În comemorarea Zilei Nationale de amintire pentru soldaţii căzuţi şi victime ale terorismului

Voi asemăna poporul evreu cu o unitate a forţelor speciale, care a fost trimisa într-o misiune cu o sarcina specială. Pe drum, unitatea se confruntă cu diverse probleme. Unii dintre soldaţi nu reuşesc, iar unii o fac în continuare, deoarece ei inteleg mai bine obiectivul.

Să presupunem că s-au dus pe o altă planetă despre care nu ştiau nimic. În timp ce e află acolo, trebuie să evalueze situaţia şi să ia decizii în mod independent pentru a prelua un teritoriu nou. Acest grup va birui tot felul de obstacole, lupte prin jungle şi mlaştini, strabat un desert, au de-a face cu argumente interne şi trec prin confruntări şi reconcilieri. Acesta nu este un pat de trandafiri pentru unitatea fortelor speciale trimise sa câştige planeta Pamant.

Cred că exemplul dat  descrie indeaproape o bătălie pe care o ducem. Aceasta explică, de asemenea, atitudinea noastra speciala şi consideraţia pentru prietenii căzuti şi pentru cei care ne cheama mai departe sa trasam calea. Procesul constă in mai multe etape. Este o adevarata aventura, o istorie de încarnări ale sufletelor care clipa dupa clipa executa ordinele pe care le-au primit, până când ajung la destinaţia finală.

Când ajung la locul desemnat, ei trebuie să înceapă pregătirea pentru lupta finală. Totul ar fi bine dacă evenimentele s-ar dezvolta ca într-o carte de aventură; dacă noi, asemanator cu exploratorii unor noi pamanturi care au traversat un ocean, am lupta cu localnicii, i-am cuceri sau am face pace cu ei, şi aşa mai departe.

Cu toate acestea, avem un altfel de război, unul intern, nu unul extern. Nu putem lăsa afară ambiţiile noastre şi sa ne aprindem pe inamicul extern în rândurile solide egoiste care deţin un banner. Nu putem angaja instinctele noastre naturale: invidia, ura, pofta, vanitatea şi ambiţia pentru a câştiga victoria prin forţă. Avem un proces total opus aici. Noi toti, împreună, trebuie să câştigam în războiul intern.

Noi credem în mod constant ca ar trebui să învingem un inamic extern. De fapt, este doar un joc al imaginaţiei. Dacă ne-am cuceri pe noi insine, inamicul extern ar dispărea. Cu toate acestea, în acelaşi timp, trebuie să luptam cu el, astfel încât să putem câştiga „timp.”   Până în prezent, noi existam intr-o stare necorectata care rezulta in noţiunea de timp. Astfel, în scopul de a elibera spaţiul şi timpul pentru noi înşine, pentru a face munca spirituală, trebuie să lucram de asemenea pe plan corporal.

Prin urmare, trăim într-o lume care este împărţită în două. Una dintre piesele sale este materiala, iar cealalta este spirituala. Noi ar trebui să tratam prietenii într-o manieră similară. Unii dintre ei duc bătălii materiale, iar alţii le duc pe cele spirituale. Ambii au contribuţii vitale la acest război exaltat, al cărui scop este acela de a ajunge la capătul corecţiei.

Potrivit lui Baal HaSulam, multi prieteni vor cădea pe acest drum şi mai multi vor cădea în câmpul de luptă, intern şi extern. Cu toate acestea, în cele din urmă, toti dintre ei isi dau viaţa pentru a ajunge la scopul creatiei. De aceea, sufletele lor se întrupeaza şi se ridica pentru a lupta inca o data, până când toti dintre ei sunt transformati, ajungand la unitate şi aderenţă.

