Category Archives: Diseminare

Cum își pierd abilitățile copiii geniali

Observație: NASA a descoperit că 98% dintre copii se nasc genii creative. Cu toate acestea, școlile îi fac oameni plictisitori, obișnuiți.

În cursul cercetării, 1.600 de copii cu vârsta cuprinsă între patru și cinci ani au fost testați pentru capacități de geniu. În mod neașteptat, s-a dovedit că 98% dintre copii ar putea fi numiți genii.

Cinci ani mai târziu, au fost efectuate noi teste cu aceiași copii, deja la vârsta de zece ani, și au primit următorul rezultat: în loc de 98%, au rămas 30%. Cinci ani mai târziu, au efectuat din nou teste – doar 12% dintre copiii au rămas geniali.

Apoi cercetătorii au abandonat acest lucru și au efectuat un test cu adulții. S-a dovedit că doar 2% dintre ei au îndeplinit testul pentru geniu. Oamenii de știință au ajuns la concluzia că procesul de a studia la școală, la universitate și așa mai departe, care se presupune că ar trebui să adauge IQ, „ucide” un copil care se naște genial.

Comentariul meu: Desigur! Am simțit cum mă distruge școala. Ruperea în sensul complet al cuvântului! Cum m-au forțat să studiez exact așa și să explic așa și să gândesc așa. O simt azi. Cât mă presau părinții, cum mă presa școala!

Observație: Dacă mă gândesc la asta, se dovedește că am construit întregul sistem educațional în detrimentul nostru.

Comentariul meu: Desigur!

Întrebare: De ce?

Răspuns: Deoarece acest sistem este construit pentru a lipi un egoism mic și fragil într-un cadru și pentru a face din el ceea ce este nevoie.

Adică, distrugem copilul, în loc să-l dezvoltăm liber. De ce trebuie să alimentăm copilul cu aceste modele de gândire? Îi învățăm să gândească așa și nu altfel. Desigur, prin asta îi schilodim.

Întrebare: Cum trebuie să educăm un copil?

Răspuns: Ar trebui să vorbim cu ei calm, liber, chiar și fără niciun subiect. Numai într-un stil liber, în conversație. Poate fi chiar un grup de oameni de diferite vârste. Pentru ca ei să vorbească despre diferite subiecte și să învețe unul de la altul, dezvoltând noi subiecte și noi oportunități din interiorul lor.

Când îi ascult pe ceilalți, încep să mă gândesc: „Dar eu? Cum este asta pentru mine? ” Aceasta este o evoluție complet diferită. Tot ce ai nevoie este comunicarea, comunicarea simplă între oameni.

Orice altceva este creat artificial, egotistic, pentru nevoile noastre egoiste, care ne ridică doar unul peste altul în egoism.

Întrebare: Crezi că școala și universitatea sunt doar presiuni egoiste asupra noastră?

Răspuns: Pentru a câștiga bani unul pe seama celuilalt. Și știința și arta și tot ceea ce există, există doar pentru a câștiga unul de la celălalt: fie sub forma unor lucruri materiale, bani, fie sub formă de supunere, aprobare, respect, mândrie și așa mai departe.

Întrebare: Și dacă, așa cum spui, am putea pur și simplu să vorbim, să stăm sub un copac, să vorbim și să ne dezvoltăm din interior, la ce am ajunge?

Răspuns: Poate că am găsi o nouă comunicare corectă. Nu cred că ar fi ușor. Totuși, dacă ne-am putea analiza corect impulsurile egoiste interioare în comunicarea dintre noi, am fi în măsură să le ținem cumva în frâu și să le echilibrăm.

Întrebare: Cu alte cuvinte, crezi că oricum ar fi existat argumente și ură?

Răspuns: Desigur! Natura noastră egoistă nu dispare.

Întrebare: Cum am fi echilibrat acest lucru?

Răspuns: Între noi. Ne-am explica reciproc. Dacă nu am fi încurcați în toate aceste noțiuni, psihologice, științifice etc., atunci ne-ar fi mai ușor. Cel mai important lucru este comunicarea directă și deschisă.

Întrebare: Vom solicita apoi inovații tehnice, toate aceste progrese tehnice?

Răspuns: De ce? Ce ne dau?!

Observație: Dar chiar și acum, practic, noi doi vorbim virtual. Sunt într-un studio, iar tu ești în altul.

Comentariul meu: Ei bine, pentru ce avem nevoie de asta? Cu aceasta, trebuie doar să compensăm separarea noastră cumva. Am vorbi, dar poate într-un mod diferit, prin diferite capacități.

Întrebare: Intern, chiar și fără cuvinte?

Răspuns: Da, comunicare diferită, pe un canal diferit. Prin conexiunea internă dintre noi.

Totul ajunge la punctul în care renunțăm la atitudinea noastră din trecut față de viață, față de lume, față de noi înșine, spre progres.

