Întrebare: De ce chiar şi atunci când o persoană ştie ce este bun pentru ea, încă mai merge şi face lucruri care-s rele?

Răspuns: Vedem ca acest lucru se întâmplă si cu copiii mici. De câte ori trebuie sa pedepsesti un copil până când începe să înţeleagă ceva? Şi chiar şi atunci, aceasta este un rezultat al pedepsei,  sau pur şi simplu a crescut şi a devenit mai inteligent? Poate pedepsele nu fost deloc benefice? Aceasta este într-adevăr o întrebare: Ce ne determina sa schimbam actiunile noastre?

În realitate, nu ne schimbăm fiind pedepsiti. În general, nu există astfel de lucruri, cum ar fi recompensa si pedeapsa aşa cum le înţelegem. Noi nu invatam niciodata sub influenta   nenorocirilor sortii. Noi pur şi simplu crestem până când  învingem Reshimo-urile noastre. Apoi altele noi apar în noi şi schimbări ale mediului înconjurător şi ne vom schimba sub influenţa acestora. Ne vom schimba doar prin confruntarea cu doi parametri: datele noastre interioare informationale (Reshimot) şi societatea înconjurătoare. Dupa cum acestea interacţionează unul cu altul, determină starea noastră.
Trebuie sa aducem Reshimot-urile noastre la echilibrul cu mediul. Acest lucru este tot ceea ce aspiram. Aceasta este legea de bază a universului: similitudinea, echilibrul, balanta. Totul în natură în mod automat aspiră la acest lucru. De aceea, de îndată ce apare un dezechilibru între noi si mediul inconjurator, atunci constient sau nu (în funcţie de dezvoltarea unei persoane) punem imediat toata energia noastra in faţă, incercand sa ne aducem la echilibru.

De exemplu, atunci când intri intr-o anumită societate sau un anumit grup de oameni, te adaptezi întotdeauna pentru ca doresti sa fii similar. Acesta este modul în care lucrurile sunt construite, aceasta este legea echivalenţei, legea iniţială pe care Creatorul a pus-o in capul tuturor lucrurilor. Creând o natura opusa fata de El, dorinta de a primi,  El doreşte să ajungem treptat la echivalenţa cu El, dorinta de a darui. Asta deoarece creşterea crează o minte în interiorul dorinţei şi apoi creatia castiga conştientizare, senzatii si il dezvaluie pe Creator, devenind egala şi identica cu El.

O persoană diferă fata de orice creaţie minerală prin apariţia unei minti care direcţionează conştient creatia spre asemănarea cu Creatorul. Prin urmare,  întreaga libertate de alegere constă în crearea în mod constan ta mediuuil înconjurător, pentru noi înşine, care ne „va trage în sus „, la Creator. Asta înseamnă că trebuie să avem grijă de mediul înconjurător ca si cum ar fi la un nivel mai ridicat decât noi. În acest caz, vom dori să devenim similari cu acesta, şi astfel vom păstra avansarea spre Creator. Prin imaginarea grupului ca fiind mai sus, mai mare şi mai ideal decât noi înşine, vom avansa înainte.
Prin urmare, totul depinde de crearea mediului corect, deoarece aceasta ne va permite să ne miscam în mod automat pe noi înşine înainte. Aici se află întreaga lege a creşterii.
Din lecţia de la Moscova de pe 1/17/11, Shamati

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Primesc puterea de a ajunge la spiritualitate din mediul înconjurător şi este o forţă unică. Ajungem la intelepciunea Cabalei cu o dorința pentru spiritualitate, dar această dorinţă este egoista: de a obţine atat lumea aceasta, cat si pe cea viitoare.

Aceasta dorinta enorma impinge o persoană inainte, dar atunci când intenţionează să țina legatura cu prietenii, ea trebuie să se anuleze şi sa creasca importanţa prietenilor. Astfel, ea ridică atitudinea sa fața de prieten la un nivel minim spiritual. Ea însuşi se anulează, doreşte să se unească şi recunoaşte prietenul ca fiind cel important.