În ceea ce ne priveste, trebuie să privim mereu spre viitor, mai degrabă decât la trecut, şi să depunem eforturi pentru a lupta pe plan intern, ceea ce va reduce considerabil bătăliile externe.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 5/9/2011, Despre natiunea israeliana

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

In munca noastra spirituala nu putem face nimic singuri, pentru ca nu stim cum sa identificam forta unita si sa o relationam cu multele situatii din viata noastra. La ce ar trebui sa ne acordam? Sa spui pur si simplu ca Creatorul este peste tot nu ajuta.

De aceea ni se da grupul si daca ne unim impreuna, descoperim intre noi aceasta forta unificata numita „nu exista nimeni in afara de El”. Creatorul in mod deliberat a impartit creatura, pe care El a creat-o, intr-o multime de parti astfel incat ele trebuie sa se reasambleze inca odata intr-un singur gand, o singura dorinta. Apoi, in aceasta dorinta comuna, vor revela forta unificata care exista doar in conectarea pe care au format-o, in unitate si adeziunea cu ele.

Unindu-ne impreuna intr-o singura dorinta, nu obtinem aceasta forta in afara noastra, ci ne revelam pe noi insine si aceasta forta impreuna, ca un intreg. Intr-adevar, nu exista Lumina fara vas (kli), nu exista Creator fara creatura. Cu cat mai strans ne legam intre noi, cu atat mai mult il revelam pe Creator in unitatea dintre noi.

Cu alte cuvinte, unificarea noastra este Creatorul. Asta este ceea ce a fost la inceputul creatiei, dupa care ne-am dispersat si coborat in aceasta lume, sub forma unor mici creaturi egoiste.

De aceea, unindu-ne impreuna construim Creatorul. Il creem independent, de aceea El este numit Creator, (in ebraica Bo-Reh sau vino si vezi). Nu exista alt loc in care Il putem construi pe Creator, sa il deosebim, sa obtinem unitatea si adeziunea cu El, ci doar in unificarea in grup. Si toata umanitatea va fi nevoita sa se conecteze impreuna, in acelasi fel.

Din  Lectia 8, Conventia WE! 4/3/2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce avem nevoie, pentru ca sistemul numit „Zohar” să ne aducă la unificare?

Răspuns: Avem nevoie de mai multe intenţii, dorinţe. Zoharul este sistemul general al întregii realităţi. Dar de ce este denumit Zohar? Şi de ce trebuie să deschidem o anume carte, să citim un anume text ce este scris de o anume persoană şi să ascultăm anumite cuvinte?

Acest sistem general al realităţii este proiectat să fie conectat cu noi prin marii Cabalişti ce sunt mediatorii în a crea o legătură între acest sistem, noi şi cine exprimă această conexiune prin cuvinte şi propoziţii.

Am citit această carte şi nu am înţeles nimic. Pot la fel de bine să o citesc invers. Ideea este să-mi doresc să mă conectez cu ei, aceşti Cabalişti ce mi-au dat aceste cărţi pentru că şi-au dorit ca eu să mă conectez cu ei, cu aceste suflete, cu unitatea lor şi să vin la ei cu această unitate.

Cum voi şti că mă conectez cu ei? Dacă mă unesc cu grupul meu, direcţia mea este cu siguranţă corectă: să mă unific cu aceste mari spirite, să intrăm în acelaşi sitem global, integral, să devenim părţile sale indispensabile şi să aspirăm către el cel puţin la un nivel mic. Aceasta este exact ceea ce avem nevoie.

O persoană se gândeşte la asta, alta nu atât de mult iar alta doar uneori. Dar, în general, dacă ne străduim să fim ca un înteg, aspiraţiile individuale se vor uni într-una.

Din pasrtea a 2-a  Lecţia zilnică de Cabala 5/4/2011, Cartea Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Pentru a revela primul grad spiritual, trebuie sa revelam unitatea noastra, „unu, unic  si unit”: cel putin in gradul cel mai de jos. Gradele unitatii noastre definesc nivelul primului grad spiritual.

