Înţelepciunea Cabalei ne învaţă cum să facem tranziţia de la lumea materiala la spiritualitate, de la percepţia actuală a realităţii la una autentica.Avem nevoie sa ne explicam faptul că realitatea pe care o percepem acum este iluzorie, trecătoare şi accidentala, depinzand de calităţile noastre interne. Realitatea doar pare stabila pentru noi dar aceasta poate fi modificata cu adevarat, poate fi corectata şi transformata.

Să presupunem că ai primit un calculator şi să presupunem ca el nu are caracteristici suplimentare în afară de cele de care esti conştient. Te uiţi la aceeaşi imagine tot timpul pentru că nu ai altele. Deodată, un expert vine la tine si iti spune: „Uită-te la aceasta tastatură pe care ti-am adus-o; încearc-o.” Si incepi sa apesi tastele şi descoperi brusc o mulţime de lucruri noi.

Iti sunt prezentate imagini în care te recunosti. Şi aşa le introduci şi începi sa programezi lumea în care trăiesti. Dai comenzi şi totul se schimbă în jurul tău. În acest moment, vei începe să realizezi că lumea functioneaza în conformitate cu un anumit program numit “Creatorul”. Dar în măsura în care vei deveni similar cu El, achiziţionezi treptat funcţiile sale de conducator.

Iar mai târziu, vei ajunge la starea când prinzi această tastatură cu mâinile tale, cu toate comenzile ei şi programele disponibile pentru tine, cu tot ce are loc şi, în esenţă, cu soarta ta. Şi astfel, imagine dupa imagine, începi sa organizezi toate acele imagini care vin la tine şi sunt in continuă schimbare. Acum poti planui pe cont propriu ce să fie, după cum este scris: „Israelul este mai presus de stelele şi de semnele de noroc.”

Dintr-o data, observi că viaţa trecuta este lăsata în urmă şi ca te-ai mutat deja departe de prima imagine. Îţi dai seama că nu mai esti în ea. Dar unde esti acum? Descoperi că te afli într-o anumită realitate şi ca esti angajat în ea, programand-o. Este din ce în ce este deschisa pentru tine, dincolo de timp, mişcare şi spaţiu, în afara percepţiei anterioare a realităţii şi corpul tau animal nu mai este acolo.

Deja simti că întreaga lume a materiei s-a dizolvat, deoarece nu exista în primul rand; a fost pur şi simplu o senzatie insotitoare a acestei prime imagini. De aceea lumea noastră este numita si „lume simulata (iluzorie). „Intelepciunea Cabalei ne învaţă cum să vizualizam realitatea în mod corect, sau cum să-L descoperim pe Creator.

Din Seria de Cursuri introductive 1/4/2011, „In jurul a ce graviteaza Înţelepciunea Cabalei „

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Exista o stare in care dorinta de primi si dorinta de a darui sunt unite, implinite amandoua, si in care raman  amandoua intr-o asa masura incat este imposibil sa le deosebesti. Aceasta stare se numeste Lumea Infinitului si este starea originala de existenta.

Si mai exista o “coruptie pas cu pas” descendenta, in care din starea de unitate, incep sa se retraga, si printr-un con care se dilata coboara, distantandu-se una de alta.

La un anumit stadiu al separarii lor un status special a fost format, si ele descopera sansa sa se uneasca din nou. Astfel, atunci cand reusesc sa faca asta, rezultatul este  spargerea. Aceste dorinte nu numai ca se afla in parti diferite, una in stanga si alta in dreapta, dar acum fiecare trebuie sa o includa si pe cealalta. Aceasta este cauza spargerii lor : odata ce isi doresc sa se uneasca din nou, la fel ca in lumea Infinitului, ele esueaza si se sparg. Cu alte cuvinte, esecul in unificare rezulta in absorbirea proprietatilor fiecareia.

Dupa asta, evolutia a mers in jos de-a lungul conului care se dilata, mutandu-le chiar mai departe una de alta. Din acest punct, forta de a darui, forta primara, Creatorul  este complet patruns de proprietatea dorintei de a primi, forta creatiei, in timp ce creatura este total impregnata cu proprietatea Creatorului, dorinta de a darui.