Sper că atitudinea față de sine și de ceilalți, ca niște creaturi egoiste, va deveni din ce în ce mai evidentă, va fi chiar în fața ochilor omului și, va trebui să se schimbe.

Întrebare: Totuși, în ce constă geniul unei persoane?

Răspuns: În integrare. În integrare absolută, internă și externă.

Întrebare: Numiți în general o persoană care poate face acest lucru un geniu?

Răspuns: Da. Dacă toată educația ar fi direcționată spre asta, geniul unei persoane ar fi păstrat și dezvoltat.

Din KabTv „Noutăți cu Dr. Michael Laitman

 

“Coronavirus: Vaccinul Naturii pentru vindecarea egoismului” (KabNet)

KabNet a publicat noul meu articol: “Coronavirus: Vaccinul Naturii pentru vindecarea egoismului

Cu toată carantina de acasă și ordinele date de departamentul de sănătate, de a rămâne acasă, cu excepția nevoilor esențiale, care se ridică în întreaga lume în acest moment, în timp ce aceste mișcări sunt menite să ne protejeze sănătatea fizică, ele pot servi, de asemenea, ca un nou mediu pentru a ne vindeca pe noi, ca indivizi și ca societate.

Faptul că mulți dintre noi am fost blocați în casă ar trebui să ne servească în descoperirea adevăratei noastre stări: că suntem îndepărtaţi interior, unul de celălalt. O aşa revelație poate servi astfel, pentru a ne arăta în ce fel îndepărtarea fizică și izolarea materială au nevoie de apropiere interioară și conexiune spirituală.

Ȋndepărtarea fizică și izolarea materială cer apropiere interioară și conexiune spirituală

Datorită coronavirusului, care ne închide în casele noastre, în întreaga lume, obținem acces la un spațiu nou, unde putem participa cu toții, la același gând. În acest spațiu, avem ocazia de a căuta mai mult contactul interior unul cu celălalt, și cu forța conexiunii, care anterior era ascunsă de noi. Datorită stilului nostru de viață competitiv și materialist, oprit brusc, am fost incluşi într-un mediu nou, în întreaga lume, unde avem șansa să ajungem mai aproape de natură.

„Virusul egoului nu ne-a dat febră și tuse uscată; ne-a atacat gândurile și dorințele. Ne-a făcut să ne gândim la noi înșine tot timpul, făcându-ne să acționăm numai pentru beneficiul personal, folosind orice și pe oricine din jurul nostrum, pentru a ne satisface.”

Ce este natura? Natura este la bază, un gând, care are calitatea de conexiune, iubire și dăruire. Cu cât atitudinile noastre unul față de celălalt seamănă cu calitatea naturii, cu atât descoperim un câmp nou, care pare să se ridice între noi, un spațiu existent în conexiunile noastre, care este viu, respirȃnd și pulsȃnd.

În acest cȃmp, care începe să se formeze între noi, începem să trăim la un nou nivel de conexiune. Acest nou nivel de conexiune cere din partea noastră dezvoltarea unui sentiment de dependență și responsabilitate reciprocă, cu legături de sprijin, încurajare și prietenie între noi. Tot ce am creat până acum se dovedește a fi cu atât mai artificial și mai trecător.

Cum ne învață natura să ne maturizăm și să devenim atenți unii cu alții

Forța integrantă a naturii care se revelează în conexiunile noastre ne aduce pe de-o parte mai aproape interior, împreună, și pe de alta parte ne îndepărtează între noi, la intervale de timp. Poate fi asemănată cu părinții care își învață bebelușii să meargă ținând ambele mâini ale bebelușilor și ghidându-i prin câțiva pași, și apoi lăsându-le mâinile, lăsându-i să cadă, totul sub îndrumare atentă, lăsând bebelușii să învețe cum să înceapă să meargă singuri.

De asemenea, există momente în care ne simțim mai apropiaţi și perioade în care devenim mai îndepărtați, iar această alternanță este pentru ca noi să căutăm modul în care ne putem conecta pozitiv, peste distanța crescândă, pentru a construi relații mai mature între noi. „Matur” înseamnă că simțim un sentiment de respingere care ne separă și, deasupra acestei senzații negative, construim conexiuni pozitive de considerare și sprijin reciproc.

Natura ne-a injectat cu Coronavirus, ca un vaccin, pentru a vindeca un virus mai serios

Înainte să fim izbiţi de coronavirus, am fost loviți de un alt virus: natura noastră umană egoistă. Virusul egoului nu ne-a dat febră și tuse uscată; ne-a atacat gândurile și dorințele. Ne-a făcut să ne gândim la noi înșine tot timpul, făcându-ne să acționăm numai în beneficiul personal, folosind orice și pe oricine din jurul nostru pentru a se satisface.

