Michael Laitman, pe Quora: “Care este adevărul dur al vieții?“

Adevărul ne alunecă în mod constant printre degete, în momentul în care înțelegem ceea ce credem că este adevărat.

Putem exersa mult pentru a ajunge la ceea ce considerăm a fi adevărul și, de îndată ce facem o mișcare în direcția sa, descoperim o adâncime suplimentară bazată pe discrepanțe, în adevărul pe care l-am simțit anterior. Ca atare, continuăm să căutăm adevărul iar și iar.

Dezvoltarea umană se îndreaptă continuu către realizarea noastră finală, a ceea ce numim „adevăr”.

Care este acel adevăr?

În general vorbind, adevărul este punctul inițial al creației, o stare în care suntem cu toții incluşi complet naturii, în întregime, fără nici o separare între noi. Mai mult decât atât, numai prin atingerea contactului cu acest punct, ajungem la adevăr.

Există multe etape pe calea atingerii acestui punct final al adevărului, dar toate sunt parțiale și incomplete. Prin urmare, chiar dacă putem atinge adevărul absolut, el este încă foarte îndepărtat de noi.

Natura, în acest caz, înseamnă calitatea naturii altruistă a iubirii și dăruirii, fără a lua în considerare beneficiul pentru sine. Ne naștem într-o calitate opusă, egoistă, a primirii, ceea ce numim „natura umană”, în care luăm în considerare în primul rând, beneficiul propriu. Prin urmare, etapele pe drumul către atingerea punctului suprem al adevărului sunt cele de a ne ridica deasupra calității noastre egoiste, din nou şi din nou către o calitate de grijă, dăruire și iubire, doar pentru a descoperi că ceea ce obținem de fiecare dată, ajunge să se piardă în egoism, ca și cum ar fi aspirată de o gaură neagră, din nou și din nou.

De asemenea, dacă continuăm să ne consolidăm mediul, adică tot ceea ce ne influențează, pentru a ne oferi exemple pozitive de a ne ridica deasupra egoismului și de a deveni mai bine conectați, mai atenți și altruisti, precum calitatea naturii, atunci vom continua să folosim propria tânjire pentru a ne „trage“ pe noi înșine la acel punct armonios final al adevărului, mult mai repede, mai plăcut și cu mult mai puțină suferință decât dacă nu am implementa o astfel de mișcare. Alternativ, dacă nu reușim să ne consolidăm mediul, astfel încât acesta să ne influențeze pozitiv, atunci lăsăm tăvălugul dur al evoluției să ne doboare cu nenumăratele sale crize, care servesc doar pentru a ne stimula, pentru a ne trezi nevoia de a ne schimba direcția vieții, precum și mediul pe care îl creăm, pentru a ne deplasa spre acest drum.

Filed under: Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Observație: Toate sistemele și practicile de instruire, în principiu, sunt concepute pentru a spori percepția informațiilor. O persoană care își poate aminti mai multe informații și apoi le poate folosi este considerată inteligentă. Astfel de oameni sunt foarte avansați și câștigă mulți bani.

Comentariul meu: A câștiga bani, a avansa în lumea noastră, nu înseamnă nimic. O persoană care a absorbit tot ce i s-a dat și a uitat ​​este considerată inteligentă.

Ce înseamnă să uiți? Intreaba-ma ceva. Se pare că nu știu nimic, nu-mi amintesc nimic. Dar de îndată ce vom începe să rezolvăm o problemă, veți vedea că am știut cu adevărat ceva, am învățat ceva. Am studiat toată viața mea.

Observație: Pentru a nu uita informațiile, este util să repetați materialul din ziua precedentă. Și ne sfătuiți întotdeauna să recitim articolul acoperit în lecție în timpul zilei.

Comentariul meu: Da. Dar aceasta este memorarea pe termen scurt.

Întrebare: De asemenea, ne sfătuiți să studim puțin, dar în fiecare zi. De ce?

Răspuns: Deoarece creierul absoarbe constant o cantitate mică de informații. Trebuie să schimbăm omul. Și dacă nu îl hrănești ca pe un copil mic în fiecare zi, atunci nu se schimbă.