Luminile lui Nefesh, Ruach, Neshama, Haya si Yechida (cele cinci grade spirituale) sunt caracterizate printr-o suma de detalii anume  si prin puterea unitatii lor, in ciuda faptului ca sunt in contradictie intre ele. Este singurul factor care determina revelatia Luminii superioare. Daca putem gasi unitatea in gradele cele mai joase, cea mai slaba lumina a lui Nefesh va fi de asemenea revelata.

Totusi, de ce dintr-o data Lumina devine mai puternica si este numita Ruach? Pentru ca in ciuda schimbarilor si miscarilor de interconectare intre parti, pot ramane inca in echilibru, legate. La fel cum am tine o barca pe apa, in timp ce este aruncata de valuri pe o mare cu furtuna, asigurandu-ne ca ramane stabila.

La primul grad al unitatii, transformarile reciproce nu sunt inca dezvaluite. Toti se afla intr-un fel de stationare, incarcand sa vedem cum ne putem conecta cu ceilalti. La gradul al doilea, aceasi unitate ramane, dar fiecare parte incepe sa se transforme. rotile dintate ale mecanismului comun, ca si cand incep sa se invarta una pe cealalta. Si daca ramanem impreuna in ciuda tuturor schimbarilor si putem sa ne unim, revelam Lumina Ruach.

Acestea sunt schimbari limitate: in timp ce suntem „inradacinati”, asemenea unei plante, fiecare din noi, la locul sau vede transformarile proprietatilor noastre individuale. Este inca aceasi Lumina a unificarii dar la un grad mai inalt („vegetal”). Este urmat de al treilea grad, Neshama (gradul „animal”), unde incepem sa ne miscam liber unul fata de celalalt, dar totusi revelam unitatea :’’unu, unic si unit” intre noi.

Asta inseamna ca Lumina pe care o experimentam in spiritualitate intodeauna depinde de puterea unitatii noastre, in ciuda transformarilor care pot avea loc in fiecare dintre noi si in toti impreuna. Continua sa creasca, pana cand la sfarsit obtinem corectia finala (Gmar Tikkun), in timp ce experimentam tot felul de transformari care ne impiedica unitatea fata de singura Lumina, dar chiar si asa inca ne putem uni.

Asta este ceea ce numim unul, vasul spiritual unificat (Echad, Yachid) care primeste o Lumina: Yechida.

Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala  5/5/2011, Shamati No. 56

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: In ce fel difera realizarea in lumile Assiya, Yetzira si Beria?

Raspuns: Este o diferenta enorma, care este cu adevarat imposibil de explicat. Este la fel cu a trai in Israel sau in alte tari, in Templu sau in afara lui, sau sa fii un mare preot sau o persoana normala.

Aceste mici schimbari, o usoara ascensiune in lumile superioare, evoca o enorma transformare in sufletele noastre. Lumile Beria, Yetzira si Assiya sunt dorintele interne ale sufletului nostru. Intodeauna suntem prezenti in aceste trei lumi BYA si nu putem disparea de acolo.

Ele sunt asemenea unui ambalaj in jurul sufletului nostru. Ca si acum, eu ma aflu in aceasta lume si nu pot iesi nicaieri, deoarece corpul meu apartine acestei lumi. Traiesc, cresc, devin matur si mor  si in tot acest timp raman in aceasta lume. Intreaga materie a corpului meu este o parte a lumii materiale, fie ca sunt in viata sau mort si dezintegrat si intors in pamant.

La fel, un suflet, indiferent in ce stadiu se afla, intotdeauna ramane in lumile BYA. In acelasi timp, noi ne aflam doar acolo, unde cerem corectia si atragem Lumina Inconjuratoare. Poate cobori la noi sa ne ilumineze, sub Parsa, din lumea Atzilut., cu toate ca Parsa nu lasa Lumina sa treaca. Dar aceasta este Lumina „inconjuratoare”, si lumineaza de la distanta, trezindu-ne si strigandu-ne: „Vino sa vezi ce am!”