Problema era că ego-ul nu putea fi niciodată cu adevărat satisfăcut. Într-o cursă nesfârșită pentru a se împlini, s-a transformat din ce în ce mai mult, dorind din ce în ce mai mult, făcându-ne să uităm de nevoia de a fi atenți cu ceilalți și îndemnându-ne să căutăm mai multă bogăție, statut social și putere, folosind pe oricine și orice care ne-ar putea ajuta să apucăm.

Natura ne-a injectat apoi coronavirusul – vaccinul naturii pentru virusul ego-ului, care in ultimul timp a ajuns la extreme. Pentru că am lăsat ego-ul să exploateze apropierea fizică pe care o aveam, natura ne-a distanțat fizic unul de celălalt, pentru a ne oferi timp să ne vindecăm interior, pentru a ne da seama că egoismul nostru ne scoate din ce în ce mai mult din echilibru, unul faţă de celălalt și de natură și să ne gândim la cum am putea remedia această greşeală – pentru a dezvolta un sentiment comun de susținere, încurajare și responsabilitate unul pentru celălalt, deasupra egoului.

De cea mai mare importanță, acum, este să fim împreună, să ne ajutăm să ne raportăm constructiv la această perioadă de izolare fizică la care natura ne-a obligat – că nu avem nevoie de altceva decât să dezvoltăm sentimente de considerație, grijă și responsabilitate unul pentru celălalt, să facem o schimbare istorică, de la vechea lume competitiv-egoistă, către o nouă lume, de conexiune armonioasă globală.

“Ţintind sus la Înaltele Sărbători ale evreilor” (Times Of Israel)

The Times of Israel a publicat noul meu articol “Ţintind sus la Înaltele Sărbători ale evreilor

Atmosfera vie din Zilele Veneraţiei (yamim hanoraim), care îmbracă sinagogile în fiecare toamnă. înfățișează imagini de o profundă introspecție și o comunitate profund conectată În acest an, pentru prima dată în istorie, COVID-19 va oferi o cu totul altă simţire a Înaltelor Sărbători, deoarece acestea vor fi desfășurate în principal prin platforme virtuale, în loc de adunări fizice masive. Distanța fizică ce ne este impusă, nu este o coincidență. Este o reflectare a stării noastre interne, ca popor evreu. Înaltele Sărbători din acest an oferă o oportunitate specială de transformare, de a ne ridica de la diviziunea noastră actual, la unitatea inimilor.

Noile noastre condiții sunt de fapt o indicație și o direcție de Sus a ceea ce ar trebui să fie rugăciunile noastre, în special în perioada sărbătorilor evreiești. Acum este momentul perfect pentru a lua pauză și a reflecta asupra prezenței noastre în lume ca popor – atât de împărțit, plin de ură nefondată, fără conexiune sau reciprocitate. O rugăciune puternică și eficientă ar trebui să fie ruga unită pentru întreaga națiune, și cum este posibil dacă ne ținem reciproc la distanță, în opoziție interioară? Dacă aceasta este starea noastră, atunci ar trebui să simțim și fizic distanța. Acesta este mesajul, din condițiile unice pe care ni le-a oferit pandemia anul acesta.

Este bine pentru noi să simțim cât de mult ne închid în noi înșine jocurile noastre egocentrice, cât de greu este să deschidem inima către cineva cu opinii diferite și cât de mult suntem împărțiți în facțiuni, partide și tabere. Ne mândrim în mod natural cu comunitatea și confesiunea noastră, dar nu ar trebui să fie niciodată folosită pentru a micșora, disprețui sau maltrata pe alții. În timp ce diversitatea noastră este minunată, ar trebui să existe ceva care să ne conecteze pe toți ca unul, mai presus de toate diferitele forme și culori. În prezent, ne lipsește acea piatră de temelie a iubirii dintre noi.

Așadar, anul acesta, în loc să ne adunăm mecanic, ar trebui să stăm singuri și să jelim starea scindată și nefericită în care ne-am scufundat, ca popor. De îndată ce ne dăm seama ce trebuie reparat – fragmentarea noastră ca națiune evreiască – o adevărată rugăciune va izbucni din adâncul inimii noastre, pentru a insufla viață în cuvintele goale, recitate din cartea de rugăciune.

Inițial, o sinagogă sau beit knesset (din ebraicul kinus, adică adunare) simboliza o casă de conexiune, un loc în care toată lumea se adună împreună pentru a căuta o putere supremă, a iubirii și dăruirii. Dacă anul acesta circumstanțele izbitoare nu ne permit nici să ne reunim fizic, trebuie să fie un indiciu că am ajuns într-un punct mort pe calea noastră actuală. Există însă o latură limpede: când răul se relevă, oferă o invitație de a corecta cursul și de a trasa o nouă cale, către o formă de existență mai avansată.

