Când cerem starea noastră viitoare, vrem să spunem că bunătatea ar trebui să se manifeste deasupra egoismului nostru actual, deoarece simțim ego-ul ca distanță, respingere și imposibilitatea unei bune conexiuni unul cu celălalt, iar binele înseamnă bine pentru celălalt, nu pentru mine. .

Când ne imaginăm starea viitoare, vedem cât de mult nu o putem egala. Nu pot să-i doresc ceva bun altuia. Eu nu am această natură.

Și atunci am singura oportunitate de a mă schimba – să mă întorc către Creator pentru a deveni un dăruitor în loc de un primitor și să mă gândesc la alții. Dar nu pot face asta, pentru că este ca și cum ai cere unei pietre să devină copac, și unui copac să devină un animal și unui animal să devină om. Este imposibil! Aceasta este o ascensiune într-o etapă complet diferită a existenței. Cum pot să o cer?

Aici ne vin în ajutor câteva elemente egoiste: invidia, pasiunea și vanitatea.

Invidia este atunci când mă uit la alții și văd că ei reușesc, că ei câștigă un nivel mai înalt, o stare mai înaltă, iar eu nu. Am fost creat în așa fel încât să invidiez. Chiar dacă aceste stări sunt stări de a dărui, de a iubi și de a include pe alții în mine, tot îi invidiez, pentru că aceste stări îmi vin din sistemul corectat al lui Adam, care a fost creat înainte de spargerea lui.

Dar avem un grup. Dacă dezvoltăm un sistem al conexiunii noastre în el, atunci, în ciuda dorinței noastre de a rămâne unic, ne vom conecta unul cu celălalt, ne vom rupe, ne vom strădui cu forța spre o unire artificială și — cel puțin nu senzorial, ci mecanic — ne apropiem unul de celălalt.

Invidia este deosebit de importantă în asta, căci cu ajutorul ei mă includ în ceilalți; vreau ce au ei.

Din Lecția zilnică de Cabala 5/9/19, Pregătirea pentru Convenția din Moldova “Întoarcerea către Creator”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce puteți spune despre nemulțumiri, reacții la acestea și cum să-i ajuți pe oameni să le facă față?

Nemulțumirile sunt incluse în conceptul de cultură corporativă, în care sunt dezvoltate mecanisme pentru ca oamenii să raporteze nemulțumirile, bazându-se pe reacția infractorului, indiferent de cauza inițială a infracțiunii. O plângere este reacția unui om la o insultă sau o acțiune nedreaptă, așa cum i se pare. Cu toate acestea, reacția la un act și la evenimentul sau atitudinea care l-a provocat nu sunt întotdeauna aliniate. Prin urmare, am vrut să vă întrebăm, în calitatea de cabalist despre acest fenomen și cum ar trebui să lucreze corect cu el un om.

Răspuns: Omul simte că a fost rănit sau lovit. În esență, egoismul lor a fost afectat și nu îl pot tolera, deoarece egoismul este partea cea mai centrală a fiecăruia dintre noi: dorința de a se simți superior, mai puternic, mai stabil, mai încrezător și așa mai departe. Dintr-o dată “eul” meu este doborât; cineva l-a rănit sau a încercat să îl diminueze.

Aici mă simt jignit, ceea ce poate fi compensat doar coborând pe cel care mi-a greşit și mai mult sub mine. De aceea intră în joc denunțuri și reacții similare.

Întrebare: Când ne simțim rău, de ce vrem să-i facem pe alții să se simtă mai rău?

Răspuns: Nu mai este vorba de a fi jignit, ci pur și simplu de egoismul nostru care trebuie să se mențină la un anumit nivel și să se simtă mereu superior celorlalți, într-o stare mai confortabilă. Abia atunci se simte mulțumit și ni se pare că viața curge așa cum trebuie.

Întrebare: Cum poate omul să îndepărteze o ofensă din inimă, nu doar să o raționalizeze, ci să se ridice deasupra și să o elibereze? Cum ar trebui să lucrezi corect cu ea, folosind puterea greşelii pentru a se ridica deasupra ei? Cum poate omul să ierte și să meargă cu adevărat mai departe?

Răspuns: Este dificil. Nu există un răspuns simplu pentru toate situațiile.

Din perspectiva înţelepciunii Cabala, trebuie să înțelegem că între noi există guvernarea superioară. Nu avem contact direct unul cu altul, deoarece există forța superioară între noi care ne creează toată comunicarea.

Prin urmare, dacă mă simt jignit de cineva, trebuie să înțeleg că nu este vorba despre omul care a acționat împotriva mea sau m-a rănit. Nu, este vorba de forța superioară care mă pune în mod deliberat într-o astfel de situație. Trebuie să mă adresez nu omului care m-a jignit, ci Creatorului, forța superioară care acționează asupra mea în acest fel.