Atunci ma trezesc si urc impreuna cu lumile BYA deasupra Parsa. Dar nu ma pot ridica fara ele deoarece suntem strans conectati: Sunt aproape de „pielea mea”, imbracandu-ma ca o haina. Traiesc in lume, dar port „haine” –  lumile BYA. Si in ele, urc spre lumea Atzilut, care este privita ca „ascensiunea lumilor”.

Dar de indata ce urc la Atzilut si oblig lumile BYA sa se ridice odata cu mine, primesc astfel volum, un vas  gol enorm, pe care il umplu cu Lumina Interioara a lumii Atzilut. Asta inseamna ca sufletul meu a fost umplut cu Lumina.

Dorinta a lasat Lumina, Creatorul inauntru si Il experimenteaza chiar acum! Asadar, Creatorul si cu mine suntem impreuna, insemnand unul cu celalalt in gradul echivalentei formelor. Asta este tot si nu mai exista nimic altceva in toata creatia.

Si, dintr-o, data descopar unde sunt toti prietenii mei, ceilalti oameni, nivelele mineral, vegetal si animal, intregul univers. Totul este continut in aceasta dorinta; nimic nu este pierdut, ci mai degraba primeste o forma noua.

Tot ceea ce obisnuiam sa vad ca si roci, animale si oameni s-a transformat in dorinta care anterior parea materiala, ceva ce puteam atinge cu mainile. Dar in realitate, sunt dorintele din care este alcatuit universul. Si in afara de asta nu exista altceva.

Astfel incat persoana care urca la lumea Atzilut impreuna cu lumile BYA incepe sa dezvaluie adevarata imagine a realitatii. La fel ca si cand vrei sa vezi ce este ascuns in interiorul computerului, in spatele imaginilor care apar pe ecran. Asta este numita revelatie!
Din partea a 3a a Lectia zilnica de Cabala 5/6/2011, “Explicatia Articolului  ‘Prefata la Intelepciunea  Kabbalah’”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Grupul lumii conţine o dorinţă mare cu care putem lucra, dar cum putem pătrunde în interior?

Răspuns: Ne lipseste încă garantia reciprocă. Asta e problema. Toată lumea are o dorinta, dar noi încă nu simtim totala interconectare, atunci când orice gaură în barca comuna ne duce la fund. Evident, Creatorul ne ajută cu ea, deoarece nu putem astupa toate găurile noi înşine. Este scris: „Întoarceţi-vă la Mine si Eu va voi răsplăti.” Cu toate acestea, mai târziu, El va trece aceasta munca jos catre noi, şi vom rambursa datoria catre El.

Prin urmare, ne lipseşte senzaţia interdependenţei, necesitatea de a avea grijă de toată lumea. Ar trebui să simt preocupare si  ingrijorare pentru ca toată lumea sa rămâna unificata, ca o mama care se îngrijeşte de sănătatea copiilor ei şi bunăstarea lor. Îngrijirea din inima unei persoane va ajuta pe ceilalţi şi va reveni la ea amplificat de multe ori.

La urma urmei, grupul este un amplificator foarte puternic. Ca răspuns la grija mea, prietenii mă învăluie în el. Cu cat mai mult contribui la grup, cu atat mai mult grupul îmbunătăţeşte atitudinea mea şi imi intoarce inmultit. Imi indrept gândurile la prieteni inca o data, adăugând contribuţia mea la ceea ce am primit de la ei.

Cum lucrez pe această dorinţă? Eu cad la jumătatea drumului. Creatorul mă impiedica, şi total brusc, având grupul care ma sustine cu o astfel de dorinta minunata şi puternica, încep sa ignor averea mea. La urma urmei, am primit o astfel de inspiraţie arzatoare de la prieteni, incat nu există nici un loc mai mare pentru efortul meu personal. Unde sunt eu atunci, dacă totul vine de la ei?