Mai mult, era coronavirusului luminează ceva ascuns până acum. Dacă în trecut am putut fi separați în inimile noastre și totuși să stăm unul lângă celălalt, acum nu mai este așa. Există o lege în natură, care ne cere să ne adaptăm la o lume care a evoluat într-o stare strâns interconectată. Prin urmare, nu ne mai putem raporta la „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” ca la o plăcere minunată, dar goală. Este formula absolută pentru conectarea reciprocă, fără de care va fi imposibil să supraviețuim. Intrăm într-un nou grad evolutiv, în care fiecare va simți că celălalt este cu adevărat o parte din el însuşi, și vom deveni cu adevărat ca un singur om cu o singură inimă.

Proiectul pilot pentru o conexiune integrală între oameni trebuie să aibă loc mai întâi între noi, evreii. Și când vom sparge noul cod pentru conexiunea dintre noi, vom lumina calea pentru toate celelalte popoare. Rezultatul final va fi bucurie, sănătate, prosperitate – o abundență supremă care va curge prin inimile noastre conectate.

“Sacul de bătaie al sorţii?” (Medium)

Medium a publicat noul meu articol “Sacul de bătaie al sorţii

Nimeni nu se aștepta ca uraganul Laura să devină atât de catastrofal, așa cum nimeni nu se aștepta ca incendiile din California să devină atât de devastatoare, sau că virusul Covid-19 încă se va răspândi și ucide în septembrie. Nimeni nu s-a gândit, de asemenea, că economia americană, care se descurcă atât de bine, va fi oprită de viruși, că piața muncii, care a fost probabil cea mai bună din toate timpurile, va scădea la cel mai de jos nivel cunoscut vreodată, în câteva săptămâni sau că societatea va fi sfărâmată de explozii de tensiuni rasiale. Nimeni nu și-a imaginat toate acestea, totuși s-au întâmplat și se întâmplă încă. America este lovită la stânga și la dreapta, în sus și în jos, iar țara posibilităților nelimitate pare să fi devenit sacul de box.

America a devenit grozavă datorită oamenilor curajoși care au îndrăznit să înfrunte încercările. Dar va rămâne grozavă doar dacă îndrăznește să-și îmblânzească propria bravură.

Statele Unite sunt evident o țară unică. Nu a crescut dintr-un anumit trib sau dintr-un clan, ci s-a format de-a lungul timpului, pe măsură ce imigranți din țări îndepărtate au migrat, adesea în circumstanțe dubioase, și au aterizat pe un pământ sălbatic al nimănui, unde puteau face regulile. Și au făcut regulile pe care le-au făcut. Nimeni nu trebuia să atingă proprietatea altuia, nici măcar să intre fără permisiune. Dacă ați intrat fără permisiune, ați putea fi împușcat pentru încălcarea legii și legea ar fi de partea celui care trage.

Dar confidențialitatea a depășit cu mult proprietatea. Coloniștii de pe continentul recent cucerit au stabilit că nimeni nu poate spune nimănui ce să facă, să gândească sau să spună, atât timp cât nu-și răneşte semenul. Religia – un inhibitor formidabil în Europa, din care provin majoritatea primilor coloniști – a fost declarată ca fiind o afacere personală și, prin urmare, și-a pierdut puterea punitivă. Toată lumea era liberă să urmărească visul faimei și averii și acesta era într-adevăr visul pentru care trăiau majoritatea americanilor. În multe privințe, încă este.

Multă vreme, acel vis a reușit. Urmându-l, America a devenit singura superputere a lumii; puterea sa militară, influența economică și influența culturală au pătruns în toate colțurile lumii. Toți, de la cei mai buni prieteni ai Americii până la cei mai răi dușmani ai săi, și-au dorit și poate încă doresc, să realizeze Visul American. Și acel vis este în principal despre bani și avere. Puțin câte puțin, America a devenit liderul lumii libere, în care oamenii erau sclavi doar la ordinele egoului lor.

Dar asta nu mai putea dura.. La un moment dat, ego-ul și-a depășit limitele și a început să se prăbușească din interior. Societatea, care a fost construită pe baza ego-ului, nu a putut suporta cerințele sale tot mai egocentrice și a început să implodeze. Când oamenii au început să renunțe la realizarea viselor lor, au căutat modalități de a-şi ușura deziluzia dureroasă. Astfel, America a devenit o națiune de fugari care încearcă să scape de propriul gol. Obezitatea, abuzul de substanțe, omuciderea, sinuciderea, extremismul și orice formă de evadare au devenit mai susceptibile de a prinde rădăcini acolo, decât oriunde în lume. Pur și simplu, oamenii trebuiau să scape de deznădejdea lor.

Și natura, de care America era atât de mândră, și pe bună dreptate, pare să se fi alăturat „tendinței” de a lovi America și a lovit-o din toate părțile. În felul său, le-a spus coloniștilor: „Destul!”