Creatorul este plin de forta de darui, in timp ce forta de a primi este si ea inclusa si subordonata ei. Cu toate ca creatia este altfel : creatura este plina de forta de a primi, iar forta de a darui este subordonata ei, interna si ascunsa.

Ele coboara in lumea noastra corporala. In acest punct, creatura, forta de receptie incepe sa evoluze. La inceput nu simte nimic, ce si cine este. Este condusa automat de forte interne si evolueza pe calea influentelor lor. Ce forte sunt de fapt ? Sunt fortele de baza ale creaturii, dorinta de a primi placere, si ascunsa in forta interna, dorinta de a darui placere.

Dorinta de a primi evolueaza, in timp ce dorinta de a darui nu este practic simtita. Se manifesta doar in masura mentinerii dorintei de a primi placere, aprovizionand forta vietii cu ea, si creand tipuri de comunicare intre forma si materie.

Cand a inceput procesul Big Bang in starea minerala, intreaga sa dezvoltare a derivat din dorinta de a darui aflata in materie. De fapt, dorinta de a primi in sine, nu se misca; pur si simplu vrea sa se bucure si ramane stationara in timp ce isi tine « gura » deschisa. Ce schimba si da forta vietii este anume dorinta de a darui, ascunsa in ea.

Astfel, aceste doua forte evolueza: dorinta de a darui, in ciuda faptului ca este ascunsa, atrage dorita de a primi si o impinge mai departe. In acest fel, intregul univers s-a dezvoltat, urmat de Pamant, bazat pe interactiunea celor doua forte opuse : cald si rece, atractie si respingere, si asa mai departe. In natura, tot ce vedem este cuprins in aceste contrarii, care de fapt sunt incluse una in alta.

Toate schimbarile care au loc in stadiul mineral, vegetativ,  animat si vorbitor sunt cauzate de includerea acestor doua forte: dorinta de a primi si dorinta de a darui. Se amesteca impreuna in diverse combinatii, in timp ce dorinta de a darui se manifesta, domina si conduce peste dorinta de a primi din ce in ce mai mult. Iar dorinta de a primi merge impreuna cu ea, pentru ca aceasta dezvoltare ii aduce  beneficii.
Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala  2/18/2011, Scrierile lui  Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Stiinta Kabbalah vorbeste despre lumea spirituala si fortele ca se afla in natura. Aceste forte influenteaza materia lumii noastre, creaza diverse imagini in ea, al caror rezultat este intregul univers cu tot ceea ce este in el : minerale, vegetatie, animale, oameni. Dar vedem toate acestea pe un ecran in partea din spate a creierului, si de aceea ne apare ca fiind in fata noastra. In acest fel ne imaginam realitatea.

De aceea stiinta Cabala este separata de aceasta imagine falsa, chiar daca aceasta imagine este cea care ne ajuta sa ajungem la profunzimea creatiei, la intentiile sale, si la caracterul Creatorului. Totusi, in esenta stiinta Cabalei ne invata sa mergem de la imaginea exterioara la cea interioara adevarata stare in care doar doua forte raman – forta Creatorului si forta creatiei.

Desigur fiecare se imparte in mai multe parti, anumite forte si actiuni. Dar in esenta se vorbeste doar despre fortele de a darui, de a ne bucura si ce se intampla intre ele. Asta face intreaga stiinta.

Daca o stiinta vorbeste despre interactiunea acestor doua forte fundamentale, atunci avem stiinta Cabalei. Si daca vorbeste despre diferite rezultate din aceste nivele ale materiei – mineral, vegetative animat si uman, atunci avem stiintele acestei lumi .

Desigur, stiintele sunt adevarate pentru ca ne dau puterea de intelegere asupra comportamentului exterior, prin care actiunile acestor doua forte interioare sunt exprimate. Dar aceste stiinte sunt limitate si putem sa ne bazam pe ele doar in legatura cu lumea noastra ingusta.