Este un efort foarte neplăcut, respingător, dar nu există nici o altă opţiune: Noi trebuie să ne unim. Şi dacă o vom face, primesc de la prieten importanţa obiectivului, puterea de a urca. Această putere este spirituală. După toate, cu scopul de a ma intoarce la un prieten, ma anulez şi ridic valoarea lui. Din moment ce sunt legat de el în acord cu regula spirituala, importanţa prietenului, primesc de la el puterea de a urca în ciuda faptului că el este la fel ca mine.

Chiar daca ma comport fara speranța, deoarece doresc să obţin lumea spirituală in mod egoist, primesc adevarata putere de la prieten, care ma ridica mai presus de mine insumi. Acţionând în acest fel cu prietenii, obţin o abordare corectă a spiritualitatii. În plus, prietenii pot sa nu investeasca nici o atenţie pentru aceasta, nici măcar să fie conştienţi de ceea ce ma alimenteaza cu puterea spirituală.  O dobandesc prin efectuarea unui act egoist, anulându-ma pe mine însumi, în raport cu acestia, în ciuda  resentimentelor.
Este foarte dificil, dar dacă reuşesc să mă depăşesc, primesc de la prieteni puterea de a progresa în continuare. Aceasta este esenţa activităţii noastre şi acest lucru este obiectivul convenţiei viitoare.

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: Pregatindu-ne pentru congresul de la Berlin, simtim dificultati in timp ce incercam sa primim forte de la mediul inconjurator. In timp ce executam actiunile fizice, cum putem sa evitam pierderea conexiunii cu scopul interior?

Răspuns: In primul rand este bine ca oamenii simt o lipsa de intentie pentru ca fara componenta interioara, intentia de a darui, eforturile exterioare nu pot avea succes in obtinerea revelatiei Creatorului. Deci de unde putem obtine intentia corecta de a ne uni si de a ne conecta, in interiorul careia vom actiona?

Trebuie sa incercam, in felul in care un copil incearca sa fie un adult, cu toata puterea noastra sa tinem intentia si sa nu uitam ca noi executam actiunile exterioare prin efortul nostru interior. In ce masura suntem instare sa o facem, asta nu mai tine de succesul nostru.

Este posibil sa vrea Creatorul sa ne arate ca suntem mici si lipsiti de succes asa incat sa ne oprim din a fi mandrii de noi insine si sa simtim ca, fara ajutor de Sus nu vom fi in stare sa tinem intentia si nu vom fi in stare sa ne unim prin propriile noastre puteri. Daca am fi fost in stare sa o facem singuri, nu am fi avut nevoie de Creator si nu am fi ajus la nevoia: “Sa mergem impreuna la Faraon”. In esenta, o persoana nu are motiv sa se planga pentru starile pe care le primeste. Ele sunt descoperite ca rezultat al avansarii lui si astfel in orice moment, ele sunt corecte. Intrebarea este cum sa fii capabil sa construiesti atitudinea corecta fata de aceste stari cu ajutorul grupului.

De cele mai multe ori, ne facem un proces de constiinta despre trecut, gandindu-ne cum am actionat incorect, am facut ceva rau, am sarit peste ceva, nu am facut ceva si asa mai departe. Aceasta este influenta fortei impure, Klipa, ce ne aduce inapoi in trecut. Acelasi lucru este valabil atunci cand suntem amagiti cu privire la calitatile noastre: Ce rost are sa ne invinovatim daca suntem egoisti si in continuare sa revelam doar asta? Trebuie sa ne formam atitudinea corecta deasupra acestei stari.

De aceea totul depinde de efort. Este imposibil pentru o persoana sa fie nemultumita si sa vrea ceva diferit, dar nu conteaza  pentru ca senzatia este data de Sus. Incepatorileor le este aratat cat succes au, fiind incurajati si sprijiniti precum copii mici. In schimb, celor ce avanseaza le sunt aratate greselile nu pentru a se corecta singuri, ci pentru a cere corectia. Si toate reactiile sunt pentru binele nostru.