Vremurile se schimba. Egoul îşi pierde puterea și și-a pierdut suflul pe planetă. Natura ne impinge din spate, iar umanitatea, asasinul personal al ego-ului, suferă. Dar America, unde egoul a scris constituția, suferă cel mai mult.

În vremurile viitoare, considerarea reciprocă va fi obligatorie, responsabilitatea reciprocă va fi un dat iar culturile bazate pe ego se vor prăbuși. Trăim o schimbare de civilizație. Este o revoluție de un fel pe care nu l-am văzut niciodată. Nu este o revoluție în tehnologie, guvernare, economie sau în toate cele de mai sus. Este o revoluție în natura umană. Omenirea a intrat într-o etapă de transformare, din care va ieși ca o creație cu totul nouă: grijulie, atentă și unită ca unul.

Cei care își vor îngropa mândria vor ieși pe primul loc. Cei care vor rămâne lângă ego-urile lor, vor cădea împreună cu el.

America a devenit grozavă datorită oamenilor curajoși, care au îndrăznit să înfrunte încercările. Dar va rămâne grozavă numai dacă îndrăznește să-și îmblânzească propria bravură.

 

“Înalte Sărbători virtuale şi semnificaţia lor” (Linkedin)

Noul meu articol pe Linkedin “Înalte Sărbători virtuale şi semnificaţia lor

Acum, că virusul Covid-19 ne-a impus distanțarea socială, multe aşezăminte, care se bazează pe prezența fizică, au o problemă. Printre ele se află sinagogile. Conform unei ştiri a Agenției Telegrafice Evreiești (JTA), „Primul sezon în pandemie al Înaltelor Sărbători, are sinagogi care se întreabă: vor plăti oamenii cotizațiile?” Aceasta este o întrebare foarte bună și rămâne să vedem în ce fel instituțiile evreiești, cum sunt sinagogile și Centrele Comunitare Evreieşti, vor face față lipsei veniturilor din partea participanților care vin să asiste la servicii și activități.

Dacă numai cei care își pot permite marile taxe de intrare se pot ruga lui Dumnezeu în interiorul unei shul, și dacă numai celor care se roagă prin „cartea noastră de rugăciuni” li se permite să se alăture slujbei, iar celorlalți li se spune să-și găsească propria modalitate, atunci noi suntem un exemplu de sinaat hinam (ura nefondată), însăși cauza exilului și dispersiei noastre. Dacă ne urăm frații, nu merităm să ne adunăm.

Dar pentru mine, punctul mai interesant este mesajul din spatele interdicției de a se aduna. Cred că orice evreu care crede în Dumnezeu ar trebui să se întrebe: „Ce încearcă Dumnezeu să ne spună, nepermitându-ne să ne adunăm în cea mai sfântă zi a anului? Când nu au putut evreii să se adune de Yom Kippur (Ziua ispășirii)? Probabil doar în timpul Holocaustului și în regimuri totalitare sau antisemite. Nu vrea El rugăciunile noastre? Cum putem ispăși păcatele noastre, dacă nu ne putem aduna pentru serviciile de Yom Kippur?”

În opinia mea, există într-adevăr un mesaj aici. Nu suntem demni de a-L sluji pe Dumnezeu, pentru că nu suntem fideli principiului fundamental al Torei noastre: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți.” Dacă numai cei care își pot permite taxele grele de intrare se pot ruga lui Dumnezeu în interiorul sinagogii și dacă numai cei care se roagă prin „cartea noastră de rugăciune” au voie să se alăture slujbei, iar restului li se spune să găsească propria lor modalitate, atunci noi suntem un exemplu de sinaat hinam (ura nefondată), însăși cauza exilului și a dispersiei noastre. Dacă urâm pe frații noștri, nu merităm să ne adunăm.

Cred că anul acesta este foarte special. În acest an, avem cu adevărat ocazia de a contempla evreitatea noastră, de a reflecta asupra a ceea ce înseamnă să fii evreu, de ce ni s-a spus să fim „o lumină pentru națiuni” și ce înseamnă asta. Și cred că ar trebui să pornim de la elementele de bază, de la unitate și responsabilitate reciprocă. Înainte de a învăța să recităm din cartea de rugăciune, să învățăm să ne rugăm unii pentru alții, să fim mai degrabă un model de unitate, decât un exemplu de scindare.

Astăzi este o perioadă a schimbărilor structurale. Iudaismul, de asemenea, va trebui să se schimbe. Dacă nu ne întoarcem la valorile noastre fundamentale de iubire față de ceilalți și responsabilitate reciprocă, iudaismul, așa cum îl știm, va dispărea.

„Care sunt lecțiile cheie din această pandemie?” (Quora)

Michael Laitman, in Quora: „Care sunt lecțiile cheie din această pandemie?”