Intelegem ca stiinta Cabalei, care ne explica cum cele doua forte fundamentale actioneaza in natura, este baza tuturor celorlalte stiinte. Si asta nu include doar stiintele naturale care studiaza natura si lumea exterioara, cum ar fi fizica, chimia, biologia si zoologia, ci de asemenea si cele ce apartin de om direct, cum ar fi muzica, dansul, arta.

Toate acestea sunt de asemenea parte a celor “sapte stiinte externe” pentru ca ne dau intelegerea asupra abilitatii omului de a percepe si simti lumea sa.

Din partea a 4a a Lectiei zilnice de Cabala  2/21/11, “Introducere la Panim Meirot uMasbirot”

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Zohar, „Ki Tissa [Atunci când iei],” punctul 31: „Ca un crin între spini, aşa este iubita mea printre fiice.” Creatorul a dorit să-l facă pe Israel similar cu ceea ce este mai sus, deci sa fie un crin pe pământ [in Israel], care este ca si crinul de deasupra, Malchut. Şi parfumatul crin, mai bun decât toti crinii din lume, este numai unul care a crescut printre spini. Acesta miroase aşa cum ar trebui.
Spinii devin dezvăluiti unei persoane la gradul la care ea este capabila sa-i depăşeasca. Dacă ea pregăteşte corect toate înclinaţiile, toate forţele prezente şi care funcţioneaza între el şi mediul înconjurător, daca ea poate  in mod continuu sa trezeasca şi sa creasca importanţa Creatorului, a unităţii şi a dragostei pentru aproapele sau ca pentru sine însuşi, deasupra tuturor suprafetelor gândurilor şi dorinţelor sale, atunci ea face analiza  dreapta si „stirbeste dintii” înclinatiei rele.

Rabash scrie, „Când răspundeţi egoismului,” tociti dinţii lui. „” Acest lucru înseamnă că nu trebuie să discutati cu el, dar ar trebui să utilizati forţa şi sa-l depăşiti.  Dezvălui mediul, care se intinde intre mine si altii, in mod egoist, în căutarea unei şanse de a utiliza conexiunea mea cu el, pentru a obţine cât de mult pot de la el.

Privind realitatea dintr-o perspectivă materiala, vad totul in afara mea, în loc de a o vedea in interior. Nu cred că eu sunt responsabil pentru distanta, ura, şi repulsia care devin dezvăluite. Toate aceste lucruri  par externe pentru mine şi nu ale mele. Nu cred că acestea sunt Kelim-urile mele, percepţia mea despre realitate, viziunea mea, sau revelaţia realităţii superioare in interiorul meu.

Prin urmare, eu trebuie să-mi dau “o lovitură in dinţi” din nou si din nou pentru a corecta atitudinea mea faţă de imaginea care este reprezentata în faţa ochilor mei. În această imagine sunt separat de aproapele meu de o distanţă care nu-mi pare a fi datorita dorinţelor mele corupte (Kelim). În schimb imi pare ca ceva străin, ceva ce trebuie să resping.

Dar eu actionez contrar: lovesc forta acestei iluzii cu analiza mea, căci înţeleg că tot ce-mi devine revelat sunt eu insumi. Şi nu-mi corectez sufletul pana cand nu-mi atribui mie insumi întreaga lume, toata realitatea, toţi oamenii, toate sufletele şi toate nivelurile în genurile- gradele mineral, vegetativ, animal şi vorbitor. Eu trebuie să le tratez pe toate ca pe o parte inseparabila din mine.

Apoi, vad că percepţia realităţii, iubirea pentru creaturi şi revelaţia Creatorului se află în aceleaşi gânduri şi dorinţe care determină atitudinea mea faţă de aproapele meu, la ceea ce este in afara. În realitate nu există nimic dincolo de dorinta. Şi când simt că această dorinţă iese din mine catre ceilalţi, trebuie „sa  prind în dinţi” calea cea dreaptă. Acesta este modul în care ma transform într-o punte de legătură între mine şi cealalta parte din mine. Aproapele meu va deveni o parte din mine şi Creatorul va deveni al meu. Acesta este modul în care voi include toata realitatea în mine şi astfel spargerea va fi corectata.