Dacă vine la cursuri la fiecare câteva zile, atunci între vizite nu o influențezi și ea primește impresii complet diferite despre lumea noastră. Prin urmare, activitățile zilnice sunt pur și simplu o necesitate! Despre aceasta se spune: „Dacă ți-e dor de o zi, pierzi două zile din cauza asta”.

Sarcina noastră este să schimbăm persoana interioară.

Din emisiunea KabTV  „Abilitățile de management”, 24.06.2020

Filed under: Educatie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: Orice relație implică transferul unor informații. Poate fi verbal. În natura neînsuflețită, acestea sunt procese de vibrație, în natura vegetală – mirosuri, în natura animală – sunete, un fel de limbaj.

Un om, pe lângă vorbire, are capacitatea de a gândi abstract. Oamenii de știință spun că acest lucru îl face uman. De ce ni se oferă această oportunitate?

Răspuns: Avem o astfel de oportunitate, prin care să putem transmite un tip special de informații, care în lumea noastră nu sunt transmise prin metode convenționale.

Omul se ridică deasupra lumii animale și este considerat om deoarece trebuie să ia contact cu ceilalți într-un spațiu în care nu există oportunități pământești de comunicare.

Întrebare: Să presupunem că animalele și plantele pot emite unele mirosuri, sunete și pot comunica reciproc despre pericol sau alte informații. O persoană se poate așeza și, timp de câteva ore la rând, poate vorbi despre lucruri pe care nu le-a văzut sau nu le-a inventat niciodată. De exemplu, unele mituri, lucruri abstracte. Despre ce e vorba? Ce le dă asta oamenilor?

Răspuns: Omul diferă de lumea animală prin faptul că trebuie să primească, să absoarbă, să proceseze și să transmită o cantitate uriașă de informații care nu pot fi transmise de niciun purtător terestru: nu mirosuri, nu vibrații ușoare, nici măcar sunete.

El trebuie să transmită acest lucru prin vorbire, printr-un anumit set de sunete și care nu sunt atât de multe. Combinația acestor sunete poate transmite o cantitate infinită de informații. Aceste combinații, care pot fi nu numai sonore, ci și vizuale, de orice fel, ele generează coduri, cuvinte și propoziții. Acest lucru ridică un om peste nivelurile pământești anterioare: neînsuflețit, vegetal și animal.

Întrebare: Deci, conform proiectului naturii, omul trebuie să se dezvolte într-o anumită stare pentru a putea transmite ceva prin vorbire altor persoane care nu sunt încă în această stare?

Răspuns: Desigur. Este cel mai important.

Întrebare: Să presupunem că îți pot spune despre unele lumi, despre un viitor care nu există încă. Dar dacă nu l-ai simțit niciodată, îți vine să crezi?

Răspuns: Nu este vorba dacă pot să o cred; îți percep povestea și cu ajutorul ei merg mai departe. Această oportunitate permite oamenilor să se dezvolte. Prin asta suntem diferiți de animale.

Din KabTV „Abilități de comunicare” 30.07.2020

Filed under: Educatie, Egoism, Intrebare si Raspuns, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Emoțiile sunt o reacție subconștientă la o situație precum frica, iritarea, furia sau râsul. Ele apar rapid și pot dispărea la fel de repede. Sentimentele pot apărea, de asemenea, încet, pot trăi mult timp și pot da senzații complet diferite. Sentimentele pot fi dezvoltate. De exemplu: sentimente de dragoste, prietenie, recunoștință și loialitate.

Este interesant faptul că o calitate precum umorul este caracteristică numai pentru oameni; animalele nu o au. De unde vine și cum poate fi folosita pentru avansare și autoidentificare

Răspuns: În fiecare dintre noi există două entități complet opuse: eu și ceva opus mie. Acest lucru face posibil să simțiți, să înțelegeți și chiar să vă bucurați de lucruri care sunt în conflict unul cu celălalt. Astfel, simțul umorului apare într-o persoană din reversul său.

