Comentariu: Spuneţi că dacă omul nu trece în lumea spirituală în această viață, atunci o va face în următoarea. Dar cu siguranță aceasta este o pierdere de timp.

Răspunsul meu: Și ce poți face în privința asta? O pierdere de timp. Și ce dacă? Când mă uit la copiii mei, la părinții mei sau la alte persoane dragi, desigur, ei vor trebui să se întoarcă din nou în această lume. Dar sunt eu însumi în corectare completă? Nu, nu sunt. Ne vom revedea și noi. Nu mi-am terminat încă toate corectările.

Întrebare: Credeţi că nu veţi fi cabalist în următoarea încarnare, ci pur și simplu un om obișnuit?

Răspuns: Nu știu. Și poate mă voi naște ca propriul meu nepot.

Întrebare: Vă este teamă că ar trebui să vă schimbaţi actuala viață?

Răspuns: Dacă mi-ar fi teamă de ceea ce face Creatorul , nu aș fi cine sunt.

Întrebare: Nici măcar nu vă e teamă că vă veţi pierde simțirea spirituală actuală?

Răspuns: Ei bine, lasă-o să dispară! Acest lucru este în întregime în puterea Lui. Ar putea să-mi ia toate acestea chiar și acum.

Îți imaginezi că puterea mea, poziția mea sau alte mijloace personale mă mențin în starea în care mă aflu acum? Doar lumina superioară m-a ridicat puțin și mă susține.

Întrebare: Cum se poate face un contract cu lumina superioară?

Răspuns: „Tu fă asta pentru mine, eu fac aia pentru tine”? „Păstrează-mi un loc”? În spiritualitate, acest lucru nu se poate.

Dimpotrivă, mă predau complet puterii acestei forțe și numai în acest fel primesc posibilitatea de a fi în contact cu ea. Vreau ca ea să domnească în mine pentru ca eu să devin o parte din ea și ca ea să devină o parte din mine.

Și ce altceva posed eu în afară de capacitatea de a mă anula, și prin urmare, de a dobândi toate calitățile Creatorului?

Comentariu: Nu știu. Aveţi o percepție diferită; prin urmare, faceţi calcule diferite.

Răspunsul meu: Omul trebuie într-adevăr să facă un calcul. Ce există în noi în afară de prostie, aroganță și dorința de a domina? De ce ar trebui să prețuiesc ceea ce este în mine? Ce este în mine care ar merita păstrat?

După ce încep să mă examinez, văd că nu există absolut nimic, cu excepția unui singur lucru – acea scânteie care îmi spune că totul trebuie schimbat. Această scânteie este cea pe care o prețuiesc profund. Totul în mine este imperfect.

Și nu simt nicio rușine. Prin urmare, nu ascund nimic, nu încerc să fiu bun, amabil, corectat sau frumos în ochii celorlalți. În realitate, cine sunt eu? Sunt chiar mai rău decât alții, pentru că văd mai mult în mine datorită influenței luminii superioare. Și nu este că acest lucru este plăcut pentru mine. Ceea ce este plăcut pentru mine este că acest lucru este dezvăluit și că pot înlocui calitățile mele cu unele opuse.

Din KabTV emisiunea „Am primit un apel. Cicluri ale vieții…”, 08.10.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă un cabalist absoarbe bolile tuturor oamenilor în sine și le corectează în interiorul său, atunci unde este bucuria vieții sale?

Răspuns: Nu vă puteți imagina câtă bucurie este aceasta pentru el, pentru că prin aceasta, el corectează multe. El nu suferă pur și simplu ca un omuleț din lumea noastră care nu cunoaște cauza, motivul sau scopul suferinței sale, prin care suferința trece pur și simplu pe măsură ce avansează mecanic. Un cabalist face acest lucru conștient; el simte aceste suferințe, înțelege sursa lor și le corectează. În interior, el este fericit.

Întrebare: Deci toți cabaliștii care au murit tragic au fost fericiți?

Răspuns: Da, fără îndoială. Învățătorul meu a murit în brațele mele. Ideea este că toate aceste suferințe vin la nivelul lumii noastre sub forma a tot felul de boli. Boala își urmează cursul de la sine, ca în orice corp viu, iar el corectează lumea prin atitudinea sa față de sursă, față de Creator, față de lumină, ridicându-se deasupra acestora.

El nu devine sănătos și asta nici nu îl face nemuritor. El se îmbolnăvește și moare. Dar în cursul acestei boli și morți, el efectuează corectări enorme și se percepe ca existând în lumea superioară; asta înseamnă să fii cabalist.