Apoi, în acelaşi loc, în aceleaşi dorinţe şi gânduri care au stat între mine şi aproapele meu, voi începe să simt prezenţa Luminii, calitatea daruirii si dragostei.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 2/16/11, Scrieri de Rabash

Filed under: Egoism, Lectia zilnica, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Întrebarea care pur si simplu nu va fi redusa la tăcere şi la care trebuie să se răspundă cu o „lovitură la maxilar” este întrebarea despre cine e mai important: eu sau Creatorul? Eu sau aproapele meu? Forţa daruirii sau forta primirii?

Dacă această întrebare stă în mod clar în faţa mea şi am înţeles că dacă voi progresa sau intra intr-un esec depinde de obţinerea unui răspuns clar, atunci nevoia pentru sprijinul constant al mediului devine evidenta pentru mine. Dar, pe de altă parte, ce este acest mediu? Şi ce fel de sprijin imi da? În esenţă, primesc propriul meu Kelim,dorintele, la gradul la care vreau să-i aduc mai aproape de mine. Pana la urma, toata realitatea sunt eu.

Prin munca cu mediul, il ridic în ochii mei şi în el gasesc importanta  Creatorului. În esenţă, mi-a fost data forţa spargerii in asa fel incat sa ma ajute pe mine în acest mod.
“Eu-l” meu,care include toata realitatea, se divide în două părţi:
1. partea pe care o experimentez ca sine
2. partea pe care o experimentez ca lumea, alţi oameni, şi tot ceea ce este în afara mea.
De ce m-a spart creatorul în două? Acesta a fost în scopul de a face mai uşor pentru mine sa corectez partea care se află în afara. Ii ridic importanţa în ochii mei prin trezirea importanţei prietenilor şi motivarea acestora să lucreze cu mine, ca si cum au libertatea de a alege sau mai multa independenţa decât le atribui.

Noi trebuie să înţelegem că forta spargerii este pentru binele nostru. Partea numită „aproapele”, adică tot ceea ce este în afara de mine, vor fi corectate de mine, dacă ii tratez exact ca aproape. Corectez aceste dorinte care par străine pentru mine, plasandu-ma  în faţa lor şi dorindu-mi să ma unesc cu ei.

“Sinele” meu este doar punctul din inimă, în timp ce „aproapele” este întregul meu Kli, întregul vas al sufletului. Dacă eu nu as fi fost împărţit în aceste două părţi, atunci nu aş avea ocazia de a corecta dorintele “externe”. Nu aş fi capabil de a le analiza, a le verifica şi a le sorta, sau de a cere forţa sa lucrez cu ele.
Cu toate acestea, eu ma situez în afara lor şi corectez atitudinea mea faţă de ei. Aceasta este iluzia ca eu primesc -ca si cum as corecta atitudinea mea faţă de aproapele meu prin principiul „iubeşte-ti aproapele ca pe tine însuţi.” Şi eu încă nu percep, nu înţeleg sau nu simt că, în esenţă, acesta este sufletul meu. Mi-a fost data forta ruperii, care descrie o imagine înşelătoare a „altora” în ochii mei. Dar exact in acest mod as putea începe corectarea Kelim-ului meu, lucrand împotriva forţei de respingere prin lovirea ei, lovitură cu lovitură.

Astfel, este posibil să ne imaginăm munca noastră în acest fel: o persoană primeste iniţial toate creaţia în capacitatea sufletului său şi înţelege că toate forţele de dezbinare sunt o fantezie destinata să-l deruteze. De fapt, realitatea nu este izolata de el deloc. Acesta este motivul pentru care o persoană loveste si „stirbeste dintii”  aceastei forţe de rupere, acestei iluzii. El ar trebui să vadă acest lucru ca fiind întreaga lucrare pe care el trebuie s-o efectueze.

