Zohar, Capitolul “VaYechi (Jacob a trait)” paragraful 808 : Cand Jacob stangea recolta, luna lumina si poftea soarele superior, ZA, s-a trezit inspre ea. Asta pentru ca soarele, Jacob, trezirea, alt soare, ZA, trezirea. ZA se alatura Nukva si luna –Nukva- luminata de ZA.

Toate acestea vorbesc doar despre o persoana care atinge spiritualitatea. Toate felurile de schimbari care au loc in interiorul unei persoane, pentru ca dorinta sa de a se bucura este in mod constant reinoita prin calitatile necorectate care sunt dezvaluite si corectia lor consecutiva, aratand persoanei variate forme in stadiul spiritual, general, neschimbator. Totul este constant, cu exceptia mea si inauntrul meu totul se schimba.

Asa cum Baal HaSulam explica in articolul . “Prefata la Cartea Zohar”, percepem realitatea cu ajutorul unei “camere” care proiecteaza imagini din realitate pentru noi pe un “ecran” in partea cervicala a creierului nostru. De aceea pare ca tot ce se intampla inauntrul meu exista inafara.

Deducem ca vedem realitatea inconjuratoare ca o proiectie a haosului interior al dorintelor mele, gandurilor si conectarea dintre ele. In realitate nu este haos; doar pare asa pentru ca nu stiu exact in ce fel Reshimotul meu interior apare in mine.

In orice caz, cand se trezesc intr-o anumita secventa, vad schimbarile in constanta Lumina Superioara. Acest Reshimot ascunde dintr-o data Lumina si o dezvaluie in diferite manifestari, descriind-o in diferite „culori„, dandu-i diferite forme si imagini. In acelasi timp mi se pare ca tot ce se intampla in afara, chiar daca toti acesti Reshimot se trezesc inauntru. In acest fel Zoharul descrie procesele care se intampla in noi.

Din partea a2a  Lectia zilnicade Cabala 10/10/10, The Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este gandul?

Raspuns: Gandul este trezirea a ceea ce simt, ce motiv, scop, semnificatie si urmare au sentimentele mele. Gandul este ceea ce exista in interiorul dorintei, in senzatia din interiorul dorintei.  Un gand fara o dorinta este filosofie, lipsit de o baza. Este vorba de o materie si de forma pe care aceasta materie o ia. Exista o perceptie a formelor si a gandului ca asta este motivul pentru care materia se simte in felul asta.

Intrebare: Toti trebuie sa fim un om si o singura parere sau gand ?

Raspuns: Trebuie sa atingem starea in care toate dorintele devin mutuale, comune si intregi, deci nu va fi diferenta intre gandurile, dorintele si Luminile care trec prin noi ca o singura Lumina. In acelasi timp, fiecare va simti si viata separata, intocmai ca un organ in corp : inima nu functioneaza la fel ca si plamanii, dar impart viata impreuna in interiorul corpului, peste impresiile si senzatiile fiecarui organ in parte. Si aceasta viata in care toti traiesc se numeste Elokut (viata spirituala).

Fiecare organ are o viata separata, fiecare participa la functionarea generala a organismului-sistemului corpului si mai exista si viata in comun a intregului corp. Totul este interconectat, nici unul nu il anuleaza pe celalalt, nimic nu dispare, nici ura nici dragostea, asa cum nimic nu dispare in spiritualitate.

Din partea a 4a  Lectia zilnica de Cabala10/13/10, “Invatarea Cabalei si a esentei ei”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Perceptie - Un comentariu →

Intelepciunea Cabalei vorbeste despre corectarea relatiilor intre sufletele sparte, egoiste si noi, avand nevoia de a restabili conectarea intre ele si ridicarea sufletelor din ruina. Evident, toate acestea au loc in interiorul persoanei, pentru ca „fiecare masoara lumea conform spargerii lui”.

Dar doar noi, fiind necorectati, vedem ruina. Este asemanator fizicienilor moderni care declara ca privind universul schimbam procesele care au loc. Fizicienii incep sa descopere ca influentam realitatea prin ceea ce vedem sau gandim.

Am putea gandi: „Cum este posibil sa schimbi doar uitandu-te la el”? Este un raspuns tipic, asemanator celui folosit cand spargem ceva si spunem „eu nu am facut nimic, dar uite ce s-a intamplat”. Esential este ca fizicienii confirma ca „fiecare masoara lumea conform spargerii lui”, la fel ca si intelepciunea Cabalei care spune ca nu vedem lumea ca fiind perfecta din cauza ca noi suntem sparti.