Dacă începem să simțim că între fiecare dintre noi și ceilalți se află Creatorul, ne va deveni mult mai ușor să interacționăm. Vom putea găsi conexiunea potrivită între noi și cu Creatorul și dintr-o dată ne vom da seama că ne aflăm într-o lume complet diferită.

Vom descoperi o stare în care există o Forță binevoitoare între noi toți care lucrează numai pentru a ne înălța spre Sine.

Dar această înălțare are loc tocmai prin căderea noastră. Ne arată cât de egoiști și slabi suntem, cum îndurăm în mod constant umilințe minore precum copiii mici și cum ne luptăm să ne ridicăm deasupra noastră.

Așa cum marea înconjoară insule mici, vom începe să simțim că doar o mare binevoitoare și caldă, forța superioară, umple tot spațiul dintre noi.

Trebuie să ne schimbăm, să ne ridicăm deasupra egoismului nostru. Atunci ne vom simți ca niște insule mici într-un arhipelag, înconjurate de o mare caldă și blândă.

Întrebare: Aţi descris-o atât de frumos. Dar cum se poate realize asta?

Răspuns: Nu este foarte greu. Trebuie doar să te concentrezi asupra acestei stări.

Am descris o imagine care există și funcționează cu adevărat. Dacă începem să căutăm și să discernem în mod activ Forța superioară dintre noi, vom descoperi că această Forță este în mod inerent bună, în timp ce noi suntem creaturi mici, egoiste. Ce putem face? Trebuie să ne ridicăm deasupra egoismului nostru și să ne aliniem cu această Forță binevoitoare care umple tot ce ne înconjoară.

Întrebare: Care este factorul cheie în tranziția și trecerea la această stare?

Răspuns: Este sprijinul colectiv al mediului în care vă aflați. Cel mai important lucru, așa cum este explicat în înțelepciunea Cabala, este să creați un mediu de susținere al unor indivizi cu gânduri similare, în care să ne ajutăm reciproc să recunoaștem, să acceptăm și să realizăm această stare.

În interacțiunile noastre, trebuie să acționăm în mod constant înțelegând că există o Forță superioară binevoitoare între noi. Deoarece suntem egoiști prin natură, întrebarea este cum ne putem neutraliza egoismul, astfel încât această Forță să ne umple și pe noi?

Când se întâmplă acest lucru, ne aflăm într-o lume complet diferită. Începem să percepem realitatea prin calitatea dăruirii mai degrabă, decât a primirii, prin calitatea iubirii și conexiunii mai degrabă, decât prin ură și alienare. Începem cu adevărat să vedem o natură diferită.

În esență, dezvăluim o altă forță, Forța pozitivă care există în natură, dar nu este evidentă în lumea noastră. Trebuie să o descoperim noi înșine prin eforturile noastre reciproce. Atunci ne vom da seama că de fapt există două forțe, pozitivă și negativă, și vom trăi într-un echilibru corect între ele.

Întrebare: Ei spun că a ne înțelege unii pe alții este “liantul” nostru social. Dar din moment ce suntem atât de diferiți, această conexiune nu pare să se întâmple. Cum putem învăța să ne înțelegem unii pe alții când fiecare are propria sa perspectivă asupra lumii?

Răspuns: Problema este că nu avem puncte comune de înțelegere. Acesta este cel mai important lucru. Din această cauză nu ne înțelegem cu adevărat. Uneori suntem de acord unul cu celălalt pentru că este convenabil, dar chiar și atunci, încă nu ne auzim cu adevărat. Pur și simplu mi se pare plăcut, așa că accept. Dar ceea ce accept exact este greu de definit; mi-ar putea fi benefic la serviciu, la studii, la cumpărături, viața de familie, cu copiii etc. Dar, în general, noi nu ne auzim.

A te auzi cu adevărat înseamnă a fi pe aceeași lungime de undă, unde simt starea celeilalte persoane și o împlinesc, iar ei simt starea mea și mă împlineşte. Toate acestea se întâmplă prin Forța superioară binevoitoare dintre noi, care permite o comunicare constantă și corectă.

Dar pentru asta este nevoie de învățare. De aceea, ceea ce predau se numește înțelepciunea Cabala, știința primirii, adică știința care învaţă cum să-i primiţi și să-i acceptați pe alții așa cum sunt, fără a fi deranjaţi sau distorsionaţi de egoismul cuiva.

Întrebare: Cum putem ajuta pe cineva care este în război cu lumea din jurul său?

Răspuns: Acesta este un om nefericit. Cum pot scăpa de această stare? În general, este o întreagă știință. Putem vedea că întreaga lume trăiește într-o stare de iritare constantă, depresie, cu atacuri interioare unul asupra celuilalt, răutate și calcule egoiste. Ce putem face? Singura soluție este să te ridici deasupra acestei stări. Dar, din nou, pentru aceasta, un mediu de susținere este esențial.

Este crucial să se creeze mediul potrivit, în care un om se poate transforma în mod natural sub influența mediului. Un mediu pozitiv este cel mai important factor. La asta lucrăm în mod constant și ne străduim mereu să ne aliniem la o viziune adevărată și corectă asupra lumii.