Munca interioara a unei persoane cu privire la grup trebuie separata de actiunile facute pentru organizarea studiilor, congreselor si diseminarii. Una nu se raporteaza la alta. Starile interioare de urcare si cadere nu trebuie sa influenteze munca exterioara. Trebuie sa fie o rutina zilnica si un program, in raport cu care actionam independent fata de dorintele noastre.

In munca noastra interioara facem eforturi atat cat putem dar senzatia pe care o primim—buna sau rea— depinde de ceea ce ar trebui sa simtim exact. Daca nu ne simtim inspirati, incantati si sprijiniti in general, inseamna ca aceastea ne sunt trimise pentru a ne detasa de egoism.

Dezamagirea ce o simte o persoana in raport cu starile in care se afla, ii arata ca dorinta egoista nu o sprijina si astfel in mod natural se indeparteaza de ea. Egoismul insusi ne ajuta sa il respingem, ceea ce este numit “ajutor impotriva ta”. Senzatia noastra neplacuta in munca este ajutor din partea opusa, pana cand suntem in stare sa ne ridicam deasupra naturii noastre si sa o privim de Sis impreuna cu Creatorul. Aceasta se numeste “stand impotriva Faraonului impreuna cu Creatorul”. Doar asa poate cineva sa se ridice si sa treaca Machsonu.
Din lectia din 12/24/10, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Rugaciune, Suferinta - Niciun comentariu→

Intrebare: Putem construi intentia colectiva inainte sa inceapa lectia? Daca da, cum ?

Raspuns: Intentia colectiva trebuie sa se bazeze pe un scop comun. Ultimul nostru scop este sa ii facem Creatorului pe plac, pe care il egalizam cu El. Pentru a putea indeplini asta, trebuie sa il cunoastem pe El, intrucat El doreste ca noi sa ii vedem dragostea si bunatatea. Nu este nevoia noastra personala ; Creatoul doreste ca noi sa Il cunoastem.

Invatand cate ceva inseamna sa devii echivalet in forma. Asadar, facem tot ce putem ca ne indreptam eforturile inspre daruire. Eu depun efort nu ca sa ii fac pe plac egoismului meu, ci pentru ca doresc sa ies in afara mea si doresc sa il gasesc pe Creator tocmai pentru a-L bucura cu aceasta.

Ca sa pot face asta, trebuie sa posed Kelim (proprietatea, vasul) daruirii, si ma intorc spre Lumina ascunsa in textele Cabaliste, in mod special Cartea Zohar. Lumina ma poate reforma, sa merga cu mine de-a lungul acestui abis care sta intre proprietatea de receptie (a primi Kelim) si daruire (daruirea Kelim).

Totusi, daca ma gandesc la asta singur, nu am suficenta forta. Nici macar nu imi sustine abilitatea de a pastra intentia de a darui. Pe de alta parte, daca lucrez cu altii ca si o za in lant, intr-o singura dorinta unde toti se anuleaza inaintea celorlalti, atunci spiritul nostru comun castiga o mare putere. Cabalistii, care deja au trecut prin aceste stadii, ne-au promis ca aceasta este calea spre succes.

Totusi, sunt fericita sa fiu printre prieteni si sa pot sa construiesc intentia impreuna cu ei retragandu-ma din mine cat de mult pot, pentru a putea aduce placere Cratorului. In acest fel,devenim similari Creatorului in calitati si ajungem sa Il cunoastem in acelasi grad ; mai mult, realizam adeziunea cu El.

De aceea trebuie sa incepem sa ne pregatim inainte de lectie si sa  ajungem la ea cu o dorinta formata. Gandindu-ne la asta, persoana se « incalzeste » mai mult si mai mult pana cand in sfarsit reuseste. Este scris : « Mitzva (porunca) fara intentie este ca un corp fara suflet. » Iti este data porunca sa studiezi Torah, metoda Cabalista care este destinata sa reformeze inclinatia spre rau. Cu ajutorul sau, vei atinge daruirea, vei simti dragostea pentru ceilalti, si in sfarsit, pentru Creator. Torah deriva din cuvantul ebraic « Ohr » (lumina) si din cuvantul « Oraa » (instructiuni).

