Category Archives: Munca spirituala

Cereți calitatea dăruirii

Întrebare: Ar trebui să cer constant vase (Kelim) de dăruire?

Răspuns: În cele din urmă, da: trebuie să ceri vase de dăruire, pentru a fi asemenea Creatorului. Omul trebuie să ajungă la o astfel de dorință. Cu toate acestea, nu trebuie să ceri pur și simplu dăruire.

Chiar și grupurile de protecție a mediului cer altruism. Noi, pe de altă parte, trebuie să cerem dăruire în mod specific pentru că este atributul Creatorului, deoarece vasele de dăruire sunt mijloacele de a fi în adeziune cu Creatorul. Dorința de a primi și dorința de a dărui sunt doi îngeri, partea dreaptă și stânga. Deci, ce, ar trebui să ne agățăm doar de partea dreaptă?

Îmi doresc să fiu similar Creatorului, și prin urmare, vreau să dobândesc Kelim de dăruire. Altfel, va fi dăruire de dragul primirii. Rugăciunea trebuie să vină datorită măreției Creatorului. Măreție!

Pe baza faptului că El este măreț, toate celelalte lucruri care vor veni la mine vor fi corecte. Chiar dacă la început vor fi egoiste, atitudinea va fi corectă prin atingerea măreției.

Din Lecția zilnică de Cabala din 21.03.2026, Rabaş – Art.21, 1984-85-Trebuie să discernem întotdeauna între Tora şi Muncă

„Combustibil” pentru munca spirituală

Întrebare: Este dăruirea de dragul de a primi cel mai egoist act? Ce este „dăruirea de dragul de a primi”?

Răspuns: Avansăm de la intenţia „Lekabel al menat Lekabel” (a primi de dragul de a primi) la „Lehashpia al menat Lekabel” (a dărui de dragul de a primi) și mai departe la „Lehashpia al menat Lehashpia” (a dărui de dragul dăruirii) și apoi la „Lekabel al menat Lehashpia” (a primi de dragul dăruirii). Acestea sunt etapele avansării.

Dacă vă bucurați de ceea ce faceți, atunci întrebarea este: Ce fel de bucurie este aceasta? O folosiți ca energie, ca „combustibil” pentru muncă (altfel nu veți putea face nimic) sau este bucuria scopul vostru suprem?

Este bucuria un mijloc sau un scop? Dacă bucuria este doar un mijloc, atunci, desigur, ai nevoie de ea, altfel nu vei putea merge mai departe deloc, deoarece, de la bun început, întreaga ta structură are nevoie de energie, iar o astfel de bucurie este „combustibilul”.

Prin urmare, îi ceri Creatorului: „Acordă-mi posibilitatea de a îndeplini un act de dăruire”. Totuși, implicit în cuvintele „dă-mi posibilitatea” este cererea: „Permite-mi să obțin plăcere din actul de dăruire în așa fel încât să nu o fac pentru plăcere personală, ci doar pentru ca bucuria să-mi permită să îndeplinesc acest act”.

Din Lecția zilnică de Cabala din 21.03.2026, Rabaş – Art.21, 1984-85-Trebuie să discernem întotdeauna între Tora şi Muncă

Analiză constantă

Aderarea la Creator este definită ca obținerea proprietății dăruirii. Dar dorința ta de a primi nu-ți va permite niciodată să o obții. Pentru moment, în timp ce te afli în această dorință, trebuie să-ți imaginezi că vrei să obții dăruirea. Totuși, a o imagina și a o trezi ca pe ceva de importanță vitală se poate face doar prin intermediul unui grup..

Simt adesea că, atunci când rostesc câteva fraze, pierzi firul gândului și devii confuz; într-un moment îl înțelegi (da) și în următorul, îți scapă din nou (nu). Aceasta este ceea ce se numește efort!

O persoană caută persistent cu sufletul său, în mintea și inima sa, o modalitate de a reconcilia aceste lucruri pentru a restabili ceea ce a auzit, chiar și pentru o clipă. Și din nou, dispare. Poate dura ore sau zile până când vei construi din nou aceste fraze. Este necesar să le reconstruiești constant, astfel încât să-ți devină clare. Înseamnă că analizezi Kli-ul.