O lecție esențială este că pandemia este doar o lovitură inițială din partea naturii și ne putem aștepta la multe lovituri în forme mai severe, deoarece a venit momentul să suferim o transformare majoră: o schimbare în întreaga noastră abordare a vieții, de la o o abordare competitivă autocentrată, la una în care împărtășim responsabilitatea și considerarea reciprocă și pentru natură.

Schimbările pandemice pe care le vedem deja în societate, de la condițiile de distanțare socială până la creșterea șomajului și afacerile în scădere, arata cum această schimbare a abordării noastre de viață ar trebui sa se transforme.

Mai ales pe tărâmul muncii, am construit o societate plină de afaceri și profesii de care nu avem o nevoie reală.

Prin pandemie, natura a început să filtreze neesențialul din esențial. Întreprinderile care ne-au servit nevoile de bază au continuat sa ne serveasca, în timp ce cele pentru care nu aveam nevoie reală s-au marginalizat.

Dacă privim sfera animalelor, vedem cum o anumită cantitate de animale dispar, iar altele se dezvoltă în locul lor, în funcție de diverse schimbări care apar în natură.

Este similar cu noi.

Suntem părți ale naturii, iar natura operează asupra noastră plasându-ne în noi condiții. În consecință, natura ajustează populația umană și accentul activității sale.

Sub influența coronavirusului, mulți oameni au devenit șomeri și se datorează faptului că există o necesitate scăzută semnificativă pentru o mare parte din profesiile pe care le-am ocupat cândva.

Ne putem aștepta ca întreprinderile și profesiile de care avem o nevoie reală să continue, ceea ce reprezintă doar aproximativ cinci procente din sectorul serviciilor care s-a dezvoltat în ultimii 70 de ani.

De asemenea, vom vedea că aproximativ 95 la sută din ceea ce ne-a preocupat va dispărea treptat. Oamenii vor simți că valorile materialiste pe care le-am deținut, care ne-au determinat să aspiram la îmbrăcăminte scumpa, mașini de prestigiu și călătorii neîncetate în jurul lumii, vor scădea și vom simți nevoi pentru realizări mai de bază și mai simple, împreună cu conexiuni sociale mai semnificative.

Prin urmare, societatea și autoritățile deopotrivă vor trebui să se gândească la ce să facă cu masa în șomaj în creștere din întreaga lume.

În acest punct, am propus o configurație în care oamenii să aibă nevoile lor de bază oferite de autorități în schimbul participării la învățare și activități care urmăresc să crească senzația de conexiune semnificativă în societate.

Pe de o parte, nu vom putea reînvia economia și stilul nostru de viață pre-coronavirus și, pe de altă parte, dacă pur și simplu îndeplinim nevoile de bază ale oamenilor fără să oferim premii sociale și obiective demne de aspirat, atunci societatea va stagna.

Prin urmare, oferind elementele esențiale ale vieții în schimbul participării la învățare și activități care urmăresc îmbunătățirea conexiunilor sociale, vom vedea o schimbare majoră a valorilor – de la egoiste la altruiste, de la individualiste la reciproc dependente și de la materialiste la cele concentrate pe oameni – ceea ce va face această tranziție sa apara avantajoasă pentru toată lumea.

Mai mult, prioritizând conexiunile sociale pozitive mai presus de toate celelalte angajamente, vom ajunge, de asemenea, mai aproape de echilibru cu forma interdependentă și interconectată a naturii și, astfel, vom experimenta feedback pozitiv de la natură: sentimente euforice armonioase, pe care le avem încă de experimentat.

„Există ceva de învățat din pandemia globală de corona, și nimeni nu realizează asta?” (Quora)

Michael Laitman, în Quora: „Există ceva de învățat din pandemia globală de corona, și nimeni nu realizează asta? „

Ar trebui să aflăm că acest coronavirus nu este doar o lovitură pentru sănătatea și economia noastră, ci a apărut pentru a ne transforma complet viața.

Pe o parte, mulțimea trece printr-o tranziție majoră. Pe de altă parte, dorim în mare parte să ne reînviem stilul de viață pre-coronavirus imediat ce descoperim un remediu pentru boală.

Prin urmare, trebuie să ne ridicăm conștientizarea pentru a vedea natura în acord cu privire la această pandemie pentru a o înțelege și pentru a simți  ceea ce se poate face.

Adică, coronavirusul nu există doar ca să ne oprească să fim unul cu celălalt în casele noastre și să ne țină la distanță de restul lumii și, de asemenea, să nu ne oprească să participăm la evenimente publice, şi aşa mai departe. A ieșit la suprafață pentru a ne îndruma să înţelegem delegarea de interdependențe și a interconectării noastre și în consecință pentru o viață cu mai multe responsabilități reciproce și consideraţie unul față de celălalt.