Prin urmare, pentru ca eu sa pun contributia mea, mi s-a dat o coborâre. Din necesitate, încep să urc sus, ca şi când as încerca să ies dintr-o gaură, cad şi continui sa urc din nou, până când ajung la suprafaţă. Inca o data, depun mai departe efortul meu în prieteni.

E greu să continui să încerc, cand totul s-a dus, ca si cand nu as fi primit nimic de la ei, în primul rând. Ce a cauzat aceasta „scufundare?” Ideea este că am urcat la un nou grad. Acum încep de la zero, dar este gradul zero al noului nivel, unul mai mare decât starea mea anterioară.

Evident, prima data imi este prezentat ca un întuneric şi mai mare. Există chiar mai multe obstacole şi egoism la acest nivel nou, deoarece am crescut mai mare, la dorintele mele mai puternice si necorectate. Astfel, continui pe calea mea spirituală.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 4/21/2011, Scrieri de Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Lucrand în grup, primesc de la el o dorinţă puternică. Eu tanjesc să ma eliberez de egoism, dar ce pot face? Dorinţa în sine nu este capabila de nimic. Chiar mai mult decât atât, o astfel de dorinţă, oricat de puternica, este egoista.

Nu vreau daruirea în sine, ci profitul pe care-l promite. Asta înseamnă că eu sunt sub jugul lui Faraon. Am o dorinţă foarte puternică de a da din dorinta de a primi: Aştept cu nerăbdare să am profit din daruire.

Ca o consecinţă, discrepanţa, decalajul, polaritatea, conflictul de interese în mine sunt în creştere. Vreau sa daruiesc, în scopul de a umple dorinţa mea egoista. Pana la urma, daruirea mă face etern, perfect, fără margini, nelimitat, imun la orice criză. Uita de tsunami şi de criza; totul este minunat! Cine nu ar vrea? Ego-ul meu vrea, cu lacomie.

Cu toate acestea, este incapabil. Apoi forţa superioară vine şi ma rupe din „gaura mea neagră”, permitandu-mi să scap. De fapt, deşi puteti s-o descrieti ca o evadare, in mare, eu nu fug nicăieri. Stau în acelaşi loc dar, brusc, ma simt liber de egoism, de dorinta de a primi. Asta este.

Dintr-o dată, se dovedeşte că gaura neagra nu mai conţine lumina în interior, devine transparenta. Totul curge prin ea acum, şi canalizeaza tot felul de influente din alte dimensiuni, pe care eu le numesc cu nume diferite: Lumina Nefesh, Lumina Ruach, şi aşa mai departe. Astfel, avansam.

Ceea ce este esential pentru noi este să trecem graniţa, pentru a începe reînnoirea (Hidush). În ebraică, se numeşte Rosh Hodesh, începutul lunii. Reînnoirea noastra este de a atinge primul nostru atribut de a darui cu ajutorul forţei superioare.

Pentru a face aceasta, avem nevoie sa invitam acţiunile forţei superioare, iar pentru asta, mai întâi, trebuie să ne unim. Lăsaţi-o să fie o unitate egoista, nu contează dacă este de succes sau nu. Doar atunci când construim mediul corect, vântul schimbarii spirituale va sufla printre noi.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 4/21/2011, Scrieri de Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca generalul si particularul sunt egale, atunci grupul, la fel ca si individul, ar trebui sa se teama ca nu ne vom putea depasi egoul?

Raspuns: Daca este cu adevarat un grup, se transforma de la general la particular, intr-un intreg in relatia cu Creatorul. Si. in functie de gradul in care grupul devine un anumit „individ”. obtine unitatea si garantia, o singura recompensa, acest „individ” se transforma prin unirea diverselor stari a tuturor participantilor din interiorul sau devening mai bogat, de exceptie.