De la gradul de spargere, vedem doar ruine in jurul nostru, dar de la gradul in care devenim perfecti, vedem perfectiunea. Totusi, toate ascunderile au loc in noi, in interiorul sparturii care ascunde Lumea Infinitului de noi. Intelepciunea Cabalei explica starea avansata: cum sa ne corectam si sa vedem lumea din ce in ce mai perfecta.

Cu cat te corectezi pe tine, cu atat mai perfecta va deveni lumea din fata ta.
Din partea a 3a Lectia zilnica de Cabala 10/13/10, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Daca admit ca sistemul universului care apare in fata mea, este de fapt mult mai corectat decit vad eu, inseamna ca ma raportez la el prin Credinta deasupra ratiunii sau dincolo de viziunea mea. Inteleg ca nu vad adevaratul stadiu al realitatii, deoarece chiar acum, realitatea mea este ceea ce simt in dorinta mea, in vasul meu sfarimat. Si intr-adevar “Un judecator nu are nimic mai mult decit ceea ce ochii lui vad” si ce vad eu este o lume sfarimata. Pentru a avansa trebuie sa ma ridic dincolo de aceasta “judecata”. Deci ce este judecata mea? Este grupul.

Asta ca sa spunem, inafara mea mai este o alta judecata – opinia mediului inconjurator. Daca dupa ce ma verific pe mine, accept opinia grupului, asta inseamna ca accept aceasta pozitie in ciuda faptului ca nu o vad cu adevarat. Ceea ce vad cu adevarat este ceea ce ochii mei vad. Si doua opinii nu pot exista simultan. Poate fi ori una ori alta. Nu poti privi cu doi ochi prin intermediul a doi ochelari diferiti si sa vezi acelasi lucru. Vezi ca imaginile sint diferite! Totusi, intelegi ca imaginea mediului inconjurator este mai avansata deoarece este impotriva naturii noastre egoiste.

De aceea, avansezi continuu prin acceptarea opiniei grupului in locul opiniei tale. Urci pina la acea opinie si o faci sa fie a ta, si apoi inca odata o inlocuiesti cu opinia mediului inconjurator, care este la un nivel mai mare. In acest mod urci din ce in ce mai sus, dupa cum este scris: „Grupul este astazi ceea ce vei fi tu miine!”.
Din a 3-a parte a Lectiei zilnice de Cabala 10/13/10, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Este adevarat ca cineva poate sa iubeasca pe altcineva doar in relatie cu dorinta pentru spiritualitate, pentru ca, in acest caz, eu nu sunt obligat sa implinesc dorintele corporale ale altei persoane? De altfel, vad clar ca acum eu nu simt dorinta nici macar sa impart o bucata de carne la masa.

Raspuns: Pentru moment, este suficient pentru noi sa ne unim in dorinta noastra de a ajunge la Creator, insa, mai tarziu, vei avea impresia ca stai langa fiul tau cel mic la masa. Ai fi in stare sa-I insfaci bucata lui de carne si s-o mananci? Asa te vei purta cu intreaga lume.

Insa, de ce este necesar, sau ce vei primi la sfarsit? De obicei, uitam raspunsul la aceasta intrebare, asta este, scopul daruirii si, de aceea, aceasta actiune ne pare atat de artificiala: Tu vei avea impresia ca esti similar cu Creatorul si si-I vei darui Lui placer, dupa ce ajungi la o corectie atat de mareata.

Momentan, nu simti deloc nevoia pentru asta si de aceea un act de daruire ne pare fortat si nerezonabil. Exista un singur scop: similaritatea cu Creatorul. Doar ti se pare ca lumea sufera, ca exista oameni saraci si nefericiti. Insa, de indata ce te corectezi, vei vedea ca toti sunt bogati si fericiti, inteligenti si sanatosi (vezi articolul lui Baal HaSulam “Dezvaluirea si tainuirea Creatorului”).

Noi nu putem intelege cat de iluzorie este toata suferinta din lume. Fiecare persoana isi proiecteaza intentionat o lume urata, asa incat poate sa simta cat de multa nevoie are de corectie ca sa poata vedea perfectiunea. Vedem cu fiecare gandeste diferit si are propria opinie, dared unde vine asta? Este rezultatul faptului ca fiecare vede o imagine diferita a lumii, pentru ca nu exista nici imagine, nici forma: Totul este revelat in proprietatile persoanei.