Întrebare: Deci trebuie să treacă prin suferințe?

Răspuns: Nu, în timpul nostru nu este absolut necesar. acest lucru Toate acestea se întâmplau în secolele trecute, când cabaliștii pur și simplu efectuau corectări și astfel pregăteau întreaga umanitate pentru starea sa actuală.

Astăzi ne privim pe noi înșine și lumea într-un mod complet diferit și împreună luăm parte la corectarea generală. Prin urmare, un cabalist nu trebuie să corecteze miliarde de oameni, ci doar să disemineze Cabala și să-i ajute să se corecteze singuri. În acest fel, vom efectua corectări împreună cu ei, într-un singur grup.

Întrebare: Cum s-a schimbat metoda? Dacă mai devreme un om trebuia să sufere…

Răspuns: Acest lucru se întâmpla încă înainte de începutul erei noastre, când egoismul general care se dezvolta în umanitate era la un asemenea nivel încât suferințele în sine împingeau omul spre spiritualitate. Iar acum, acest lucru se poate realiza prin atragerea luminii, prin studiul surselor primare și lucrul în grup. Calea luminii nu este calea suferinței.

Întrebare: Pe de altă parte, omul angajat în Cabala trece prin stări dificile, nu-i așa?

Răspuns: Firește, acestea sunt stări neplăcute. Dar ideea este că nu sunt atât de fizice, cât etice, morale. Este nevoie de muncă serioasă și de nervi puternici aici, deși într-un grup, toate acestea se întâmplă relativ ușor.

Din KabTV emisiunea „Am primit un apel. Suferințele Cabaliștilor”, 08.10.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce toți cabaliştii care au atins grade spirituale înalte au suferit de boli grave la sfârșitul vieții lor?

Răspuns: Pentru că suferă de dragul societății și nu pentru ei înșiși.

La urma urmei, în lumea noastră suntem obișnuiți să privim omul ca pe un individ solitar, separat, și prin urmare emitem astfel de judecăți asupra lui: acesta este rău, acela este bun, acesta este cutare, acela este cutare și așa mai departe. Nu luăm în considerare sistemul care înconjoară individul, care suferă transformări alături de el, în interiorul căruia există.

În cazul oamenilor obișnuiți, această perspectivă este de înțeles. Dar un cabalist trece prin toate nu de dragul său. El operează în afara sa, în cadrul societății înconjurătoare și există „în interiorul” acesteia. Prin urmare, calculul pe care îl efectuează este un calcul despre cum să avanseze societatea.

Toate suferințele sale sunt, de asemenea, de dragul societății. Adică, bolile și problemele sale, toate acestea, nu provin din propria sa natură personală, ci pentru că adună toate dorințele societății în sine; El acționează precum Bina, care adună toate aspirațiile de jos, de la Malchut prin Zeir Anpin, și începe să corecteze și să dea naștere la toate acestea. Ca o mamă care suferă atunci când copiii ei sunt bolnavi chiar mai mult decât ei, și poartă povara tuturor la un loc.

Prin urmare, nu putem interpreta suferințele unui cabalist ca o indicație a problemelor sale personale. Acestea nu sunt deloc problemele lui. Uitați-vă la ce s-a întâmplat cu Rabi Akiva și Rabi Şimon și cât de tânăr era ARI când a murit! Cu toate acestea, în timpul nostru totul se schimbă; noi avansăm în masă, deci totul se poate schimba.

Dar în secolele trecute, cabaliștii și-au asumat o mare suferință. Acestea erau suferințe nu pentru credință, nu pentru Dumnezeu, ci pentru umanitate. Un cabalist absoarbe în sine bolile tuturor celorlalți oameni și le corectează în sinea sa, și prin urmare, pentru moment acestea trec prin el. Acest lucru trebuie înțeles. Nu este nimic religios aici!

Din KabTV emisiunea „Am primit un apel. Suferințele cabaliștilor”, 08.10.2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

În creație, există doar Creatorul și creația. Când a avut loc spargerea, Creatorul, să spunem așa s-a spulberat pe Sine Însuși și a preluat calitățile negative ale creației.

Este ca și cum S-ar fi contractat pe Sine, ar fi pus văluri de ascunderi peste guvernarea Sa și ar fi ascuns faptul că aceasta este bună și face doar bine; ca și cum El S-ar fi corupt pe Sine Însuși pentru a corespunde creației viitoare, care este destinată să crească de la o stare de zero până când atinge nivelul Său.