Dar daca nu te-ai echipat cu intentia corecta, stai la lectie ca mort si actionezi mecanic fiind lipsit de spiritul si Lumina vietii. Deci depinde de tine sa decizi pentru ce te ridici noaptea si ce faci.

Chiar daca persoana nu isi poate pastra intentia, lasa cel putin sa vada cat de mare este lipsa acesteia. Durerea de inima cauzata de asta, amaraste inima si este la fel de importanta.

Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 12/1/2010, “Introducere la Cartea Zohar,” Articolul “Incepatorii”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Intrebare: La inceputul lectiei, de obicei fixezi o directie comuna pentru noi toti ; ne ajuti sa ne fixam asupra intentiei comune. Cat de importanta este aceasta instructiune ?

Raspuns: Trebuie sa venim la lectie deja pregatiti, cu o dorinta anumita (intentie): ce imi doresc sa primesc de la lectie? Trebuie sa ma gandesc mult la asta inainte de lectie.

Cateodata imi organizez intentia pentru fiecare, fara sa ma bazez pe pregatirea noastra, ci mai mult fiind eu un exemplu. In orice caz, in general, fiecare din noi ar trebui sa se pregateasca pentru lectie in felul sau, cu propria sa intentie. Succesul fiecaruia in revelarea Creatorului depinde mai precis de intentie.

O mama ii daruieste copilului sau ceea ce crede ea ca este necesar. Totusi, pe masura ce se maturizeaza, o persoana alege lucrurile in functie de gustul sau, folosind propria experienta si intelegere.

Trebuie sa fim in contact cu Cartea Zohar deja; am incercat multe exercitii cu intentie. Pe parcursul zilei, o persoana are nevoie sa se pregateasca pentru lectie pentru a se acorda pe sine studiului. Trebuie sa dam oamenilor sansa de a construi intentia singuri, mai degraba decat sa ii adune la fel ca si un educator la scoala : « Luati-va de manute si urmati-ma » !

Trebuie sa ne pregatim pentru lectie in felul nostru, bazandu-ne pe senzatiile prezente si pe intelegerea bazata pe stadiul curent. De fapt, lectia este perioada in care se realizeaza dorinta. Aici, fiind la intalnire cu Lumina, o persoana poate primi ceea ce punctul din inima isi doreste.

Poate ar trebui sa stam in liniste pentru 5 minute inainte de lectie astfel incat fiecare persoana sa caute in sinea sa. Totusi, eu depind de tine in aceasta privinta : intre a te trezi si a veni la lectie, ai timp sa te gandesti, sa te acordezi si sa iti construiesti intentia.
Din prima partea a lectiei Lectia zilnica de Cabala 12/1/2010, “Introducere la Cartea Zohar,” Articolul  “Incepatorii”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

„Daca magarul cade….”

Postat in 16 Ianuarie 2011 la 8:18 am

Intrebare: Ce trebuie sa facem daca cineva paraseste grupul? Ar trebui  sa incercam sa il aducem inapoi?

Raspuns: Daca cineva decide ca nu mai vrea sa vina la grup, trebuie sa ii respectam decizia deoarece nu exista constrangere in spiritualitate. Asta in primul rand.

Dupa aceea, daca o persoana spune ca nu doreste sa continue sa studieze, maine totul se poate schimba. Deci, ar trebui sa fim flexibili fata de asta. Daca grupul incearca sa il aduca inapoi de mai multe ori (de regula de doua ori) si totusi nu se intoarce, ar trebui lasat in pace. Nu ni se permite sa ne mai apropiem de el.

In Gemarah exista o lege: daca o persoana merge pe camp si vede ca magarul altei persoane  cade sub povara incarcaturii, ar trebui sa ajute magarul sa se ridice si sa ii puna din nou incarcatura pe spate. Daca se intampla si a doua oara, ar trebui sa faca la fel: sa ridice magarul si sa puna bagajele pe spatele lui. Daca si dupa ce  cazut de doua ori magarul cade din nou, ajutorul nu mai poate fi oferit inca odata pentru ca animalul nu poate duce povara.