Creatorul este descris ca „Unu, Unic si Unit (singular).” La fel este si grupul, daca actioneaza ca „unul” si se uneste prin actiunile oamenilor, este vazut ca „singular”, „unic in drepturile sale”. Iar aceasta determina puterea lui „unu”.

Grupul nu se masoara prin numarul participantilor. Este definit de unitatea lor, calitatea legaturii lor care este caracterizata prin faptul ca unindu-se s-au ridicat deasupra egoismului, de dragul celorlalti. Asta este ceea ce face grupul puternic, deoarece in spiritualitate puterea nu este determinata de cantitate ci mai mult de calitate si este rezultatul multelor legaturi, mai cu seama a faptului ca s-au unit ca un intreg.

Aceasta este forta cu ajutorul careia descoperim lumea spirituala! Daca putem impaca toate aceste intentii impreuna „Unu, Unic si Unit” ca apartinand conectarii dintre noi, vom ajunge la revelarea Creatorului.
Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 5/5/2011, Shamati No. 56

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Un incepator este predispus la lupta cu obstacolele şi la încercarea de a le muta din drum. El nu este în măsură să se conecteze la Creator prin aceste obstacole şi încă nu poate vedea că tot ceea ce i se întâmplă în viaţa vine de la El.

De aceea, el împinge obstacolele din cale în egoismul său şi se enervează pe alţii, în timp ce doreste să-si facă o viata frumoasa, usoara, aşa cum se obişnuieşte printre toţi acei oameni din lume care nu simt încă legătura cu Creatorul. Acestia sunt primii pasi în activitatea noastră.

Dar, după ce o persoană a depus efort pentru a intra in grup, conectandu-se cu învăţătorul şi cărţile, Lumina începe să-l afecteze mai puternic. Şi chiar dacă el nu simte, vede cum se schimbă interior. De fapt, el începe să observe legătura sa cu puterea conducatoare, cauza a tot ceea ce se întâmplă în jurul sau, forţa care există undeva în natură, în interiorul sau, şi evocă dorinţele şi gândurile sale.

Există un factor guvernant interior în ea  şi o persoană începe să stabilească o legătură cu acesta, în timp ce încerca să înţeleagă de ce El face toate acestea, în ce scop, şi cum ea ar trebui să răspundă la aceasta? O persoană traieste pentru foarte mult timp până când ajunge la senzaţia că totul în jur este declansat de unele cauze interne insuflate de Creator. Şi apoi, ea înţelege că trebuie să pună destul de un efort în grup, diseminare şi studiu, în scopul de a trece prin această etapă de ascundere mai repede.

Şi atunci când ea nu mai uită că totul vine din forţa internă, care-o trezeşte şi-o ghidează, munca ei devine mai conştientă, precisa şi practica. Astfel, ea acumuleaza treptat, dorinta necesara pentru a-L descoperi pe El, care organizează lumea din jurul nostru, astfel încât aceasta conectare ascunsa este dezvăluita în cele din urmă.

Dar există mai mult de lucru după aceea, muncă care continuă până la sfârşitul corecţiei prin obstacole. Singura întrebare este: Cât de repede va incepe o persoană să-i recunoască şi să-i utilizeze ca ajutor pentru a realiza o conexiune, adeziune, cu Creatorul?

La urma urmei, Lumina ilumineaza dorinta noastra necorectată, dezvăluind straturile sale mai profunde şi interioare cu fiecare nou grad. Acesta este singurul lucru care ne determină să simtim durerea. Dar durerea este simptomul unei boli, desfăşurarea egoismului, corupţia! Numai atunci primim o oportunitate de a ne corecta şi judeca pe noi înşine şi lumea la o scară de merit.