Creatorul S-a diminuat pe Sine însuși, lumina Sa; aceasta este ceea ce este numită intrarea lui Malchut în primele nouă Sfirot. Aceasta a fost doar o etapă pregătitoare. Ulterior, apare Adam HaRişon; el suferă o spargere și o coborâre, iar în acest punct începe procesul de discernământ și corectare. Acest proces trebuie să provină de la noi, de jos în sus.

Adam HaRişon, corectându-se pe Sine, construiește astfel guvernarea corectă în raport cu Sine însuși.

Întrebare: De ce nu a fost capabil Adam HaRişon să clarifice acest lucru imediat? De ce trebuie să discernem ceva ce există deja?

Răspuns: Discernem asta, pentru că noi suntem Adam HaRişon!

Din Lecţia zilnică de Cabala 26/04/26, Rabaș – Art.23, 1987-Pacea după o dispută este mai importantă decât a nu avea deloc dispute

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Un legământ („Brit”) este o corectare care constă în distingerea vaselor de dăruire de vasele de primire și utilizarea vaselor de daruire, în cea mai mare măsură posibilă, în funcție de nivel și stare. Este o formă de lucru în toate stările, pe toate gradele, nu o corectare unică, acordată o dată pentru totdeauna.

De fiecare dată când extrag vasele de dăruire din acest amestec de vase, și când le alătur de fiecare dată vasele AHP deAlia, toate aceste corectări, în principiu, sunt ceea ce este numit legământul.

Din Lecţia zilnică de Cabala 23/04/26, Rabaș – Art.3, 1987-Toți Israel au o parte în lumea următoare

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Înainte de a intra în lumea spirituală și înainte de a ne deveni clar cu exact ce dorințe putem lucra în momentul prezent și care este direcția de lucru cu fiecare dintre ele, nu putem decât să urmăm ceea ce spun cabaliştii; în această etapă nu există altă muncă decât această muncă generală. Nu mă pot angaja în nicio acțiune prin care mi-aș putea imagina (în mod eronat) că sunt deja în lumea spirituală.

Sunt obligat să urmez metoda cu precizie: prin grup și prin studiu, trebuie să atrag lumina din jur într-o măsură suficientă și eficientă pentru a începe să percep adevărata realitate, realitatea în care exist cu adevărat. Aceasta nu este doar în lumea materială, deoarece lumea spirituală mă înconjoară și ea; trăiesc simultan în două lumi.

În conformitate cu ceea ce mi se dezvăluie, voi începe să-mi clarific practic atitudinea față de spiritual și material, față de ambele lumi. Aceasta constituie munca de clarificare.

Dar înainte ca omul să atingă o astfel de viziune interioară, fără îndoială, el nu are nicio posibilitate de a ști ce face și unde se află.

Din Lecţia zilnică de Cabala 23/04/26, Rabaș – Art.3, 1987-Toți Israel au o parte în lumea următoare

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum se poate explica logic ce anume din daruire face ca omul să o prețuiască mai mult decât din primire?

Răspuns: Cum se face că dorința de a primi începe brusc să prețuiască ceea ce îi este opus? Dorința de a primi vrea să se bucure. Dacă din influența luminii superioare înțelege că omul se poate bucura mai mult de dăruire decât de primire, el începe să perceapă acest lucru.

Nu există nicio înșelăciune aici, niciun act supranatural. Nouă doar ni se pare supranatural.

De fapt, nu este cazul, deoarece în această etapă, dorința de a primi se pregătește să opereze în ceea ce se numește „Lo Lişma” (de dragul propriu): Îmi doresc spiritualitatea pentru că ea conține plăcere.

Totuși, procedând astfel, atrage lumina înconjurătoare. Această lumină înconjurătoare își exercită treptat influența asupra dorinței de a primi, prin însăși natura sa, o natură care vine de la dăruitor. În consecință, omul începe să-l prețuiască pe dăruitor ca pe un grad mai înalt, mai exaltat.

Din Lecţia zilnică de Cabala 23/04/26, Rabaș – Art.3, 1987-Toți Israel au o parte în lumea următoare

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce ar trebui să fac dacă un terorist vrea să mă omoare?

Răspuns: În Tora se spune că, dacă cineva vine să te omoare, trebuie să-l omori tu mai întâi. Tora vorbește mult despre cum oamenii au iesit din Egipt și câți dușmani au ucis. Câți a ucis regele David, care era constant în război? Războiul de atunci nu era ceea ce este astăzi.