De obicei, facem acest lucru într-un grup de zece. Zece oameni se reunesc și li se dă o sarcină: să relaționeze unii cu alții ca un întreg colectiv. Pentru a realiza acest lucru, fiecare trebuie să se coboare în faţa celorlalți. Mă cobor înaintea celor nouă prieteni ai mei. Atunci simt că trebuie să-i ajut, ceea ce înseamnă că trebuie să mă ridic deasupra lor. După aceea, trebuie să fiu egal cu ei și așa mai departe.

Aceste exerciții ne permit să dezvoltăm flexibilitatea internă necesară pentru a stabili conexiunea corectă între noi. În esență, este antrenamentul psihologic care duce la rezultate absolut uimitoare.

Omul începe brusc să simtă că nu există nimic inerent propriu în el, că trăsăturile, starea și spiritul lor îi sunt date ca graniţe inițiale și trebuie să le ajusteze pentru a se potrivi cu mediul înconjurător. Când efectuează aceste exerciții de flexibilitate internă, ei văd că nu este dificil și chiar încep să se întrebe: „Cine sunt eu, cu adevărat?”

Cea mai optimă stare pentru mine este atunci când mă adaptez la colectiv. Și în acest fel, fiecare dintre noi din grup ne adaptăm la toți ceilalți.

Ca rezultat, atingem o stare omogenă, integrată și corectă în care ne topim și ne unim împreună. Ne înțelegem perfect și aproape că nu avem nevoie de cuvinte. Dezvoltăm o conexiune internă în care suntem cu toții incluși unul în celălalt.

Conform înțelepciunii Cabala, aceasta este metoda de ridicare a umanității la starea de un singur grup unificat, binevoitor, o singură entitate. Nu se știe când se va realiza acest lucru pe deplin. Dar cel puțin, putem realiza acest lucru în grupuri mici.

Întrebare: Cum poate omul simți și înțelege ce este cu adevărat bun sau benefic pentru un alt pom și ce este dăunător?

Răspuns: Pentru a face asta, trebuie să simți cealaltă persoană. Cum poți ști ce este bine sau rău pentru ei? Cel mai important lucru este să îi simți. Acest lucru necesită pregătire, așa cum am menționat anterior. Trebuie să te cobori la zero, ca și cum nu ai exista și abia atunci vei începe să îi auzi și să îi simți.

Dintr-o dată, vei începe să simți că ești în interiorul lor, simțindu-le toate gândurile, aspirațiile, visele, amintirile și tot ce este în ei. Și o vei simți așa cum o simt ei, nu așa cum ți-ai putea imagina dacă ai fi în locul lor. Sunt multe nuanțe aici.

În același timp, vei începe să le arăți din interior că atitudinea ta față de ei este caldă și bună, iar ei nu vor putea rezista, ci se vor transforma în bunătate.

Întrebare: Ar trebui omul să se străduiască să arate empatie absolut tuturor?

Răspuns: Nu, lumea noastră nu este așa. Vorbesc doar de cazuri specifice, cum ar fi atunci când vrei să stabilești o legătură foarte strânsă cu cineva. Acest lucru poate funcționa, dar numai cu cineva care este oarecum înțelegător și merituos, nu cu oricine întâlniți pe stradă.

Acesta este într-adevăr un proces de antrenament gradual. Poți atinge o astfel de stare atunci când, coborându-te la zero, îi aduci efectiv la zero, dar într-un mod amabil.

Trebuie să te anulezi, să te scufunzi în ei, să vezi lumea prin ochii lor și să empatizezi cu ei cu orice se întâmplă în ei. Devii tovarășul lor, o parte din ei, conectat în mod constant și inseparabil de ei, ca și cum te-ai fi dizolvat, fuzionat și legat de ei în interior. Apoi, începi să vezi lumea așa cum o văd ei.

Ce se întâmplă în continuare depinde de obiectivul tău. Vrei să afli mai multe despre ei? Dacă da, prin această abordare, îi veți înțelege. Și apoi, ce fel de răspuns vrei de la ei?

Comentariu: Reciprocitate, poate.

Răspunsul meu: Pentru asta, este nevoie de ceva puțin diferit. Când îi simți și vezi lumea prin ochii lor, trebuie să le arăți că ești aproape de ei, gata să mergi alături de ei și să-i ajuți. Cu alte cuvinte, trebuie să devii o parte inseparabilă a lor.

Făcând acest lucru, îi vei „cuceri”, iar ei nu vor mai putea fi fără tine. Femeile folosesc adesea instinctiv această abordare și pe bună dreptate. Natura feminină este în mod natural în acord în acest fel. Când o femeie îi arată unui bărbat că el are cu adevărat nevoie de ea și o susține, nu cu cuvinte, ci prin acțiuni, el „cumpără”.