Şi continuă până când face praf toti dintii, smulge toate buruienile, astfel încât  trandafirul sa creasca printre ele, aşa Malchut ar înflori în forma sa reală, in plina forta. Aceasta este Shechina, sufletul comun.

In această lumină trebuie sa vad mediul, prietenii şi pe Creator. Tot ceea ce pare extern pentru mine este o parte inseparabila din mine. Forţa care ma separa pe mine de singurul gând si dorinţa, de Singurul, este forţa de dezbinare pe care trebuie s-o zdrobesc.

Din partea 1 a Lecţiei zilnice de Cabala 2/16/11, Scrieri de Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Sunt destul de convins despre ceea ce spune Baal Ha Sulam, despre faptul ca pentru noi nu exista nicio posibilitate sa intelegem spiritualitatea cu felul nostru fizic de a gandi, caci daca cineva ar vrea sa ma atraga in ea, mi-ar promite exact contrariul. Totusi inca este dureros sa recunosc ca sunt incapabil de a intelege ceva. De ce este asa?

Raspuns: Pentru că nu ai organe spirituale de perceptie, cunoastere sau simt. Imi aduc aminte de o intamplare remarcabila, atunci cand lucram la o prelucrare muzicala a melodiilor lui Baal Ha Sulam. Langa noi statea tot timpul intinsa o pisica grasa, care apartinea proprietarului casei. Noi plangeam si eram coplesiti de sentimente, in timp ce animalul de casa statea acolo nederanjat. Doar urechea ii tresarea ocazional, atunci cand muzica devenea prea galagioasa.

Amandoi traim in organisme corporale in aceeasi lume dar totusi pisica nu ma poate intelege. Ea este privata de calitatea de a simti. Cum sa-i explicam pisicii ce senzatii dorim sa exprimam prin muzica?

Dar crede-ma ca este mult mai simplu sa explici unei pisici intelesul unei simfonii, decat sa intelegem noi spiritualitatea. De fapt, animalul este pe aceeasi treapta in aceasta lume, pe cand noi avem nevoie de o influenta mult mai mare a luminii inalte, ca sa simtim lumea spirituala.

Si atunci, conform acestei perceptii, vei intelege imediat ce inseamna fiecare cuvant rostit de catre un cabalist. Unele cuvinte le vei percepe cu auzul exterior, totusi simturile intene vor incepe sa se dezvolte in interiorul tau.

Din a 4. A parte a lectiei zilnice de cabala din 13.02.2011- „Natura intelepciunii Cabala”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

O persoană se confruntă cu o mare problema: Cum ştie in ce lume trăieşte? Cum ar trebui ea sa vada realitatea? Ce perspectiva ar trebui sa aleaga? Cum se poate desprinde de înşelăciunea interioara şi sa vada ceea ce nu doreşte să vadă în egoismul sau, ci mai degrabă o perspectivă obiectivă lipsita de atributele ego-ului, dorinţelor şi emoţiilor ei?

Ştim că judecam în funcţie de cat de corupti suntem şi privim prin ochi subiectivi, părtinitori, care denaturează complet perspectiva noastră de viaţă. Lumea face acelasi lucru. Suntem martori la felul cum de-a lungul istoriei oamenii au fost înşelaţi în percepţia lor despre realitate, abordare a vietii, incapabili de a înţelege lumea în care trăiau şi de ce.

O persoană care studiaza Cabala are posibilitatea de a vedea adevărul, dar o persoană care este blocata în sfera internă a lumii noastre, legata in acest cerc mic, nu poate vedea nimic care merge dincolo de graniţele sale. In interiorul ei, ea vede totul în funcţie de ego-ul său, bazat pe beneficiu sau personal şi nu este în măsură să se gândească la nimic altceva.