Un magar („Hamor” in ivrit) simbolizeaza materia („Homer”) din care suntem facuti. Si bagajul sau este incarcatura pe care materia o poate duce. Si daca prietenul tau „cade” dupa ce ai incercat sa il aduci de doua ori, da-i pace. Este alegerea lui!
Din Lectia introductiva din Tel Aviv 12/19/2010

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Există un triunghi si noi-toti cei şapte miliarde care suntem -suntem partea de jos a acestuia. Cu cât ne apropiem unul de altul, cu atat mai mult ni se dezvăluie Creatorul. Totul depinde de noi dacă ne potrivim cu El sau nu.

Putem sa-L respingem prin respingerea altcuiva. La gradul in care resping alte persoane, il resping pe Creator şi apoi il experimentez ca fiind răul şi suferinţa. La gradul in care doresc sa devin mai apropiat de altii pentru ca noi toţi să fim împreună, încep să simt binele care vine de la El.

Eu nu-l pot influenţa direct pe Creator. El este ascuns de mine şi eu nu pot ajunge la el, agata de El, aduce la mine, sau forţa. Singurul lucru pe care-l pot face este sa fac acţiuni în mediul meu de mai jos. Dacă vom acţiona împreună aici, mai jos, apoi Il vom influenta in aceeaşi măsură. Aceasta este înţelepciunea întreaga a Cabalei: de a lucra cu ceilalti, apropiindu-ne toti împreună, şi in masura in care reuşim, il aducem pe Creator mai aproape de noi .

Creatorul este forţa constantă de bunătate care nu se schimbă, după cum este scris, „Eu nu schimb numele meu HaVaYaH.”Aceasta este o forţă a naturii care are o dorinţă  si gandire neschimbate . Este ca un câmp constant de memorie într-un calculator (ROM), pe care nu-l putem schimba. Este ataşat de noi şi ne influenţează în mod automat in masura in care influentam  pe ceilalti.

Noi toţi ne influenţam unul pe altul, şi în conformitate cu aceasta, forţa superioară ne influenţează fără a schimba nimic din sine. Putem spune, de asemenea, că El este deja printre noi şi prin venind mai aproape şi unindu-ne unul cu altul, Îl facem sa fie dezvaluit, ca si cum L-am aduce mai aproape de noi. Şi prin separarea dintre noi, Il respingem şi să nu-L lasam sa fie dezvăluit.

Cu cat mai aproape această forţă este de noi, cu atat ne simtim mai bine, deoarece este forţa bunătatii. Cu cat mai mult ne respingem unul pe altul, il respingem pe Creator în aceeaşi măsură, cu atat mai rău ne simţim pentru că respingem sursa de bunătate şi prosperitate. Acesta este un mecanism foarte simplu.

Cu toti ne influentam unul pe altul si, conform cu asta, forta superioara ne influenteaza, fara sa se schimbe ea insasi. Putem spune altfel, ca El este deja printre noi si, venind mai aproape si unindu-ne unul cu celalalt, noi  il facem pe El sa devina revelat, ca si cum l-am aduce mai aproape de noi. Iar separandu-ne unul de altul, il indepartam pe El si nu il lasam sa fie revelat.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 1/13/11, „Calitatea intelepciunii ascunse – In general”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: În lumea fizica, trebuie sa văd şi să trag o linie între două puncte, în scopul de a le conecta. Cum pot conecta două suflete cu ajutorul textului Zohar?

Răspuns: Nu ştiu ce este sufletul meu şi ştiu chiar mai puţin despre ceea ce sunt alte suflete. Mai mult decât atât, eu nu voi şti niciodată acest lucru. Am doar nevoie sa dezvolt atitudinea corectă faţă de ei,  numita „daruire” şi asta este.

Nu am nici gradul de conştientizare a cine sunt eu, nici nu ştiu cine este prietenul meu. Tot ce trebuie să fac  este să-l iubesc şi e de ajuns. Aceasta înseamnă ca ating forta Creatorului, care conduce între noi. Atitudinea mea deschisă faţă de alte persoane, cum ar fi capacitatea mea de a-i iubi este forţa Creatorului, forţa de a darui. Acesta este Creatorul, deoarece El este atotputernic, si am devenit partea Lui.

