună și pace; altfel, lumea va aluneca mai departe în spirala ei descendentă.

Creșterea antisemitismului vine din legea generală a dezvoltării umanității. Dacă omenirea trebuie să se dezvolte și noi nu îndulcim această dezvoltare prin comportamentul nostru corect, atunci provocăm ură față de noi. Aceasta este o lege a naturii.

Prin urmare, antisemitismul va crește și există o singură soluție, care a fost descrisă în înțelepciunea Cabala și în Tora cu mii de ani în urmă. Nu vom putea scăpa de misiunea noastră. Nu avem unde să ne ascundem. Nu există niciun loc pe Pământ unde am fi capabili să existăm dacă nu stabilim relații corecte.

Atunci vom influența toate națiunile lumii și ei ne vor privi altfel. Totul depinde de conexiunea bună și corectă dintre evrei, deoarece poporul Israel a fost adunat din reprezentanți ai tuturor națiunilor lumii. Numai în această formă putem obliga toate națiunile la o bună asociere și conexiune, iar atunci pacea și liniștea vor veni în întreaga lume.

Noi deținem cheia fericirii pentru întreaga lume. Nu pot exprima cât de dureros este pentru mine să văd cum suferă oamenii și nu găsesc soluții pentru că nu înțeleg în ce formă operează natura și ce interconexiuni există în ea. Totuși, există o soluție. Conform celor spuse de înțelepciunea Cabala și Tora, nimic nu este necesar decât un singur lucru: să aducem poporul Israel la unitate și astfel vom face ca toate națiunile lumii să se unească.

Din păcate, pentru evrei le este mai ușor să se unească cu dușmanii și cu cei care-i urăsc decât între ei. La urma urmei, unirea unii cu alții ține de corectare, iar unirea cu cei care ne urăsc  ține de corupție. Inima noastră de piatră este atrasă de corupție.

Cât timp noi nu facem asta, natura ne va bate. În urmă cu două zile, peste o sută de oameni au murit în urma unei tornade în statul american Kentucky. În câteva secunde, orașul s-a transformat în ruine, o scenă apocaliptică. Și deja natura pregătește mai multe tornade.

Este posibil să oprim toate dezastrele naturale prin unirea oamenilor. Să incercăm. Poate că va ajuta, chiar şi acum. Forța unității oamenilor este mai puternică decât orice tornadă, orice dezastru natural. Este chiar mai puternică decât forța superioară.

Orice dezastru – un uragan, o criză financiară, o epidemie virală – toate acestea sunt lovituri ale naturii, ca răspuns la lipsa de unitate dintre oameni. Conexiunea dintre oameni este cea mai internă forță din lume, iar dacă nu este suficientă, atunci natura reacționează cu lovituri.

Cu toate acestea, oamenii nu se pot uni pentru că există un grup în omenire numit evrei. Acest grup este mandatat mai întâi să ajungă la unitate și astfel să trezească sentimentul în toate națiunile lumii că unitatea este leacul tuturor necazurilor.

Prin urmare, națiunile lumii trebuie să se îndrepte către evrei și să le ceară ca aceștia să înceapă să lucreze la unitatea lor. Pentru asta sunt Națiunile Unite. în loc să condamne Statul Israel, să protesteze împotriva poporului Israel din întreaga lume că nu lucrează la unitate, pentru a preveni dezastrele naturale în toate colțurile lumii sub orice formă.

Nu contează în ce țară trăiește un evreu, în Rusia, în America sau în Israel, dacă este bogat sau sărac, orice evreu care nu lucrează la unitate provoacă dezastre în lume. Prin urmare, timpul se scurge, trebuie să ne unim chiar acum. Numai dacă vom arăta lumii întregi un exemplu de unitate, ne vom împlini menirea.

Din KabTV “Conversaţie cu ziariştii” 12/12/21

Filed under: Antisemitism, Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→