Contradicția internă extinde înțelegerea lumii și de aceea este inerentă persoanelor dezvoltate.

Întrebare: Crezi că se poate dezvolta simțul umorului?

Răspuns: Poate că poate fi dezvoltat puțin, dar persoanele cu unele tulburări mintale nu il au.

Întrebare: Deci, umorul este oferit oamenilor drept cadou și este aproape imposibil să-l dezvolți?

Răspuns: Da. Acest lucru se bazează pe faptul că omul a fost creat pentru a-și percepe propriul tip în sens opus și a suportat acest lucru.

Din emisiunea KabTv„Abilități de comunicare” din 07.08.2020

Filed under: Educatie, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: Procesul de percepție a informațiilor noi trece prin etape. Prima etapă este selectivă, un mod de captare a informațiilor, apoi există recunoașterea bazată pe unele asociații, urmată de interpretare, evaluarea semnificației informațiilor, înțelegerea acesteia. Și, în cele din urmă, este păstrarea informațiilor. esti de acord cu asta?

Răspuns: Mai mult sau mai puțin. Dar toate acestea sunt foarte dificile pentru o persoană. Să presupunem că încep să aflu ceva și trebuie să mă compar cu această lungă listă pentru a afla cât sunt în acest flux de informații sau în absorbția lui în mine. Acest lucru este aproape imposibil.

Observație: Oamenii de știință spun că este important să legăm material nou cu exemple clare. În caz contrar, materialul nu va fi absorbit. De exemplu, este inutil să spuneți unei persoane despre garanția reciprocă, cu excepția cazului în care oferim câteva exemple.

Înțelepții știau despre asta acum o mie de ani și au scris materialele de studiu (în surse) sub formă de povești. Deci, când vorbiți despre garanție reciprocă, imaginați-vă pe cineva găurind o gaură într-o barcă, totul devine foarte clar.

Comentariul meu: Sigur. În principiu, acest lucru rămâne, doar o mulțime de date și condiții sunt adăugate.

Întrebare: Cred că ar fi o idee bună să oferim diverse exemple în explicațiile noastre. De exemplu, când spui: „Trebuie să devii la fel de rotund ca natura sau să îi reflecti legile”, ce îmi pot imagina?

Pentru mine, natura este păduri, cranguri, cosmos. Ce exemple ai putea da când spui că omul trebuie să reflecte legile naturii?

Răspuns: Ar trebui să studiem pur și simplu ce este natura cu adevărat, legile ei, ce încearcă să ne spună. Trebuie să dobândim niște abilități, cunoștințe noi și să ne extindem percepția.

Întrebare: Spuneți adesea că soluția la orice problemă constă în unirea umanității. Și aici apare întrebarea: ce imagine ar trebui să-mi imaginez? Ce înseamnă unirea? Fiecare înțelege acest lucru în felul său.

Răspuns: Unitatea este o legătură între mai multe ființe, concepte sau cunoștințe complet diferite, atunci când acestea au o platformă comună.

Baza tuturor obiectelor și fenomenelor constă în dorințe. Și dacă dorințele sunt îndreptate spre unificare, atunci oamenii caută un fel de fundație sau platformă. Acest lucru duce de obicei la faptul că își conturează singuri următoarea stare mai înaltă și se străduiesc să o atingă și să se ajute reciproc.

Din emisiunea KabTV  „Abilități de management”, 24.07.2020

Filed under: Criza, globalizare, Economie si bani, Educatie, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum putem combina managementul colectiv cu managementul vertical? În ce măsură ar trebui șeful sau conducătorul să țină cont de părerea oamenilor? Ar trebui să se facă acest lucru numai atunci când el sau ea nu au suficiente informații pentru a lua o decizie?

Răspuns: Luăm în considerare opinia oamenilor numai atunci când este necesar să se întreprindă acțiuni comune pentru rezolvarea problemelor, dar nimic mai mult.

Întrebare: Deci ar trebui să existe o ierarhie în management?