Oricum, toate aspiraţiile sale sunt destinate spre interior, numai spre punctul său interior. Prin urmare, nu se poate ca ea sa dezvolte o dorinţă sau gând de a vedea ceva in afara de propriul sau interes, cel mai intim. Ea este facuta iniţial în aşa fel încât să fie în imposibilitatea de a vedea sau simţi ceva care nu corespunde cu punctul său interior. O persoană nici macar nu poate începe sa gandeasca despre aceasta, deoarece este complet în afara domeniului său de percepţie.

Ar putea fi o altă realitate alături langa ea, care este de miliarde de ori mai mare şi mai puternică decât cea pe care o experimenteaza in punctul sau interior egoist, dar ea nu are absolut nici un interes în aceasta şi, prin urmare, nu o poate vedea. Genele sale informationale (Reshimot) ii dicteaza ca ar trebui să aiba grijă numai de lucrurile care-o implica doar pe ea şi acest lucru este exact ceea ce face.

Din partea a 4-a a Lecţiei zilnice de Cabala 1/10/2011, „Intelepciunea Cabalei şi Filosofia”

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca totul in lumea asta isi are originea in radacinile superioare, de unde vin toate obiectele artificial inventate, cele care nu exista in natura, cum ar fi de exemplu un vehicul cu roti?

Raspuns: Natura toata este o imagine care apare in mine, si totul coboara la mine de Sus. In lumea spirituala nu exista automobile, dar notiunea in sine trebie sa existe ; altfel cum ar fi posibil ?

In forma lor evidenta, radacinile lumii superioare se manifesta in noi ca si patru nivele ale naturii: mineral, vegetative, animat si vorbitor. Iar restul coboara la noi sub forma unui gand.  Toate inventiile noastre artificiale (rachetele sau masinile) isi au radacinile in gandul superior si nu sunt rezultatul observarii naturii. Nu se extinde direct, fortat de Sus in jos, ci mai degraba este inventat de om care completeaza singur cu ceea ce ii lipseste in aceasta lume.

Cele patru stadii ale Luminii Directe se extind de Sus in jos, din lumea Infinitului la lumea corporala, ducand lumile mai departe, Partzufim, Sefirot si numeroasele lor combinatii. La fiecare grad, tot ce este prezent in gradul inferior, toate formele vin la el de la cel superior, cu toate ca am putea crede ca la nivelul inferior ar putea exista forme mai dezvoltate pentru ca lipsa perfectiunii cere sa gasim o mai mare diversitate si combinatii de materii.

Deasupra, in lumea Infinitului, totul apare ca un intreg, o unitate completa.In acest fel simplu este comparat cu lumea noastra complexa. Dar in esenta, aceasta lume a noastra nu este una bogata ; pur si simplu trebuie sa se imparta intr-un numar mare de parti componente.

Dedesubt se afla milioane de elemente le naturii: minerale, plante, animale si oameni, si in fiecare din ei exista o multitudine de detalii. Dar pe masura ce urcam treptele lumilor vedem din ce in ce mai putine.

De fapt, ca sa decodificam notiunea de unitate care exista Sus, in Infinit, avem nevoie de nenumarate elemente pe care, cand le asezam impreuna corect pot recrea acest intreg al lumii noastre. Este normal ca exista o diferenta mare intre gradele superioare si inferioare, in masura in care cel inferior este mai mult material si, consecvent cere mai multe detalii.

In afara de asta, nu este nimic in gradul inferior care sa nu existe in cel superior. Simplu, detaliile individuale care sunt revelate  in cel inferior sunt legate intre ele in cel superior si deci, sunt percepute  ca un intreg. Dar in realitate, nu este doar un intreg. Ca si in lumea Infinitului, totul apare un intreg in dorinta sa de a darui, si nu vedem nici o separare. Totusi, asta nu inseamna ca toate aceste definitii nu exista.

In lumea Infinitului sunt nenumarate elemente, dar toate sunt legate intr-un intreg, si deci, este numita simplu Lumina infinita care umple intreaga creatie. Dar de fapt nu este o « simpla » Lumina a Nefesh, ci mai degraba NRNHY de NRNHY (Nefesh, Ruach, Neshama, Haya, Yechida), care este de 620 de ori mai mare decat ceea ce este doar perceputa ca simpla.