În acele vremuri, zeci de mii de oameni au fost uciși în lupte față în față. Nu este ca războiul modern, în care câteva bombe sunt aruncate doar pentru a deschide calea negocierilor de pace. Pe atunci, câți oameni s-au întors de fapt de pe câmpul de luptă? În acele vremuri, când exista o bătălie, era o bătălie adevărată!

Totuși, chiar și în acele vremuri, existau oameni care atinseseră grade spirituale înalte și o percepţie profundă și precisă a realității. Acest lucru era valabil mai ales în vremurile Primului Templu, și într-o oarecare măsură, în epoca celui de-al Doilea Templu.

Ei nu au luptat, nu au ucis? Ce au făcut Macabeii? Ei erau cabaliști de cel mai înalt calibru; Cu siguranță au perceput dimensiunea spirituală, reversul lumii noastre.

Sursa confuziei constă în faptul că noi nu vedem lumea spirituală și doar încercăm să ne imaginăm cum arată din cealaltă parte.

Din Lectiei zilnice de Cabala 15/04/26, Rabaș – Art.4, 1990-Ce înseamnă că generațiile celor drepți sunt faptele bune, în muncă

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Pentru a ajunge la starea de „Israel”, noi trecem prin mai multe etape.

La început, omul care vrea să fie „Israel” nu înțelege sau nu se gândește la asta. Tocmai pentru că este complet deconectat de Creator, începe să simtă lipsa dorinței sale.

Apoi după un timp, începe să simtă că, deși acest lucru este important, el nu are putere. Atunci este numit Nekeva (aspect feminin). Și dacă urmează sfatul cabaliştilor, el se alătură unui grup care îi poate oferi puterea de a depăși rațiunea, și de a întări conștientizarea importanței scopului deasupra dorinței pe care o avea în el.

Dorințele încep să se acumuleze în om, pentru a atinge cu adevărat adeziunea cu Creatorul, unificarea și încheierea unui legământ cu El. Apoi, în loc de Nekeva, este numit Zachar (aspect masculin).

Pe această cale, se întâmplă să cadă din nou de la nivelul de Zachar la nivelul de Nekeva, unde, încă o dată, nu are putere. Dar timpul trece, grupul îl influențează și el revine la nivelul de Zachar.

Uneori, acest lucru se întâmplă datorită propriilor eforturi și alteori datorită faptului că „Ceea ce mintea nu face, timpul o face”. Și astfel, omul avansează.

Acel om care avansează prin propriile eforturi, care are întotdeauna grijă ca importanța scopului să-l conducă înainte, se numește „Israel” – Yaşar El (direct către Creator). El definește această direcție ca un mod de viață, ca un proces pe care trebuie să îl realizeze de-a lungul vieții sale.

Din Lecţia zilnică de Cabala 23/04/26, Rabaș – Art.3, 1987-Toți Israel au o parte în lumea următoare

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Există o știință care se referă la modul în care un Kli (vas spiritual) simte Forța superioară care acționează asupra sa. Dacă acest studiu implică percepţia la cel mai scăzut nivel, este denumit cunoașterea acestei lumi, științele care există în această lume.

Totuși, tot ceea ce studiem în cadrul acestor științe este doar impactul Forței superioare asupra Kliului, fără nicio modificare a calităților Kliului în sine.

Totuși, există o metodă care permite schimbarea calităților Kliului și aducerea lor în corespondență cu Forța superioară, și în consecință, Kliul va începe să dezvăluie și să perceapă Forța superioară cu o intensitate mai mare. Această metodă se numește știința Cabala, o disciplină în care Kliul, transformându-se, studiază ceea ce simte și își explorează simțirile.

Diferența dintre știința Cabala și științele acestei lumi este că științele acestei lumi, deși studiază într-adevăr simțirile rezultate din influența Forței superioare asupra noastră, nu modifică proprietățile Kliului pentru a se alinia cu Forța superioară; adică, ele nu se angajează în ceea ce numim „obținerea echivalenței de calități”.

Dacă totuși, Kliul începe să-și schimbe calitățile, asimilându-le cu cele ale Forței superioare, atunci întregul proces, cuprinzând atât transformarea internă în sine, cât și ceea ce Kli-ul percepe și primește de la Forța superioară, este în mod colectiv, ceea ce este cunoscut sub numele de știința Cabala. Aceasta constituie diferența sa fundamentală față de alte științe.

Din Lecția zilnică de Cabala din 27.04.2026, Rabash, „Pacea după o dispută este mai importantă decât lipsa disputelor”

Din Lecţia zilnică de Cabala 27/04/26,, Rabaș – Art.23, 1987-Pacea după o dispută este mai importantă decât a nu avea deloc dispute

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→