Răspuns: Managementul trebuie să fie vertical. Și un colectiv trebuie să fie un colectiv. Un manager trebuie să aibă grijă de înțelegerea sarcinii, de scopul care trebuie atins, de rezolvabilitatea acestei sarcini, de succesiunea acesteia. Pentru că toate acestea ar trebui să fie convenite între toți, acceptate, aprobate și toată lumea ar trebui să fie inspirata de implementarea sarcinii.

Întrebare: În acest proces, trebuie să ținem cont de părerea fiecărei persoane? Chiar și într-o organizație care angajează câteva sute de oameni, ca să nu mai vorbim de stat?

Răspuns: Puteți organiza o întâlnire, poate chiar mai mult decât una, pentru a clarifica tuturor nevoia și succesiunea acțiunilor.

Întrebare: Deci, este important ca un lider sau un manager să audă opiniile oamenilor, dar trebuie să ia decizii singuri?

Răspuns: Da, ascultă opiniile oamenilor și este bine ca subordonații să știe unde ar trebui să conducă totul. Există întotdeauna loc pentru unele greșeli, o oportunitate de a remedia sau îmbunătăți ceva, iar subordonații înșiși vor stimula managerii.

Observație: Este vorba despre rezolvarea unor sarcini ușoare. Și dacă trebuie să rezolvați o problemă serioasă în care există o mulțime de informații confidențiale și oamenii nu au aceste informații, atunci este destul de dificil să luați o decizie.

Comentariul meu: Atunci luarea deciziei este împărțită în anumite segmente. În același timp, trebuie să încercăm să facem ca o echipă să fie implicată în implementarea lor.

Din emisiunea KabTV „Abilități de gestionare” din 11.06.2020

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Să ne dezinfectăm mediul (social)”

Va dura ceva timp, dar în cele din urmă vom înțelege că vaccinurile nu sunt leacul pentru Covid. Din motive întemeiate, virusul continuă să se schimbe, ne afectează în mod diferit și impactul său este din ce în ce mai sever. SARS-CoV-2, alias „ noul coronavirus”, nu este un virus obișnuit. Este primul „virus spiritual” în sensul că este creat și se hrănește cu spiritul dintre oameni. Cu cât mânia, luptele și respingerea vor crește printre noi, cu atât virusul va deveni mai virulent și violent. Se dezvoltă într-o atmosferă de ură.

De la apariția virusului, tensiunile au crescut în întreaga lume. Tensiunile sociale din toate țările au devenit ciocniri violente; tensiunile internaționale s-au intensificat; și cel puțin un război a izbucnit deja – în Balcani. Acestea sunt delicatese pentru virus. Ura îl face imposibil de învins.

Singura modalitate de a dezinfecta lumea de Covid-19 este prin dezinfectarea mediului nostru social, de ură. Ura este poluarea reală, iar poluarea creează boli. Sportivii folosesc adesea sintagma latină Mens sana in corpore sano, care înseamnă „o minte sănătoasă într-un corp sănătos”. Ceea ce este adevărat pentru un individ este la fel de adevărat pentru societate. Dacă vrem să fim bine din punct de vedere fizic, trebuie să ne vindecăm atât corpul, cât și mediul, și asta include mediul nostru social.

Așa cum nu am vrea să trăim într-un mediu murdar, într-un oraș în care străzile sunt pline de gunoi, nu ar trebui să trăim într-un mediu social murdar, în care gândurile oamenilor unii despre alții sunt, ei bine, gunoi. În prezent, nu acordăm nicio atenție calității mediului nostru social. Drept urmare, coșul de gunoi revine să ne bântuie. Dacă vrem să ne vindecăm corpurile, trebuie să ne vindecăm corpurile, mediul și mediul social în mod egal.

Filed under: Coronavirus, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Ne naștem în această lume, cea mai rea dintre toate lumile. Nimic nu este mai rău decât asta. Prin urmare, vă puteți liniști – nu va fi mai rău nicăieri altundeva decât aici. Toate celelalte stări sunt mult mai bune decât aceasta. Așadar, merită să ne gândim cum să ieșim din senzația acestei lumi. Pentru a face acest lucru, nu trebuie să mori, trebuie doar să-ti schimbi senzația, uneori o stare de disperare cedează brusc fericirii și bucuriei.