Noi nu ştim cine este fiecare acum, ne va fi dezvăluit mai târziu. Tot ce trebuie să fac este să accept condiţiile asa cum se desfăşoară. Dar toata  atenţia mea ar trebui să meargă spre conexiune, nu pe contemplarea a cine sunt eu,  din moment ce eu sunt cel care ar trebui să facă efortul de a iubi pe ceilalţi chiar acum.

Cu toate acestea, in functie de gradul efortului  meu de a ajunge la dragoste si daruire, eu il voi cunoaste  prietenul meu şi pe mine chiar mai mult. Voi atinge aceasta doar dacă mă leg impreuna cu el prin dragoste, apoi ambele noastre sufletele vor fi dezvaluite. Se va întâmpla numai în conformitate cu această condiţie.

Prin urmare, eu ar trebui să ma concentrez pe atitudinea corectă faţă de alţii, punctul de unde pot exercita efortul meu, dorinţa mea, pentru ca aceasta să fie descoperită. Dar cum pot crea şi realiza o astfel de dorinta? De unde provine? Ea vine de la grup, este unde influenţez prietenii mei şi ei ma influenţeaza. Trebuie să simt smerenia mea pentru a primi importanţa obiectivului de la ei, iar Creatorul va fi dezvăluit între noi.

Astfel, descopar  acest punct si mai mult folosind forţa de un gram, şi toata lumina lumilor . De ce fac asta? În vederea atingerii acestui labirint întreg, să trec prin el, să învaţ întregul program al creaţiei şi sa ating intreaga intelepciune .
Din partea a doua a Lecţiei zilnice de Cabala 1/12/11,

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - 5 Comentarii →

Inca de la inceput trebuie sa fiu recunoscator si sa “binecuvantez” faptul ca sunt conectat, ca nu sunt inchis de catre guvernarea superioara, si nu are importanta cum imi este acum : bine sau rau. Cel mai important lucru este ca am unitatea : Stiu despre existenta Fortei Superioare, Natura. Este Bun si Face Bine.  Are minte si inima in felul in care intelegem noi. Ne creaza si doreste ca noi sa ne dezvoltam. In afara umanitatii, chiar acum evoca in mine dorinta de a veni  si trebuie sa fiu recunoscator pentru aceasta aspiratie chiar daca imi aduce discomfort.

Tratez noua mea aspiratie la fel ca si pe celelalte dorinte : Doresc sa o implinesc cat de repede pot, de dragul de a primi. Totusi, aceasta lipsa va fi implinita daca lucrez in modul de a darui. Acesta este un alt tip de dorinta : se bucura doar cand este din abundenta, cand face bine altcuiva.

Trebuie sa tratez dorinta care se trezeste in mine ca o noua creatie. Este imposibil sa continui viata obisnuita cu ea ; nu sunt in stare. De aceea sunt adus la grup, profesor si la studiu ; Sunt introdus metodei Cabaliste, astfel incat voi intelege ca e timpul sa lucrez la o noua creatie.

Acest nou Reshimo sau noua inclinatie in mine nu are inca un vector si o forma. Trebuie acum sa ma introduc in mediu asemeni unei seminte in pamant pentru a putea primi substantele nutritive de la grup. Doar atunci embrionul dorintei mele spirituale va incepe sa se dezvolte.

Mai mult, se va dezvolta intr-o directie complet diferita pentru ca aceasta dorinta apartine unei dimensiuni care este complet noua pentru mine. Asta inseamna ca trebuie sa o tratez diferit de celelalte si sa nu cer acelasi lucru pe care eram obisnuit sa il cer dorintelor mele obisnuite.

Inca ma aflu in dorintele mele anterioare in acelasi fel in care obisnuiam sa ma aflu, dar acum dedic toata energia mea unui nou lastar. Studiez stiinta Cabalei pentru a putea gasi oportunitatea de a realize dorinta, sa o exprim, si dezvalui implinirea din interiorul ei. Acesta este intreaga esenta a intelepciunii.