Aceste lucruri sunt opuse dorinței de a primi; prin urmare, sunt foarte dificile și necesită un efort interior extraordinar, forță, energie și chiar calorii suplimentare. Numai dacă un grup trezește în tine importanța acestei căutări, se consideră că îl cauți pe Creator, pe această idee, în interiorul tău.

Doar un grup te poate presa constant, cerându-ți să începi să construiești un Kli. Fără acest imbold, o persoană nu ar găsi niciodată puterea interioară de a face acest lucru, decât poate prin catalizatorul unei suferințe enorme. Abia atunci când începi să te întrebi despre scopul vieții, începi să cauți.

Dacă procedezi în mod obișnuit, îți va lua ani să mergi mai departe. Dar grupul te poate lega de această cale, te poate împinge, te poate influența, te poate trezi și te poate aprinde în fiecare clipă. Dacă nu reușești să percepi această influență din partea grupului ca fiind cel mai important lucru din viața ta, dacă nu o simți fierbinte în tine cu urgența vieții sau a morții, dacă nu te supui acestei „spălări a creierului”, nu vei putea reuși.

Din Lecția Zilnică de Cabala 3/7/26, Rabaș – Art.20, 1991-Ce înseamnă „Nu există nimic care să nu aibă un loc”, în muncă

Cum pot eu să simt suferința Șchina?

Întrebare: Ce este mai eficient pentru avansarea noastră: să ne străduim să simțim măreția Creatorului sau să simțim suferința Şchinei?

Răspuns: În primul rând, putem avansa doar dacă ne îndreptăm înainte. Și putem avansa doar dacă simțim că există ceva pozitiv în față.

Pozitivul se numește simţirea măreției Creatorului. El este măreț și eu în mod natural întind mâna către El. Dacă simt că există suferință și întuneric în față, nu mă voi strădui să merg acolo. Prin urmare, am nevoie cu siguranță de un vas de dăruire, astfel încât să am nevoie să găsesc o dorință neîmplinită în El, ceva ce Îi pot da, astfel încât să pot dărui de dragul Lui. Apoi, când voi simți suferința Şchinei, mă voi bucura cu adevărat că am găsit ceva ce Îi pot dărui.

Prin urmare, nu ar trebui să ne forțăm să ne imaginăm suferința Şchinei. Acesta este un lucru foarte artificial pentru care nu avem nicio pregătire. Nu reacționez la nimic extern care se întâmplă în afara mea, fie că este vorba de Creator sau de un prieten. Cum voi putea atunci să primesc din aceasta „combustibil” pentru muncă sau forțe pentru progres?

Singurul lucru de care ne putem agăța deocamdată și de la care putem primi ajutor este măreția Creatorului. Lasă-i pe prieteni să-mi vorbească constant despre măreția Creatorului, astfel încât să mă conving că numai El domnește și acționează, că numai El este important pentru mine.

Mai târziu, dorința de a lucra tocmai în această direcție – pentru măreția Creatorului – va veni din aceasta. Pentru că fie că vrei, fie că nu, te supui unei persoane mărețe, vrei să-i dăruiești, să o slujești. Și toate acestea se întâmplă doar pentru că El este măreț. Acest lucru este deja înrădăcinat în natura noastră. Nici măcar nu trebuie să depui un efort pentru asta.

Și de îndată ce vei simți cu adevărat sau vei conștientiza măreția Lui în munca ta asupra măreției Creatorului sau chiar pur și simplu ți-o imaginezi, vei începe să te gândești: „Creatorul este măreț, dar eu, ce Îi pot da? De ce are El nevoie de mine? Poate că într-adevăr poate apărea un fel de conexiune între noi?”

Acest lucru vine natural ca urmare a conștientizării măreției Creatorului.

Prin urmare, suferința Șchinei poate fi simțită doar de omul care a dobândit deja o oarecare conștientizare a măreției și importanței Creatorului.