Să încercăm să ajungem la o stare mai bună. Creatorul dorește ca noi să ne bucurăm, astfel încât, prin conexiune, să ajungem în lumea binelui absolut, lumea superioară plină de lumină, unde nu mai există nici măcar o amintire a răului. Ar trebui să încercăm să stabilim acest spirit în grup.

În caz contrar, Creatorul nu se va apropia de noi. El vine doar acolo unde încearcă să stabilească bucurie și fericire în grup și o atitudine bună unul față de celălalt.

Lumea intră în vremuri dificile. Treptat, coboară din ce în ce mai jos, în probleme mai mari și conflicte între toată lumea. Dar, în ciuda acestui fapt, trebuie să încercăm să stabilim o legătură între noi pe tot globul. Acest lucru ne va proteja, ne va oferi încredere și bucurie și ne va crește imunitatea împotriva coronavirusului și a tuturor celorlalte boli.

Nimic rău nu ni se poate întâmpl, deoarece totul depinde de relația noastră. Dacă există o impuritate (Klipa) între noi, o dorință egoistă, atunci virușii vor ajunge acolo. Și dacă există un loc pentru sfințenie între noi, o atitudine bună unul față de celălalt, atunci niciun virus dăunător nu poate ajunge acolo. Acest lucru este împotriva legii naturii.

Dacă există relații bune între femeile din grup, aceasta va afecta întreaga lume, deoarece o femeie este fundamentul lumii. De dragul unui viitor bun, de dragul familiei tale, de dragul copiilor tăi, încercați să vp tratați unele pe altele bine. Fiți așa cum vă învățați copiii atunci când îi convingigeți să nu se certe, să nu lupte, ci să se joace împreună. Acest lucru îi va afecta pe toți, iar bărbații depind și de tine.

Vrem ca fiecare inimă să simtă pe toți ceilalți așa cum se simt pe sine. Lasă-i pe toți să intre în inima mea, poate cuprinde întreaga lume. Și atunci, voi simți că trăiesc în lumea infinitului.

Lumea se confruntă cu o perioadă dificilă. Creatorul vrea să ne împingă spre scop și El ne împinge din ce în ce mai tare. Ni se pare că totul se întâmplă în jurul nostru; de fapt, totul este în interiorul nostru. Să încercăm să menținem legătura dintre noi cât mai puternică posibil și acest lucru ne va ajuta cu siguranță să trecem rapid și ușor la scop. Tot răul și binele care ni se vor dezvălui, le putem folosi pentru o avansare adecvată.

Din lecția pentru femei 24/10/20

Filed under: Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Femeia, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Unii jurnaliști au observat că, din cauza coronavirus-ului, cultura biroului care ne-a obligat să arătăm bine, să conducem anumite mașini pentru a fi plăcute, nu funcționează acum. În schimb, există o schimbare a focalizării de la comunicarea verbală la cea scrisă. Unii concluzionează că aceste schimbări ne presează să vedem cine suntem cu adevărat.

Răspunsul meu: Desigur. Va exista o comunicare simplă: da, nu și așa mai departe. Mai mult, acest lucru va fi foarte clar acceptat de toată lumea. Și în niciun caz nu va răni pe nimeni.

Ar trebui să existe o primire cordiala clară bine definită, dar nimic mai mult. Reverențe, laude și așa mai departe – nu vor funcționa.

Întrebare: Și ce crezi cava pune presiune pe oameni să vadă cine sunt cu adevărat?

Răspuns: Este revelat un adevăr mai clar despre o persoană.

Observație: Vă puteți imagina cât de mult s-a gândit cineva la ce fel de cadou să-i aducă șefului?

Comentariul meu: Da, acum s-a terminat. Era a trecut! Chiar dacă se întoarce parțial, nu va fi la fel, desigur.

Întrebare: Ce vede cineva când începe să se uite la sine din interior?

Răspuns: Începe să vadă cine este. Și, desigur, vede ceva teribil.

Întrebare: Ar trebui să vadă acest lucru teribil?