Aceasta este ceea ce se numește „a câștiga iubirea” ca orice altă relație. Te dizolvi în acei oameni, începi să simți cum văd ei lumea, ce își doresc, le anticipezi acțiunile, dorințele, gândurile și reacțiile și îi ajuți. Ei văd că ești o parte inseparabilă din ei. Cum s-au putut despărți de tine?

Când omul studiază Cabala, el nu simte jignirea personal, pentru că se vede în același mod. Ei se luptă constant cu egoismul lor, încercând să-l suprime, să-l zdrobească și să-l împingă mai adânc până când dispare complet.

Așa că atunci când alții îi tratează la fel, ei nu se simt învinși. În schimb, ei simt cum aceste acțiuni le afectează munca spirituală. I-ar putea ajuta chiar sau i-ar putea împiedica.

Am observat asta la profesorul meu. Când era insultat grav, îi făcea plăcere, spunând: „Ah, ce bine este asta!” Este ca și cum ai fi într-o baie de aburi unde înțepătura măturii de mesteacăn aduce atât durere, cât și bucurie. Este o stare asemănătoare.

Îți percepi deja corpul și ego-ul ca pe dușmanul tău. Chiar te aliniezi cu cel care te jignește și recunoști că în cele din urmă, acest lucru te avantajează.

Cu toate acestea, dacă acest lucru interferează cu misiunea ta, cu munca vieții tale, atunci reacția ta este diferită. Trebuie să-ți „macini” adversarul ideologic.

Întrebare: Și cum se termină totul?

Răspuns: Se termină cu nevoia de a-i convinge. Altfel, totul va fi fost în zadar. Forța superioară care există între voi va fi făcut tot ce a putut, dar veți fi răspuns incorect sau incomplet.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 14/04/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Conexiunea de a vorbi cu Creatorul îi aduce viață, dacă apreciază faptul că el conversează cu Creatorul ((Rabaş, Articolul 3,  1988 “Ce înseamnă că Numele Creatorului este ‘Adevărul’”).

Întrebare: Ce ar trebui să adăugăm pentru a ridica valoarea și a întări conexiunea cu Creatorul?

Răspuns: Gândește-te doar la faptul că atunci când te unești, conexiunea ta cu Creatorul devine mai puternică, mai profundă și nu ai nevoie de nimic altceva.

Când fiecare om din grup se exprimă în legătură cu aceasta, când vă puteți uni cu toții și vă puteți concentra dorința asupra Creatorului, voi formați în acest fel vasul (Kli) în care veți primi răspunsul Său.

Din Lecția zilnică de Cabala 11/1/25, “Obținerea contactului cu Creatorul”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Aţi spus că rolul meu în grup este să-mi ajut prietenii să-L dezvăluie pe Creator. Ce ar trebui să fac pentru a mă dizolva în prietenii mei?

Răspuns: Pe de o parte, mă dizolv în prietenii mei, iar pe de altă parte sunt ca şi cum aş fi deasupra lor, încercând să le determine mișcarea, soarta.

Întrebare: Care este de preferat?

Răspuns: Nu există nicio preferință aici, pentru că există un timp pentru ambele. Există un timp pentru a împrăștia pietre și timp pentru a aduna pietre.

Acestea sunt două părți, dreapta și stânga, care trebuie să fie mereu prezente în munca noastră. Noi nu trebuie să neglijăm pe niciuna dintre ele. Nu poate exista un plus fără un minus. Asa ar trebui sa acţionăm.

Din Lecția zilnică de Cabala 5/9/19, Pregătirea pentru Convenția din Moldova “Întoarcerea către Creator”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: În prezent, societatea se confruntă cu o criză tot mai mare de încredere în mass-media, în guvern și între indivizi. Vedem o lipsă de înțelegere a ceea ce este încrederea și cum să o cultivăm.

Răspunsul meu: Acest lucru se întâmplă pentru că egoismul nostru a crescut și are nevoie de relații cu totul noi: mai clare, mai conectate, mai puternice și conectate ale unui om cu celălalt. Fiecare dintre noi are un egoism semnificativ și toată lumea își dorește o mai mare independență față de ceilalți. Acesta este primul motiv.

În al doilea rând, aceasta coincide cu dezvoltarea societății, a tehnologiei și a stilului de viață. Astăzi pot trăi independent și pot să mă îngrijesc de mine fără să-mi fac griji pentru ceilalți. Dar pentru a te lega prin conexiuni de familie, cu prietenii, în relații la locul de muncă sau altfel, este nevoie de efort, uneori un efort considerabil.

Astfel, în lumea de astăzi este o provocare să-i obligi pe oameni să se conecteze unii cu alții. O fac doar pentru recompense tangibile, sau atunci când este absolut necesar.

Întrebare: Ce este încrederea?

Răspuns: Încrederea este atunci când mă bazez pe un alt om, conform unui acord pe care l-am stabilit de comun acord.

Întrebare: Ce stă la baza încrederii?

Răspuns: Încrederea se bazează pe speranța în perspectiva, ajutorul sau sprijinul altuia.