Cu o pandemie care rămâne mai mult timp între noi, avem posibilitatea de a ne servi unul pe altul și de a stabili între noi o legatură nouă, integrală și globală.

În afară de iubirea de sine, vom învăţa să fim responsabili faţă de muncă, faţă de un înţelept cu care sa fim în interdependență, în cazul în care conform voinței noastre, sper, de asemenea, că vom reuși să ne creăm toate astea în mod conștient  şi de bună voie, prin educație.

Cu alte cuvinte, în loc să se rezolve doar o problemă de îngrijire se dezvăluie brusc în fața ochilor noștri, că putem găsi soluţii pentru o evoluție superioară și că vom vedea că în timp ce intrăm într-o natură globală și integrală, că suntem în acord cu armonia şi cu o legătură perfectă între  noi şi natura.

Înțelegându acest lucru să ne imaginăm mai departe că putem vedea apoi pandemia coronavirusului ca o lecție pentru îngrijirea naturii făcută într-un mod foarte calculat. Este în mod similar cu modul de îngrijire în educația pentru copii, dacă sunt ascultate de bunăvoie sfaturile noastre, atunci ele se raportează favorabil la ei și sunt scutiţi de abateri diverse. Dacă sunt ascultate sfaturile noastre, atunci vor fi salvaţi de loviturile iminente mai mari pe care le putem prevedea, şi trebuie să ne acordăm mai strict și față de ei.

Aceasta este motivantă pentru îngrijirea mea, a elevilor și a organizației mele şi pot să investesc mai  mult în ceea ce privește cauzele principale ale pandemiei și în modul în care trebuie să folosesc situația pentru a ne reajusta abordarea la viață. Adică, învățând despre modul de îngrijirea naturii de către noi, putem intra în echilibru cu natura care nu ne va mai respinge, trăind mai mult și mai fericit, şi de o parte și de alta, de asemenea, salvând-ne de suferințele viitoare mai intense.

Astfel, sunt înțelepți care accepta coronavirusul ca un avertisment din partea naturii, folosind-l pentru a se aminti mai mult de natura. Adică, traducerea legăturii cu natura că este interdependentă și interconectată, pentru că ar putea să se realizeze conexiuni mod pozitiv, prin care se creează responsabilitățile noastre reciproce și de reconsiderare a unuia față de celălalt.

În cele ce urmează, nu există o pandemie sau un virus aici, ci o singură forță de îngrijire care este necesară şi care ca un părinte iubitor care este îngrijorat de soarta copilului, care trebuie îngrijit, şi este martor că acesta se poate extinde pe un curs negativ, adică  trebuie să acționeze mai agresiv pentru a observa ce vrea de la noi.

Într-un fel sau altul, vom putea să ne dezvoltăm și să devenim mai conectați pozitiv.

Întrebarea este necesară pentru a face acest lucru armonios activând mintea și inimile pentru a ne conecta pozitiv și prin reorganizarea vieților noastre, astfel încât să putem construi reciproc în mod esențial îngrijirea de care avem nevoie în acțiuni; sau, dimpotrivă, să navigăm pe vaporul de evoluție cu natura continuând să ne prindă, să dăm vigoare pentru a ne trezi prin circumstanțe dureroase.

Sănătate și medicină, partea 1

Societatea profesiilor inutile

Întrebare: Ce ar trebui să realizeze o persoană în era coronavirusului?

Răspuns: O persoană trebuie să-și dea seama că a supraviețuit doar primei lovituri a naturii. Mai multe lovituri sunt necesare pentru a corecta societatea și vor urma. Drept urmare, societatea nu va rămâne aceeași. Aceasta va viza în principal ocuparea forței de muncă.

Cert este că am creat o societate formată din profesii complet inutile. În lumea noastră post-industrială, au apărut un număr imens de oameni de prisos și, prin urmare, au apărut o mulțime de ocupații, profesii și întreprinderi complet inutile. Trebuie să înțelegem că ne aflăm în sfera integrantă a naturii, care se străduiește să optimizeze și va pune presiune asupra noastră, astfel încât toate profesiile inutile să dispară.

Analizând, de exemplu, natura animală, știm că un anumit număr de animale trebuie să moară, celelalte trebuie să se dezvolte, în funcție de ce condiții apar sau dispar în natură. Același lucru este valabil și pentru noi. Suntem parte a naturii, așa că se joacă cu noi, stabilește anumiți parametri noi, reducând sau crescând populația, ocupația și așa mai departe.

Acum, sub influența coronavirusului, există o mare accelerare în dezvoltarea societății umane. Mulți oameni nu muncesc și, în principiu, nu au nevoie să se întoarcă la muncă.

Acele întreprinderi care sunt cu adevărat necesare au acționat, funcționează și vor continua să funcționeze. Și este nevoie doar de 5% din sectorul de servicii pe care l-am creat în ultimii șaptezeci de ani.