Răspuns: Treptat, nu imediat. De la zero la 100% până când vede realizarea răului până la corectarea completă.

Întrebare: Omul nu poate sări peste această etapă?

Răspuns: Nu. Pe ce își va baza corectarea, înălțarea spirituală?

Întrebare: Realizarea răului este ceva îmbucurător sau înfricoșător pentru om?

Răspuns: Cred că bucurie. El poate jubila : „Câtă murdărie, gunoaie am descoperit în mine azi! Ca și cum ai săpa pământul cu o lopată: sapă, sapă, întoarce-te, rupe-n bucăți pentru a planta noi lăstari tineri.

Aceasta nu este auto-examinarea acceptată de noi anterior: „Ce rău sunt”. Acesta este un fel de introspecție în care schimbați principiul primirii în principiul dăruirii și doriți ca toată lumea să beneficieze de aceasta. Întoarceți straturile de murdărie din interiorul vostru de la cele de jos la cele de deasupra. Și atunci puteți planta o viață nouă.

Faptul că am părăsit birourile, desigur, va aduce schimbări uriașe în toate.

Din emisiunea KabTV  „Știri cu Dr. Michael Laitman”, 27.07.2020

Filed under: Educatie, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Michael Laitman, în Quora: „Care este scopul vieții?”

Scopul vieții este de a atinge starea cea mai înaltă și mai exaltată pe care ne-a pregătit-o natura: să ne înălțăm deasupra sinelui nostru egoist înnăscut și să câștigăm o înțelegere clară, percepție și senzație a motivului pentru care existăm noi și natura pe toate nivelurile sale, mineral, vegetal , animal și uman.

Mai mult, scopul vieții nu poate fi forțat sau arătat nimănui, în mod similar cu modul în care nu putem dovedi legile matematice pisicilor. În schimb, fiecare persoană trebuie să descopere scopul vieții pentru sine: să se ridice în percepție și senzație până când obține o viziune și un sentiment complet al realității.

Ascensiunea deasupra naturii noastre egoiste înnăscute la descoperirea integrității naturii este cel mai deplin sens al devenirii unei ființe umane. În ebraică, cuvântul pentru „om” este „Adam”, care provine din sintagma „Adameh le Elyon” („similar cu cel mai înalt”), ceea ce înseamnă că, dacă ne ridicăm deasupra percepției noastre egoiste înguste și atingem un întreg percepția realității, ne îndeplinim rolul de a deveni „om” în sensul deplin al termenului.

În principiu, există două forțe în natură: primirea (egoismul, negativismul) și dăruirea (altruismul, pozitivismul). Suntem născuți și crescuți numai prin forța de primire, care este exprimată în noi ca egoism: dorința de a ne bucura în detrimentul oricărui lucru sau al oricui din afara lui.

Egoismul nostru se dezvoltă și crește de-a lungul multor generații, de la o mică dorință de a primi plăcere, care nu cere altceva decât nevoile de supraviețuire de bază – hrană, sex, familie și adăpost – la un ego mai mare care necesită împlinire din nenumăratele conexiuni sociale – bani, bogăție, onoare, respect, faimă, control, putere și cunoaștere. În epoca noastră, am ajuns la un punct de tranziție semnificativ, unic, în care dezvoltarea noastră egoistă a atins un impas, adică estedin ce în ce mai greu să ne simțim împliniți din căutările egoiste, ceea ce dă naștere, de asemenea, la o mulțime de atitudini negative în societate. Oamenii își scot din ce în ce mai mult la suprafaţă nemulțumirea unuia faţă de celălalt, ducând la polarizare și ură în creștere în întreaga societate.

Egoismul suprasolicitat de astăzi, indică astfel calea către nevoia de a atrage o forță opusă, pozitivă și altruistă pentru a crea relații echilibrate între noi și natură.

Atât egoismul nostru înnăscut, cât și forța altruistă pozitivă, provin din natură, iar scopul vieții este acela de a ne apleca pentru a atrage forța altruistă pozitivă a naturii deasupra celei egoiste, pentru a trăi în echilibru și armonie cu natura.

Filed under: Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→