Întrebare: Puteți descrie o stare ideală, în care există încredere?

Răspuns: Acest lucru este posibil numai atunci când oamenii realizează că fac parte dintr-un sistem interconectat și sunt complet interdependenți. Ei trebuie să descopere această interconectare completă. Numai atunci putem discuta despre o societate în care indivizii se simt uniți, fac schimb de eforturi și lucrează și se îngrijesc unii pe alții.

Momentan, asta nu există. Chiar și sistemele noastre – asistență medicală, finanțe, tot ceea ce am construit – servesc la diviziunea societății.

Comentariu: Cu zeci de ani în urmă de exemplu, în Uniunea Sovietică exista un anumit nivel de încredere – oamenii puteau lăsa o cheie sub preș și nu încuiau ușa când erau acasă.

Răspunsul meu: Nu este vorba dacă ușa unui apartament este deschisă sau închisă. Ideea este că oamenii sunt închiși unul faţă de celălalt prin ușa lor interioară: “Nu vreau să aud ce se întâmplă cu o altă persoană. Nu contează deloc pentru mine.”

Dar recunoaștem că fără o abordare universală, corectă, a naturii noastre – care să vizeze corectarea ei – nu vom progresa. Remediile superficiale nu vor ajuta.

Întrebare: Cum reușim acest lucru?

Răspuns: Trebuie să recunoaștem că egoismul este în centrul naturii noastre și să învățăm să lucrăm cu el, astfel încât să devină un ajutor mai degrabă decât o piedică. Aceasta este educația societății pe termen lung.

Întrebare: Este posibil să restabilim încrederea între un om și altul, independent de lume la nivel macro?

Răspuns: Nu, este imposibil. Totul este un singur sistem. Am ajuns într-un stadiu în care lumea este integrală, iar într-un sistem integral particularul și generalul sunt egale. Prin urmare, nu vom putea stabili relații nici măcar între două persoane, nici măcar între un băiat și o fată care vor să-și construiască relația la un anumit nivel de încredere. Nu! Ei fac parte din societate, și vor relaționa între ei în același mod în care se întâmplă în societate.

De aceea totul se destramă simultan la toate nivelurile.

Întrebare: Care va fi punctul de cotitură? Ce va declanșa un alt proces?

Răspuns: Punctul de cotitură va veni odată cu recunoașterea răului. Pentru a realiza acest lucru, este nevoie de diseminare pe scară largă și de explicații, pentru a-i face pe oameni să conștientizeze că ne îndreptăm spre pragul prăpastiei.

Întrebare: Care este formula pentru încredere?

Răspuns: Încrederea este realizarea și simțirea conexiunii interioare dintre noi. Manifestarea eii în fiecare moment și în fiecare stare este ceea ce definește încrederea. Altfel, nu există.

Încrederea este o forță profundă, fundamentul oricărui stat sau al oricărei societăţi. Îi leagă pe toți membrii într-un singur system, în care nu au nevoie de nimic mai mult decât sentimentul de a fi parte dintr-o rețea, complet dependenți unul de celălalt. De aici își are originea conceptul de „încredere”.

Întrebare: Dar încrederea?

Răspuns: Încrederea provine dintr-un sentiment de conexiune între noi.

Întrebare: Se aseamănă cu credința într-o altă persoană?

Răspuns: Credința este o calitate a dăruirii, care apare tot din simţirea mea că suntem interconectați.

Încrederea este atunci când folosesc sistemul de conexiune dintre noi, care există și mi se dezvăluie. În măsura în care este dezvăluit, sunt în conexiune reciprocă cu ceilalți. Aceasta este încredere. Nu este ceva care nu există, pe care se presupune că eu îl creez. Acest lucru este complet incorect. Folosesc elemente pur psihologice și fizice pentru asta.

Comentariu: Să presupunem că o persoană îi spune alteia: “Nu simt că faci ceva, așa că nu pot avea încredere în tine.”

Răspunsul meu: Corect. El nu simte, dar altcineva o simte. Trebuie să facem astfel încât toată lumea să simtă că suntem într-o singură conexiune, o dependență, o singură rețea și apoi, inevitabil ne vom trata diferit unii pe alții.

Nu trebuie să știu ce simte fiecare dintre ei! Trebuie doar să știu că în acest fel, depind de ei, iar ei depind de mine, iar tot ceea ce fac față de ei se întoarce la mine. Acest lucru trebuie învățat, arătat și explicat, pentru a deschide ochii oamenilor.

Dacă vrem să facem ceva serios, asta necesită dorințe serioase, baze serioase. Oamenii trebuie să înțeleagă, că dacă încep să pătrundă sensul vieții, originile vieții, raţiunile vieții, de ce există omul, cum a fost creat și ce îl motivează, atunci aceasta este o muncă serioasă asupra propriului sine.