Prin urmare, este necesar sa lucram la noi insine, în scopul de a justifica orice stadiu pe care începem să-l simtim mai profund, mai puternic şi mai iritant. Cu cat mai mult avanseaza o persoană, cu atat mai mari şi mai profunde ii sunt prezentate obstacolele şi cu atat mai puternice sunt loviturile. Dar, în acelaşi timp, ea începe să înţeleagă ce se întâmplă, chiar dacă cel drept, de asemenea, cade şi devine un „păcătos”, astfel încât ea poate să crească şi să devină dreapta din nou.
Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 5/6/2011, Scrieri de Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Cabalistii ne sfătuiesc să practicăm în mica noastră „camera de joc,” in „bula” din această lume, până când ne dăm seama că nimic nu funcţionează. Cine ne va da această senzatie? Este forţa superioară care locuieste în afara percepţiei noastre, dincolo de lumea noastră.

Asta e ceea ce ne impiedica. Asta e ceea ce ne duce la eşec în loc de succes. De ce? Pentru a ne contraria, pentru a ne trezi. Creatorul flirteaza cu noi, astfel încât să putem începe să-L dorim chiar mai mult şi de a dezvolta, la cele mai bune capacitati ale noastre, o nevoie reală de daruire, care se află în afara naturii noastre.

În timp ce ne formam această dorinţă de a iesi din colţul familiar, egoist, vom începe să realizam cât de mic şi limitat este. Este similar cu o gaură neagră care nu permite luminii sa intre datorită forţei de gravitaţie de netrecut. Noi, de asemenea, locuim într-o „gaură neagră”, în imposibilitatea de a ieşi din ea. Pe de altă parte, putem cultiva necesitatea de a ne elibera, „la dorinţa fără o dorinta.”Asta, putem face.

Cum aşa? Asta este pentru că dacă îl aranjam în mod corect, grupul leagă toată lumea. Asa functioneaza lucrurile în viaţa de zi cu zi. Oriunde mă duc, tot felul de lucruri imi sunt oferite pe care nu aş vrea sa le aleg niciodata. Mi s-a spus ca pilulele pentru dureri de cap sunt ceea ce am cu adevărat nevoie, dar ce se întâmplă dacă mă simt bine, şi totul este în regulă în viaţa mea? Atunci imi spun, „Cum vine asta? Iti lipsesc cele mai importante lucruri! Uite, vecinul tau deja le-a cumpărat. Avem un sortiment de nu-ti vine sa crezi.

Într-adevăr, nu m-am gândit astfel de placeri niciodata, dar eu sunt necruţător împins să le încerc şi sa vad eu insumi. Cu alte cuvinte, ei formează o dorinţă în mine, care vizează ceva pentru care nu am nici o dorinta. Asa este, din nou si din nou. Astfel este impactul societăţii.

Noi, de asemenea, ar trebui să cream o agenţie de publicitate a lumii spirituale, care ar lucra în mod constant in noi, formând o nevoie pentru ceea ce nu avem nevoie. În această agenţie, munca mea trebuie să se bazeze pe stiinta ca astfel, prin intermediul acţiunilor externe, lucrez la mine insumi.

Nu contează că eu vreau să mă manipulez în achiziţionarea produsului spiritual. Am pus această dorinţă prin intermediul grupului, prin dorinţele lor şi revine la mine într-o formă de nerecunoscut. Ca urmare, am devenit inspirat şi, literalmente din necesitate, încep să depun eforturi spre împlinirea spirituală.

Ce este trecut prin altii este nu mai este al meu. Mesajul meu iniţial a devenit saturat de dorinţa prietenilor, iar acum întregul grup devine dependent de această poveste: „Ştii, e asa de tare acolo, în spiritualitate! Comparativ cu lumea noastră, e ca si raiul pe pământ! ”

Ei mi-au spalat creierul cu mesaje pe care nici ei nu le cred. Ei doresc să-mi vanda un produs şi să facă un profit fiind agenţi de publicitate pentru el, în timp ce eu iau cuvintele în serios şi exercit mare efort in a cumpăra lumea spirituală pentru mine.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 4/21/2011, Scrieri de Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→