Din Lectia zilnica de Cabala 24/03/26, Rabaș – Art.5, 1988-Ce înseamnă ‘Când Israel sunt în exil, Șchina este cu ei’, în muncă

Dorința care duce la scop

Întrebare: Dacă omul se simte inspirat de cărți și de grup în timp ce studiază, nu este aceasta o formă de plăcere?

Răspuns: Totul depinde de cauza fundamentală. Există mulți oameni care vin pe această cale pentru că se simt rău. Ei caută un loc unde se vor simți bine. În general, există o mie și unu de motive, dar în cele din urmă totul se reduce la lipsa unui simț al viitorului. Au nevoie de încredere. Iar încrederea este un rezultat al atingerii credinței.

Da, este adevărat că acest lucru ne pune în mișcare și acționăm pornind de la faptul că ne simțim rău acum și ne vom simți bine mai târziu. Dar adevărata întrebare este: „Îmi schimb eu valorile pe parcurs? Rămân în aceeași dorință de a mă simți bine în aceleași vase ca înainte? Sau vasele mele se îmbunătățesc continuu? Încep să tind spre ceva dincolo de materie? Încep să mă apropii de farmecul sfințeniei?”

Dacă da, atunci nu mai interpretez „bine”, așa cum am făcut la început, ca însemnând a mă umple cu diverse plăceri trupești. Pentru noi, „plăcerile animalice” sunt în esență onoare, putere și cunoaștere. Încep să văd că puterea și cunoașterea nu mă conduc spre scop și simt cât de gol sunt în mine însumi.

Dacă acest proces are loc, omul se dezvoltă. Dacă nu, rămâne așa cum era și apoi părăsește grupul. Omul care nu își schimbă valorile nu poate rămâne aici. Va simți ca și cum grupul îl expulzează, îl împinge spre exterior. Și așa continuă până când singura plăcere care îmi rămâne este atingerea conexiunii cu Creatorul. Încă nu Îl cunosc, nu Îl cunosc cu precizie, dar este ca un fel de „nebunie”. Nimeni nu-L vede și nici eu, dar este ceva spre care sunt atras.

Acesta este rezultatul influenței luminii înconjurătoare care strălucește de departe și construiește în mine o dorință pentru ea, până când, după cum spunea Yehuda Aşlag (Baal HaSulam), „nu mă lasă să dorm”. Aceasta se numește perseverență, statornicie.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 19/03/26, Rabaș – Art.4, 1986-Despre Hesed [Milă]

Nu amestecaţi materialul cu spiritualul

Comentariu: Întreaga noastră viață, în esență, este o serie de stări prin care suntem pregătiți să atingem scopul.

Răspunsul meu: Dacă vă este greu să conectați viața voastră animalică (materială) cu lucrarea Creatorului, nu le conectați. Altfel, veți deveni ca cei care văd mâna Creatorului în tot ceea ce îi înconjoară: „Fac asta și El îmi răspunde așa. Acțiunile mele fizice sunt însăși spiritualitatea. Îngerii se plimbă chiar aici.” Gândind așa, nu veți face decât să fiţi în confuzie. Este incorect.

Tărâmul spiritual înseamnă „deasupra rațiunii”, „de dragul dăruirii”. Este o natură care nu există în lumea noastră materială. Dacă doriți să o dezvăluiți, puteți face acest lucru doar lucrând în două sfere distincte, complet detașate una de cealaltă. Animalul este animalul, iar spiritualul este spiritualul.

Altfel, veți deveni confuzi, la fel ca cei care doar „par” a fi angajați în munca spirituală. Își îndreaptă privirea spre stele, acționează conform horoscoapelor, citirilor cărților și trăsăturilor faciale sau își leagă un șnur roșu în jurul încheieturii mâinii. Arată-i unei vaci o sfoară roșie, poate va da puțin mai mult lapte… Există noțiuni conform cărora un tip de materie exercită o influență asupra altuia.