Nu actionez instictinctiv, in felul in care am actionat pana acum. Noua dorinta cere un “nou stil de lucru” pentru mine. De aceea trebuie intai sa invat o noua metoda, sa dezvolt o noua apropiere.

Totusi, daca nu doresc sa studiez si continui sa actionez in vechiul mod, neridicandu-ma de la nivelul animat la nivelul uman, atunci primesc lovituri. Asta pentru ca noua aspiratie este complet neintentionata sau adaptata pentru primirea mea egoista. Este posibil sa cresc un copil conform legii junglei printre animale salbatice ? Atunci nu va creste ca persoana si nu se va ridica de la nivelul animat.

In acelasi fel trebuie sa studiez pentru a putea hrani corespunzator aceasta saminta si sa creez mediul corespunzator pentru ea. Trebuie sa dovedesc asta prin umezeala, minerale, caldura si lumina – toate lucrurile care sunt necesare  dezvoltarii sale.

Acesta este scopul studiului stiintei Cabalei: studiez cum sa imi cresc corect si optim dorinta mea spirituala.

Dim prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 1/13/11, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Pentru inceput, trebuie sa o relatie descrisa « Nu fa altuia ce tie nu-ti place », urmat de « Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti ». Noi trebuie sa determinam doar cine este « aproapele » (prietenul), cine sunt eu, si ce « face » inseamna. Trebuie sa aiba legatura cu actiunile legate de prieten, trebuie sa atinga o forma tangibila in aceasta lume, si in intreaga rasa umana.

La sfarsit,  astfel de relatii vor fi dezvaluite intre oameni, care pot fi numiti lumea infinitului, si va insemna corectarea finala (Gmar Tikkun). Aici, in aceasta sfera numita Pamant, printre aceste corpuri animate, vom stabili relaiile care vor fi numite sufletul nostru infinit.

Cand ajungem in acel punct, vom fi intr-o alta lume. Acolo nu va mai fi nevoie sa experimentam toata aceasta materialitate, si se va dizolva din perceptia noastra. Chiar si acum, exista doar in perceptia noastra, in timp ce aceasta realitate este doar imaginata.

Acesta este singurul scop al existentei pe pamant. Acesta este locul in care totul se intampla.

Inainte de prabusirea Templului cand oamenii au trait in spiritualitate, ei nu au trait cu adevarat intr-o alta diminesiune sau galaxie. Este adevarat totusi, ca interior ei au trait intr-o alta dimensiune cu o atitudine diferita. Totusi, impreuna cu asta, aceasta lume, stadiul mineral, vegetativ si animat au existat si toata lumea a trait o viata normala. Ei au cresut vite, au avut grija de proprietati, au crescut copii, au avut servicii si au platit taxe.

Totusi, relatiile intre ei au fost spirituale  deoarece toti au trait in daruire reciproca si au pastrat-o in felul in care au putut mai bine. Fiecare persoana a fost importanta pentru abilitatea sa de a darui. Judecata s-a bazat pe acelasi principiu : vazand cat de mult rau o persoana a adus societatii si cum s-a dezvaluit dintr-o data dorinta sa egoista.

Acesta a fost drumul poporului lui Israel, pe care Abraham i-a scos  din Babylon, au trait pana la a doua prabusire a Templului. Acum, in grup, trebuie sa actualizam ceea ce intelepciunea Cabalei ne invata in practica, insemnand ca relatiile noastre interne ar trebui sa se bazeze pe dragoste si unitate, in asa fel incat sa putem trai ca un « singur suflet ».

Nu are nimic de-a face cu apropierea exterioara. Nu avem nevoie de fapt sa mancam din aceeasi farfurie, sa locuim in aceeasi casa, si sa avem o gospodarie comuna. Este vorba despre relatiile interne.
Din partea a 4a a Lectiei zilnice de Cabala1/12/11, “Calitatea intelepciunii ascunse a Cabalei – in General”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→