Prin urmare, nu va mai fi nevoie de ea și nu va mai reveni la activitatea anterioară. Cea mai mare parte a populației ocupate în sectorul serviciilor va rămâne pur și simplu fără muncă. Și aici trebuie să ne gândim ce să facem cu oameni cu profesii inutile.

Din „Post-Coronavirus Era” din KabTV, 14/05/20

De ce încercăm să schimbăm totul în jurul nostru, dar nu pe noi?

Întrebare: Încercăm mereu să schimbăm totul în jurul nostru, de exemplu, liderul guvernului, pe soțul nostru, locul de reședință, totul, cu excepția unui singur lucru – pe noi înșine. De ce nu își dă seama o persoană că singurul lucru pe care îl poate schimba este atitudinea sa față de lume?

Răspuns: Egoismul nostru nu ne permite să realizăm acest lucru.

A mă schimba înseamnă că nu sunt bun, trebuie să mă perfecționez. De ce să fac asta? Aceasta este cea mai grea muncă care necesită mult efort, energie, investiții și anularea mea în fața celorlalți. Este împotriva naturii noastre să cedăm altora. Nu e ușor.

Doar dacă o persoană are un scop foarte mare în fața ei, se poate forța să o facă. De exemplu, dacă dorim să atingem un anumit scop în timp ce studiem la universitate, atunci este mai important pentru noi decât să ne culcăm pe canapea.

Din emisiunea KabTV „Post-Coronavirus Era” 5/7/20

„Care sunt afacerile viitorului?” (Quora)

Michael Laitman, Pe Quora: „Care sunt afacerile viitorului?”

Mai întâi trebuie să înțelegem că sistemele financiare, industriale și educaționale cu care am trăit până astăzi se vor schimba complet.

Se datorează faptului că baza pe care am construit toate sistemele noastre a fost natura noastră umană egoistă, adică beneficiul personal în detrimentul altora. Cu cât ne dezvoltăm cu motive egoiste care stau la baza sistemelor noastre, cu atât mai multă corupție, exploatare, manipulare și abuz umplu aceste sisteme, ceea ce duce treptat la un colaps multi-sistem.

Starea noastră egoistă de succes, în care o persoană sau o companie este considerată de succes dacă reușeşte să conducă alte persoane și companii, în timp ce strălucesc în mod simultan în lumina reflectoarelor în ceea ce priveşte marjele lor de profit crescânde, se dezvăluie ca fiind nesustenibilă și dăunătoare.

Astăzi, natura ne prezintă condiții din ce în ce mai interdependente și interconectate, unde nu ne mai putem gândi la noi înșine ca fiind separați de ceilalți, considerând doar propriul beneficiu. Prin urmare, creșterea profitului în mâinile unei persoane ca urmare a scăderii a altor persoane nu mai poate funcționa ca indicator de succes.

Mai mult decât atât, este important pentru noi să înțelegem că sfârșitul paradigmei noastre egoist-materialiste a fost mult accelerat de coronavirus, ceea ce ne-a obligat să ne distanțăm de sistemele noastre din trecut într-o manieră foarte înfăptuitoare.

Astăzi, trăim deja într-un nou sistem, dar încă nu trebuie să recunoaștem pe deplin ce înseamnă asta. Astfel, suntem departe de a simți pozitiv epoca noastră de tranziție.

Cheia pentru adaptarea la noua noastră eră este să începem să subliniem importanța conexiunilor umane mai presus de toate celelalte angajamente.

Dacă vom reuși să îmbunătățim conexiunile umane, astfel încât vom simți o considerare reciprocă și responsabilitate unul față de celălalt, atunci vom descoperi exact ce fel de afaceri vom avea și nu vom mai avea nevoie. Pe scurt, întreprinderile vor trebui să conducă la îmbunătățirea conexiunilor umane. Pe de o parte, vom avea nevoie de elementele esențiale ale vieții noastre, iar pe de altă parte, va trebui să investim continuu în construirea de conexiuni pozitive între societate.

Toate celelalte surplusuri vor fi astfel considerate neesențiale și chiar distructive pentru lumea noastră, iar coronavirusul ne-a ajutat deja să vedem acest lucru mult mai repede.

Principiul viitoarelor afaceri ar trebui să fie fundamental opuse principiului de azi: că acestea beneficiază de conexiunea oamenilor și că acestea nu aduc atingere oamenilor și naturii. Nu ar trebui să existe mai multe situații în care o persoană sau o companie își crește profiturile în detrimentul altora. Prioritățile noastre vor trebui să se schimbe complet pentru a ne concentra cu toții pe beneficiul tuturor. Succesul va fi văzut nu în termeni de profit din societate, ci în ceea ce privește contribuția la societate, iar întreprinderile care susțin obiectivul de a beneficia societatea vor fi cele care prosperă.