Aspectul psihologic este un subiect separat: într-adevăr, omul simte un anumit sprijin psihologic din acest motiv. Totuși, acest lucru nu este spiritual. Prin urmare, nu confundaţi cele două aspecte, îmbrăcându-le unul în celălalt.

Nu există nicio legătură între spiritual și material. Există o deconectare completă. Nu este fără motiv că afirm că nicio acțiune materială nu poate genera un rezultat spiritual – decât dacă impregnezi acea acțiune cu intenția specifică de a atinge spiritualitatea.

Dacă pur și simplu cultivi iubirea pentru prieteni fără nicio altă intenție, acest lucru te poate duce la rezultate opuse scopului tău. Căci o acțiune în sine nu produce nimic; dimpotrivă, ea doar dezvăluie cât de inutilă este, un proces care servește doar la a te distruge. Prin urmare, nu aduce materialul în spiritual și nici invers, spiritualul în material. Acest lucru este incorect.

Pentru voi acum, spiritualitatea este modul în care vă imaginaţi conexiunea cu Creatorul. Asta este tot. „Nu există nimeni în afară de El”; El este binele care face bine în tot ceea ce gândiţii sau aţi putea gândi despre El.

Înțeleg că acest lucru încă dă naștere la confuzie, deoarece nu putem distinge în noi înșine atitudinea noastră față de propriile noastre vieți de atitudinea noastră față de spiritualitate. Dar treptat, această înțelegere va veni. Mai târziu, când vom revela cu adevărat divinitatea, vom observa treptat cum una pare să se îmbrace în cealaltă, dar nu în modul în care ne-am putea imagina acum.

Din Lectia zilnică de Cabala 16/03/26, Rabaș – Art.5, 1991-Ce înseamnă că faptele bune ale celor drepți sunt generațiile, în muncă

Există sfințenie în obiectele materiale?

Întrebare: Ați spus că gradul superior, cel mai apropiat de noi, înseamnă că vedem cum se îmbracă Şchina în toate acțiunile noastre. Despre ce acțiuni vorbim?

Răspuns: Gradul cel mai apropiat, și nu doar cel mai apropiat, ci în general gradul pe care omul trebuie să-l vadă întotdeauna înaintea sa, este revelarea Şchina, a modului în care se îmbracă în întreaga lume, în tot ceea ce este în ea, în prieteni; să vadă că această forță unică și specială unește toate acțiunile din lume și că el însuși se află sub puterea ei.

Aceasta este ceea ce ne învață articolul „Nu există nimeni în afară de El”. Trebuie să avem asta constant în fața ochilor.

Dar nu trebuie să confundăm acest lucru cu lucrurile materiale. Aceasta înseamnă că nu voi interpreta toate acțiunile din material fără a fi dezvăluit adevărata stare, aceea că Şchina este îmbrăcată în întreaga lume.

Fără a dezvălui acest lucru, nu trebuie să interpretez fiecare acțiune materială ca și cum ar avea loc dintr-un motiv spiritual. Nu trebuie să atribui forțe spirituale obiectelor și articolelor materiale ca și cum aș ști că este așa.

Ce forță specială există într-un șnur roșu? Încă nu am dezvăluit asta. Credeți-mă, chiar nu știu.

Despre asta se vorbește în Cartea Zohar. Citim Zohar-ul în funcție de ramuri sau în funcție de rădăcini? Dacă luați şnurul roșu din rădăcina sa și începeți să faceți cu el ceea ce este scris acolo, atunci este clar că aceasta este o acțiune spirituală. Dar ce legătură are acest lucru cu a lua un şnur roșu aici și a-l lega de mână, de picior, de ureche? Ce vă va oferi acest lucru?

Acest lucru este folosit pentru a întări omul, așa cum făceau hasidimii. Strămoșii noștri, acum două mii de ani, umblau în pălării de blană, robe, șosete înalte [articole de îmbrăcăminte tradițională ale unor hasidimi]? Nu. Nu neg că acest lucru îi întăreşte pe oameni. Dar nu trebuie să transformăm acest lucru într-un fel de sfințenie. Da, ne ține în limite, ne distinge acțiunile și gândurile, ne îndrumă omul, dar nu trebuie să introducem forțe de sfințenie în acest sens.