Gradul inferior abia ajunge sa se cunosca pe sine intr-o astfel de forma ‘’complexa’’. Cream atat de multe lucruri diferite in el doar datorita slabiciunii noastre deoarece nu putem sa atingem gradul superior altfel. Iar cand  atingem gradul superior, nu mai avem nevoie de aceste suplimente.

Toata abundenta de detalii pe care o am in gradul inferior isi are radacinile in ceea ce am adaugat pentru a ma completa in legatura cu gradul superior.  Dar de Sus in jos sunt acelasi elemente care continua sa coboare la mine.

Aceasi lume a Infinitului este prezenta in lumea noastra. Si intreaga varietate de detalii care sunt adaugate de mine sau dezvaluite de mine in natura deriva din faptul ca sunt incapabil sa percep aleasta lume simpla a Infinitului. Totul in jurul meu este privit ca lume imaginara. Toate lumile sunt doar « ascundri disparute » ale lumii Infinitului, unde nu mai este nimic decat dorinta (dorinta de a primi) umpluta cu Lumina simpla.
From the 4th part of the Daily Kabbalah Lesson 2/7/2011, “The Essence of the Wisdom of Kabbalah”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Noi suntem dorinţe, acţiuni şi există o forţă care ne-a creat şi care ne afectează. („Cel care acţionează”). Noi suntem consecinţa ei, precum sunt şi calităţile noastre şi sentimentele pe care le trăim în aceste proprietăţi create şi umplute de către această forţă.

Noi nu suntem nici măcar produsul care poate simţi forţa şi influenţa ei direct, în toate cele patru faze ale obţinerii. Noi suntem încă foarte departe de o astfel de revelaţie. Dar nu suntem niciodată în stare să păşim peste graniţele senzaţiei fiindcă suntem dorinţa care poate ştii numai ceea ce se desfăşoară în interiorul ei.

De aceea, noi nu putem ştii esenţa lucrurilor, nu numai în spiritual, dar nici în lumea corporală, fie ea electricitate, pâine, apă, Parţuf superior sau Lumina spirituală. Toate sunt pur şi simplu senzaţiile pe care le trăiesc în în interiorul doriţei mele. Sunt un derivat al unui anumit impact care evocă şi îndeplineşte dorinţa mea. Eu simt rezultatul unei acţiuni certe executată de o anumită forţă în anumite proprietăţi.

Asta înseamnă ca eu, de asemenea, sunt o consecinţă certă a unei combinaţii certe de forţe despre care nu ştiu nimic. Toate acestea au existat înainte şi m-au creat şi îmi sunt necunoscute. Ştiu doar că deja exist şi într-un anume fel acţionez eu însumi ca orice corp mineral care ocupă spaţiu în univers.

Cu toate acestea, toate sunt pur şi simplu experienţa mea despre mine, în funcţie de proprietăţile atribuite mie de Creator. Dar cine sunt eu de fapt? Se poate ca să am o altă formă exceptând-o pe aceasta pe care o văd acum? Nu ştiu şi nu voi şti niciodată asta. Eu sunt dorinţa de plăcere care se percepe pe sine în această manieră şi ating numai materia şi forma pe care această materie o obţine prin experimentarea ei ca plăcere sau durere.

Aşa că, la forma abstractă şi la esenţă noi nu ajungem şi nu suferim din cauza asta, atâta timp cât nu se manifestă în materie. Nu ştim esenţa celor mai familiare lucruri din jurul nostru. Ce sunt pâinea sau zahărul? Ştim doar ce gust au. Mestec forţa care îmi pare a fi o bucată de pâine şi care ocupă un volum concret prezentat mie astfel de către senzaţiile mele. Această forţă umple un spaţiu gol în interiorul meu şi eu cred că este materie reală atâta timp cât materia este dorinţa care primeşte împlinire.