Din KabTV “Ştiri cu Dr. Michael Laitman” 28/5/23

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Comentariu: Lumea este cuprinsă de o epidemie de frică. Oamenii își pierd încrederea și nu se mai ascultă unii pe alții. Drept urmare, ei sunt mânați nu de lăcomie, ca înainte, când doream să realizăm ceva, ci de frică, una care are cauze reale. Cum putem scăpa de ea? La urma urmei, ne îndreptăm în mod activ către o fundătură.

Răspunsul meu: Cred că este foarte bine. Acesta nu este o fundătură. Când te apropii de o fundătură, vezi deodată că există o uşă în ea, care duce la lumea următoare.

Odată, aceasta a fost acoperită de credință. Omul credea în diferiți zei, nu contează care, și îi era mai ușor. Astăzi, această credință dispare, nu este menținută, și prin urmare, omul nu își poate compensa temerile, anxietatea și diversele simţiri problematice. Nu le poate corela cu dorința și guvernarea celui de Sus, cu Forța superioară, și totul cade asupra lui. E greu pentru el!

Frica blochează omul. El vrea să închidă ochii și să se ascundă sub o pătură ca un copil mic, de parcă nimic nu se întâmplă.

Întrebare: Cum poate să iasă de acolo?

Răspuns: Omul trebuie educat. Dar nu prin jucării mecanice, așa cum încearcă să facă oamenii de știință.

Comentariu: Oamenii de știință tot pun întrebări.

Răspunsul meu: A pune întrebări este bine. Dar frica este legată de sensul vieții. Astfel de întrebări sunt deja dincolo de înțelegerea noastră. Cum existăm? În ce scop? Ce este viața? Cum începe ea și cum se termină? Care este sensul existenței naturii însăși?

Dar să raportezi pur și simplu totul la Dumnezeu, nu calmează omul modern. Acest lucru era suficient de bun înainte de Epoca Iluminismului, dar din secolele XVII-XVIII și mai departe, această abordare nu a mai funcționat.

Omul va fi totuși forțat să vadă că se confruntă cu întrebarea despre sensul existenței: pentru ce este ea, de ce este aşa, care este sensul ei?

Frica există la baza vieții noastre, pentru că dacă nu ar fi frică, de ce să mai trăim?. De ce am nevoie de toate acestea?

Căutați prin întreaga viață viitoare a unei persoane – care deja există, nu mai este nimic altceva – iar el nu și-ar dori să mai trăiască., dacă vede prin ce trece, și toate acestea pentru a se bucura de ceva și a cădea imediat în depresie sau suferință, și de asemenea, să muncească din greu. Are două săptămâni de vacanță pe an, dacă o petrece bine cumva, copii care profită de el, o soție care nu-l lasă să se distreze, o echipă preferată de fotbal care pierde, pescuit, care nu mai există pentru că aceste locuri nu mai există, şi asa mai departe…

Chiar și în sursele antice este scris, că dacă un om și-ar putea vedea viața în avans, atunci în mod natural nu și-ar mai dori să se nască și să trăiască.

Noi uităm de noi înșine așadar, întreaga noastră viață este construită pe această uitare. Uite ce facem cu viețile noastre astăzi! Încercăm să amuțim, tot timpul din ce în ce mai mult, din ce în ce mai mult. Publicitate, concurență… Pentru ce?

La urma urmei, dacă lași omul singur cu gândurile lui, fie va deveni terorist, un criminal, fie se va sinucide, fie va începe să consume droguri, ceea ce este același lucru.

Întrebare: Dar ei spun că omul trebuie să aibă un scop, și străduindu-se pentru el, poate depăși orice dificultăți. Care este scopul potrivit pentru om?

Răspuns: Această întrebare nu ar trebui să fie trezită în oameni. Mai întâi trebuie să te pregătești bine pentru asta. Este scris că dacă pui un obstacol în fața unui orb, făcând asta, comiți o crimă teribilă. Dacă pui o piatră sau un copac în fața unui orb, acesta se va împiedica și va cădea. Cum este posibil acest lucru? Iar toți oamenii sunt orbi. Cum le poți vorbi despre sensul vieții?

Ei nu au un răspuns la asta, și doar vor deveni depresivi. Prin urmare, dezvăluind treptat întrebarea despre sensul vieții, trebuie să știți dinainte cum să le oferiți simultan răspunsul corect, care va fi acceptabil și de dorit pentru oameni. Atunci vor vedea orizonturi optimiste extinzându-se în faţa lor, și nu unele întunecate.

Comentariu: Rezultă că de la naștere, educaţia ar trebui integrată treptat în comunicare.

Răspunsul meu: Despre asta este educația. Iar orice altceva, umple omul cu informații complet inutile.

Întrebare: Cum poate un adult, care și-a trăit viața, să ajungă la întrebarea despre sensul vieții?

Răspuns: Dacă și-a trăit viața, nu are rost. Dacă, în timpul acestei vieți, el primește informații despre sensul ei și începe să-și schimbe viața în conformitate cu sensul pe care l-a dobândit, atunci se ridică la următorul nivel de existență. El devine om în măsura în care poate răspunde la întrebarea despre sensul vieții sale.