Trebuie să spunem: „Da, suntem animale, iar psihologia noastră este de așa natură încât, într-un fel sau altul, partea exterioară ne influențează și ne întăreşte.” Corect, acest lucru este folosit în tot felul de mișcări și va fi folosit întotdeauna. Luați în considerare numeroasele exemple din armată, toate însemnele, steagurile și așa mai departe, care există doar pentru a întări spiritul uman. Mergeți la psihologi; ei au o întreagă știință despre cum să influențezi omul. Dar nu introduceți forțe ale sfințeniei în asta.

Străduindu-ne pentru revelarea adevărului

294.2 Întrebare: Este permis să fac experimente pe mine însumi, imaginându-mi ca și cum aș fi deja în lumea spirituală?

Răspuns: Nu, nu trebuie să ne imaginăm aceste stări. Trebuie să ţintim spre ele. Să tindem și să nu ne imaginăm cum se întâmplă acest lucru de fapt.

Pe baza imaginației, conform părții tale animalice, începi să construiești concepții că acest lucru se întâmplă deja.

Vorbesc despre străduință. Oamenii întreabă: „La ce ar trebui să ţintim?” Baal HaSulam, în articolul „Nu există nimeni în afară de El”, scrie că ar trebui să ne străduim pentru revelarea Şchina, care este învăluită în întreaga lume. Până când nu dezvălui acest lucru, nu vei avea o imagine adevărată a lumii.

Întrebare: Este posibil să cauți acest lucru?

Răspuns: A căuta înseamnă să tindem ca acest lucru să fie revelat și să nu construiești tot felul de fantezii ca și cum ți-ai imagina deja ce este.

Din Lecţia zilnică de Cabala 16/03/26, Rabaș – Art.5, 1991-Ce înseamnă că faptele bune ale celor drepți sunt generațiile, în muncă

Ce determină ritmul avansării?

527.03Întrebare: Se consideră că eu însumi mi-am ales ritmul trecut de avansare, sau atunci nu am avut de ales?

Răspuns: Ai avut de ales, dar nu l-ai împlinit. În ceea ce privește ritmul de avansare, ești liber. Trebuie să credem că în starea actuală, simţirea noastră despre cum avansăm și atitudinea noastră față de Creator depind de eforturile noastre.

Dacă depui eforturi, atunci, în cele din urmă te vei raporta bine la toate aceste lucruri. Îl vei justifica pe Creator, vei dobândi iubire pentru El; iar dacă nu, atunci vei trece prin aceleași stări cu un sentiment negativ.

Întrebare: De exemplu, dacă în trecut am putut alege două direcții: la dreapta sau la stânga, atunci chiar dacă am greșit, până acum, a aranjat Creatorul astfel încât totul să iasă corect?

Răspuns: În ceea ce privește trecutul, nu ai greșit în nimic.

Întrebare: Merită să-ți amintești stările bune anterioare pentru a primi întăriri pentru prezent și viitor?

Răspuns: Da. Asta faci. Nu contează dacă merită sau nu, dacă este permis sau nu. Asta fac oamenii. Dar când omul avansează puțin mai departe, nu vrea să primească întărire din trecut; el caută întotdeauna întărire în Creator, deconectându-se de trecut.

Acest lucru se numește „Fiecare zi va fi ca nouă în ochii tăi”. Totul este nou. Nu vrei să primești sprijin din ceea ce a fost înainte. Vrei să primești sprijin din căutarea ta pentru o conexiune cu Creatorul de fiecare dată. Totuși, dacă deocamdată, corpul necesită acest tip de întărire, și asta este normal. Nu se poate face nimic; acestea sunt etapele căii.