În mod similar, mai târziu, dezvăluim şi realitatea spirituală, „gusturile” ei specifice, oferindu-le nume. Vom ajunge la Creator prin acţiunile Sale şi vom începe să gustăm aromele Sfirot-urilor şi Partzufim-ilor: Zeir Anpin are o aromă în timp ce Malchut are alta. Şi astfel, gradat, obţinem toate aromele pâna când ajungem să ştim gustul şi cât de minunat este Creatorul. Să cunoşti gustul Luminii Infinite înseamnă să o primeşti de dragul dăruirii, să te bucuri de adeziunea cu ea, de împlinire şi iubire.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 2/6/2011 “Esenţa Înţelepciunii Cabalei”

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Multe lucruri au aparut si disparut din aceasta lume pe masura ce tehnologia s-a dezvoltat si a fost inlocuita cu alte lucruri perfecte. Cu toate acestea, acum incepe un proces diferit si in curand toate aceste masini si avioane vor disparea din senzatia noastra si isi vor pierde importanta.

Singurele forte care opereaza in lume sunt: Lumina directa si Lumina reflectata, impreuna cu dorinta de a ne bucura. Aceasta imagine ne apare pe ecran in partea in partea opusa a creierului.

De aceea locul de munca al oamenilor se deplaseaza spre tastatura computerului. Cineva poate intreba : Ce se poate produce acolo – imbracaminte sau case ? Se creaza un fel de valori artificiale : respect, putere, cunoastere stiintifica si alte lucruri care sut desprinse din nevoile personale : (hrana, sex, familie). In acest fel cream conectarea intre oameni, si aceste eforturi sunt acum exprimate in lucruri materiale. Singurul lucru cu adevarat important este sa producem Lumina Reflectata, si daca o putem crea in timp ce ne jucam la tastatura, atunci e deajuns !

Forma realitatii in care traim depinde de noi. Daca incepem sa vedem totul in Lumina Reflectata, atunci o sa conectez radacina cu ramura si o sa vad radacinile spirituale in lumea care apare in fata mea.  Apoi voi incepe sa acord mai mare importanta acestor radacini spirituale decat ramurilor lor materiale. Asta se va intampla intr-o asa masura incat ramurile materiale treptat  vor disparea din perceptia mea pentru ca imi voi activa senzatiile spirituale din ce in ce mai mult.

In lumea materiala folosesc doar ceea ce am nevoie pentru a-mi intretine viata si corpul, si nu am nevoie de nimic mai mult. In acest fel aceasta lume va deveni din ce in ce mai transparenta. Iar asta nu depinde de fiecare persoana separat, ci ide corectia comuna a lumii, datorita tuturor sufletelor.

Daca sufletele noastre se unesc, ele creaza lumea spirituala intre ele! Vor avea o perceptie impartasita a Lumii Superioare si vor simti realitatea care este deasupra acestei realitati materiale, de un milion de ori mai puternic decat ea. Chiar si acest nivel spiritual este infinit mai mare si mai puternic decat lumea noastra.

Daca incepem sa o simtim, atunci va eclipsa lumea noastra. Chiar si acum sunt multe detalii in lume pe care nu le observam. Dorinta de a ne bucura nu dispare in nici un caz, dar cand intreaga umanitate incepe sa construiasca sistemul comun de daruire intre noi toti, insemnand locul pentru lumea spirituala, atunci vom incepe sa traim in ea si o vom face mai importanta !

Vom ridica nivelul material inferior spre nivelul spiritual. Astfel, incep sa vad lumea materiala ca parte a lumii spirituale pentru ca fortele care opereaza in spatele a tot nu observa nimic din ce am facut inainte. In ceea ce ma priveste lumea se transforma in forte si asta inseamna ca Lumea Assiya si toate celelalte lumi urca pana la Lumea Infinitului.

Si totusi, asta nu se intampla fiecarei persoane separat, ci in raport cu toata umanitatea care incepe sa se uneasca intr-un suflet comun.
Din partea a 4a a Lectiei zilnice de Cabala 2/8/11, “Esenta si Intelepciunea Kabbalah”

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→