Din KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 6/2/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Se spune că cine controlează informația controlează totul. Dar în ultimii ani, odată cu apariția noilor tehnologii, informația nu numai că a devenit abundentă; a devenit excesiv de abundentă! Gestionarea acesteia a devenit incredibil de dificilă. Psihologii susțin că oamenii se confruntă acum cu stres informațional.

Ce este informația? De ce ne-o dorim atât de mult? Și de ce, chiar și înțelegând că este “gunoi”, ne este frică să o pierdem?

Răspuns: Ne hrănim cu acest “gunoi”, aceste “deseuri”. Pentru noi, a pierde aceste “resturi” înseamnă a ne pierde hrana. Și omenirea este îngrozită de asta.

Nu poate absorbi informații adecvate, veridice, naturale, informații care vorbesc despre relevanță, necesitate sau adevăr. Omul se bucură de știri galbene, gri, de difuzarea “rufelor murdare”. Aceasta este ceea ce îl susţine.

Acesta este modul în care societatea modernă a crescut umanitatea. Și putem vedea consecințele! Desigur, dacă eliminați tot acest conținut fals și lăsați doar adevărul, oamenii ar urla. Ce ar consuma atunci?

Întrebare: De ce este umanitatea atât de atrasă de informații? Ce caută în informație?

Răspuns: Oamenii moderni nu pot trăi fără ea. Este mediul în care există. A o elimina ar fi ca și cum i-ai despărți de casă, familie, serviciu sau orice altceva. Dar separarea lor de informații ar fi și mai devastatoare pentru că îi umple din interior.

Fără un flux de informații, omul modernă și-ar pierde pur și simplu minţile.

Întrebare: Ce este informația “corectă”?

Răspuns: Informația corectă este cea care dezvăluie rolul meu în această lume în măsura în care pot să-i aduc influență pozitivă, și, la rândul meu, să primesc influență pozitivă din lume.

Întrebare: Spuneți că informațiile corecte, veridice și autentice ar fi complet neplăcute, nedorite?

Răspuns: Oamenii nu vor să audă adevărul! Adevărul este dureros. Adevărul este neplăcut. Vor să audă ce le face plăcere: un pic de bârfă, un pic de sex, un pic de frică, un pic de bucurie, totul în doze măsurate, atent controlate de specialiști.

Întrebare: Ce înseamnă informația pentru un cabalist?

Răspuns: Pentru un cabalist, informația înseamnă cu totul altceva. Nu sunt interesați pentru ce se ceartă oamenii pe reţele de socializare sau alte metode de comunicare. Ei sunt interesați de o conexiune cu Forța superioară, din care provin toate acțiunile, condițiile și evenimentele din lumea noastră. Când omul are această conexiune, nu are nevoie de nimic altceva. Îi permite să fie peste tot și în orice simultan, în ambele lumi.

Întrebare: Să presupunem că vi s-a dat controlul asupra tuturor instituțiilor media. Cum ați prezenta informațiile, în ce fel?

Răspuns: Aș lăsa totul așa cum este acum, și treptat, în doze mici, controlate, aș introduce “medicament” – informații mai corecte, informații care susțin schimbări pozitive la un om, dezvoltă un sentiment de adevăr, autocontrol și așa mai departe. În acest fel, oamenii ar începe să se adapteze corect la mediul înconjurător, să-și înțeleagă natura, natura lumii din jurul lor și scopul lor final.

Noi cabaliștii, așteptăm ca omenirea să ajungă la revelarea răului – revelația că există în rău, în minciuni, că se hrănește cu înlocuitori. În măsura în care realizăm că totul este gunoi, otravă literală, vom putea treptat să înlocuim informațiile false cu informații corecte care ne hrănesc.

De ce am nevoie de informații? Pentru a-mi forma înțelegerea lumii și a mă transforma, în aliniament cu o lume nouă. Aceste informații ar trebui să fie corecte, veridice, și cel mai important, să arate grija.

Din  KabTV “Știri cu Dr. Michael Laitman” 29/11/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce ar trebui să facă omul dacă ajunge la garanţie reciprocă, la un legământ, dar apoi întâmpină obstacole corporale și își dă seama că prietenii săi nu îi asigură de fapt toate nevoile corporale și el cade?

Cum se poate el ridica din nou și să se întoarcă la garanția reciprocă?

Răspuns: Într-o stare de coborâre omul trebuie să se corecteze.

Întrebare: Dorința pe care o dezvăluim între noi și Creator devine atunci sursa tuturor schimbărilor?

Răspuns: Da.

Întrebare: Cine inițiază formarea unui legământ? Eu sunt cel care inițiază legământul sau Creatorul îmi oferă această oportunitate?

Răspuns: Desigur, vine de la Creator. Totul începe cu El.