Din  Lecţia zilnică de Cabala 16/03/26,, Rabaș – Art.5, 1991-Ce înseamnă că faptele bune ale celor drepți sunt generațiile, în muncă

Sub guvernarea dăruirii

938.01Trebuie să tăiem permanent buruienile rele din jurul nostru care ne deranjează şi trebuie de asemenea să ne ţinem departe de mediile rele, de oamenii care nu agreează calea adevărului. Trebuie să veghem cu atenție ca să nu fim atraşi să-i urmăm.

Aceasta se numeşte „izolare”, atunci când omul are gândurile „autorităţii unice,” numită „dăruire” şi nu ale „autorităţii multiple,” care este calitatea iubirii de sine, numită „două autorităţi” – autoritatea Creatorului şi autoritatea proprie. (Rabaş, „Despre importanţa societăţii”).

Toate acestea sunt clare; problema apare doar odată cu implementarea. Fiecare dintre noi este sub propria autoritate și nu înțelegem ce înseamnă să fii sub autoritatea altcuiva. „Înseamnă că trebuie să devin sclav? Dacă există autoritate, atunci există un proprietar?”

De fapt, trebuie să fim sub autoritatea dorinței altruiste, în locul celei egoiste. Ne este foarte greu să înțelegem aceste lucruri. Pur și simplu nu vedem unde și cum se întâmplă toate acestea.

Însă, în timp, prin studiu și participare la viața grupului, dacă omul atrage asupra sa influența unei mici lumini, ea începe treptat să se trezească. Apoi devine capabilă să discearnă adevărata natură a distincției dintre autoritatea publică și autoritatea singulară, autoritatea Creatorului și autoritatea creaturii, calitatea dăruirii și calitatea primirii. Aceste detalii sunt dezvăluite cu mare dificultate, însă odată ce sunt desluşite, omul începe să înțeleagă ce se desfășoară în fața lui.

„Este o cale lungă”, au spus înțelepții, „dar o poți scurta dacă urmezi mai multe sfaturi.” Sfatul este simplu. Dacă vrei să te percepi la un grad superior, în următoarea dimensiune, atunci construiește-o, formează-o. Unește-te cu cei care își doresc același lucru, și împreună, trezeşte forța superioară, astfel încât între voi, în înțelegerea și simțirea voastră comună, să se creeze o rețea care va deveni următorul grad.

Totul are loc în percepția omului. Creatorul în Sine este de neatins; Îl percepem doar în relațiile dintre toate părțile realității, care se află în percepția noastră. Dacă îți schimbi atitudinea față de realitate, chiar acea atitudine va deveni Creatorul tău (Bore), din cuvintele „Bo” (vino) și „Re” (vezi).

Chiar acum, pentru tine, Creatorul este forța egoistă care guvernează toată realitatea pe care o vezi. În această formă o percepi și o simți. Așadar, schimb-o prin lumina reformatoare. Există o astfel de forță pe care o trezești; este următorul tău grad.

Toate gradele există deja în acea dimensiune, în acel „canal de forță informațională” din care poți primi totul. Conectează-te și primește. Dacă vrei să știi ce va fi mâine, vei ști. Dacă vrei să știi cum să realizezi schimbări, vei ști cum. Doar conectează-te. Aceasta este lumina reformatoare.

În general, abordarea noastră este aceasta: ne unim unii cu alții și trezim lumina care va realiza corect această unitate. Trebuie să demonstrăm disponibilitatea noastră proporțională cu starea în care ne aflăm, și să cerem corectări.

Pentru implementare, este foarte, foarte simplu. De aceea, articolele lui Rabaş despre grup sunt atât de simple și directe. Sunt puține la număr, iar toate aceste materiale pot încăpea în câteva zeci de pagini. În ele se află întreaga metodă. Orice altceva sunt doar completări care ajută la atragerea luminii. Pentru a descrie cum să organizăm grupul în care atragem această lumină, zece pagini sunt suficiente.

Așadar, astăzi munca noastră este în primul rând să ne organizăm în structura corectă, iar apoi să ne îndreptăm atenția către o rugă de corectare.

Din Lecţia zilnică de Cabala 15/03/12, Rabaş – Art.12, 1984-Referitor la importanta Societatii