Întrebare: Când Iacov face legământul, el pune condiții Creatorului. Suntem învățați că nu trebuie să ne așteptăm la nicio recompensă. Atunci de ce se pun condițiile?

Răspuns: O condiție nu implică o recompensă. Dacă vrem să facem un legământ, acesta include deja obligații din ambele părți, care trebuie îndeplinite. Este exact ceea ce avem nevoie – să luăm o poziție specifică în această chestiune, raportându-ne la Iacov.

Din Lecția zilnică de Cabala 3/1/25, “Arvut pe drumul către Lişma”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Punctul din inimă este următorul nivel de dezvoltare a dorinței prin care pot începe să simt dorințele altora. Cum poate omul să simtă dorințele altora?

Răspuns: Cu egoismul meu, nu pot opera în niciun fel la nivelul pe care îl discutăm acum. Nu mă pot conecta cu ceilalți. Egoismul rămâne egoism.

Singurul lucru pe care îl pot face este să încerc prin punctul din inimă, sămânța următorului meu nivel spiritual (calitatea dăruirii), care încă este adormit în mine, să mă conectez cu un prieten. Împreună, încercăm să ne dezvoltăm conexiunea.

Prin eforturile noastre, primim ajutor de sus, de la Forța guvernatoare, iar apoi, din cele două puncte ale noastre, iese o unitate, un singur punct comun. Acesta nu este doar un punct, ci un fel de vas care poate fi umplut cu Forța superioară, deoarece este similar cu aceasta, în calitățile sale.

Întrebare: Cum poate înțelege omul ce este Forța superioară?

Răspuns: Este Forța guvernatoare binevoitoare care determină absolut totul. Toate cunoștințele, intențiile, dorințele, gândurile și acțiunile mele sunt generate exclusiv sub influența ei.

În fiecare moment al existenței mele, trebuie să rămân conectat la Guvernarea Superioară în orice! În afară de punctul din inimă, tot ceea ce mă constituie: percepția mea asupra lumii, comportamentul meu, totul este rezultatul acestei Forțe superioare de guvernare. Nu există în mine o singură acțiune, dorință sau gând care să nu fie creată de ea.

Întrebare: Unde pot găsi puterea de a rămâne în această stare 24 de ore pe zi?

Răspuns: Trebuie să cultivăm această stare în noi înșine, unindu-ne într-un grup și acceptând să avem grijă unul de celălalt, astfel încât nimeni să nu piardă intenția corectă. În acest fel, ne apropiem unul de altul și de Forța superioară de guvernare. Omul singur, nu poate face asta. În mod ideal, un grup de zece persoane ar trebui să-l sprijine.

Trebuie să fiu mereu conectat la Forța superioară, fără să uit niciodată că totul în interiorul meu și în jurul meu este creat de ea. Singur nu pot susține acest gând continuu; îl uit aproape imediat pentru că nu sunt asemănător cu el.

Dar dacă formăm un grup de zece în care toată lumea se gândește la ceilalți pentru a se asigura că reușesc în acest lucru, atunci acțiunea mea nu mai este dictată de egoism la fel de mult cum ar fi dacă m-aș concentra doar eu să nu mă detașez de conducerea superioară. În acest caz, îmi este mai ușor să mențin o intenție antiegoistă, pentru că mă gândesc la alții și nu la mine.

Egoismul chiar îmi permite să-mi pese de ceilalți, să nu pierd intenția corectă, să nu ies din ea, și să atribui tot ce se întâmplă Forței superioare.

Această stare se numește garanție reciprocă. În măsura eforturilor noastre, forța de guvernare ne ajută să rămânem în garanție reciprocă și ne sprijină. În acest fel, creăm un vas comun, un mecanism colectiv care este în contact cu această Forță.

Nu mai vorbim despre indivizii care cuprind grupul nostru de zece, ci despre intenția, puterea, mișcarea și gândirea ei comune, care sunt acum în contact cu Forța superioară. Toate acestea au loc sub influența aceleiași Forțe de guvernare.

Din KabTV, emisiunea “Ultima generație”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Conștientizarea că mă simt dintr-o dată bogat, în timp ce totul în jurul meu rămâne neschimbat, se simte ca un test. Pentru ce mă testează Creatorul? De ce trec prin asta?

Răspuns: Creatorul te testează pe tine și pe noi toți dacă percepţia noastră despre guvernarea lumii va fi îndreptată spre beneficiul lumii. Acesta este cel mai important lucru.

La ce ar trebui să fim atenți? La o atitudine incorectă față de lume și de tot ceea ce este creat de Creator. Aspirăm să percepem această lume cu un sentiment de iubire, grijă și dezvoltarea continuă a tot ceea ce a făcut Creatorul. Prin urmare, trebuie să fim foarte atenți să ne asigurăm că revelația noastră despre lume se desfășoară cu un sentiment de grijă și iubire pentru întreaga creație.

Din Lecția zilnică de Cabala 10/1/25, “Obținerea contactului cu Creatorul”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→