Cand incep sa dezvelesc adevarul, imi dau seama ca dincolo de toate imaginile lumii, care imi apar in fata ochilor ca si mirajele in desert, exista un singur Gand care proiecteaza realitatea pe care o vad in mod obisnuit. Si aceasta forma este atat de vaga, ca si Fata Morgana care pluteste in aer si se modifica mereu.

Imi pot pilota drumul printre toate aceste fantasme si necunoscutul poate fi invatat doar in grup, caci imi corecteaza in mod continuu  concentrarea mea spre adevar. Adevarul este obtinerea unei singure forte care guverneaza toate Fata Morgana. Obtinand aceasta forta, putem intelege cum creaza toate aceste forme si de ce devenim una cu ea si lucram impreuna ca sa revelam adevarata imagine a lumii.

Este scris ”Omul va da orice ca sa afle adevarul.”
Din partea a patra a  Lectiei zilnice de Cabala 10/3/10, “Iubirea pentru Creator si iubirea pentru fiintele create”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca il justific pe Creator si accept totul ca fiind bun, cum pot sa stiu daca nu am cazut intr-o iluzie si deceptie?

Raspuns: Justificarea Creatorului nu este o actiune neintemeiata, ci rezultatul unei intregi serii de actiuni. In faza de incheiere fac apel la Creator cu o cerere si El imbina link-urile cu toate detaliile si cauzele experientelor anterioare impreuna.

Imaginea pe care am inceput sa o detectez in mijlocul petei incetosate si a confuziei, in cele din urma incepe sa apara si dobandeste claritate si interconectare. M-am dezvaluit pe mine si lumea intrega ca un  grup si am evidentiat Creatorul ca sursa primara.

Iar acum, atingand unitatea, vad ca totul a fost facut pentru binele meu si avansarea mea pe cale. Totusi, il justific pe Creator nu fortat, ci „conform cu rezultatele examinarii” cand dezvalui intregul status quo.

Din prima parte a Lectia zilnica de Cabala 10/7/10, Scrierile lui  Rabash, Articolul 38

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Perceptie, Similaritatea mea cu Creatorul - Niciun comentariu→

Realiatea in care existam nu are timp. Toate schimbarile de timp, spatiu, actiuni si tot ce ni se intampla, inclusiv transformarile noastre, totul  este bazat pe senzatiile noastre schimbatoare, in timp ce nimic nu se schimba in afara noastra. Nu am simti nici o schimbare fara schimbarea in dorintele si intentiile noastre.

In realitate nu exista nimic decat dorinta cu intentie si opusul ei, Lumina Superioara care ramane in repaus absolut.  Pe masura ce dorinta se schimba, experimenteaza diferite forme si aspecte. In prezent experimentam senzatia personala si asta este de asemenea dorinta care se  percepe in acest fel.

Aceasta dorinta trece prin diverse stadii, unul dupa altul, cauza si efect, de la inceputul dezvoltarii sale pana la sfarsit. Aceasta intreaga dezvoltare este realizata doar in relatie cu dorinta, nu exista schimbari in afara ei.

Asadar, intreaga intelepciune a Cabalei vorbeste doar despre felul in care dorinta percepe realitatea: locatia acestei dorinte, de ce afla acolo si cu cine este conectata. Aceasta este intreaga ei viata. Intelepciunea Cabalei ne dezvaluie toate evenimentele care i se intampla dorintei, explica intregul proces si in mod special ultimul stadiu al dezvoltarii dorintei.

Acest ultim stadiu este un pas  constient, cand dorinta se dezvolta impreuna cu intentia sa si ating starea in care pot percepe propria realitate. O anumita forta creste in ele, o deosebita proprietate a receptiei, care ingaduie dorintei sa se ridice peste si sa se vada singura dintr-un punct de vedere extern si obiectiv.

Apoi dorinta dovedeste ca de fapt exista, se schimba si se misca inspre ceva, exista in conexiune  cu cineva necunoscut acum si ca exista un scop al dezvoltarii ei. Incepe sa se gandeasca la viitorul stadiu pe care deoacamdata nu il vede.

Toate acestea se intampla pentru ca asa-numitul “punct din inima” se dezvolta in dorinta in ultimul stadiu al dezvoltarii ei. Din acest moment, dorinta incepe sa se identifice din ce in ce mai mult cu acest punct, se conceteaza cu el, il pretuieste si se misca in afara sa mai mult.

Cu alte cuvinte in loc sa sa fim atenti la lucruri pe care dorinta le are sau nu, pana la gradul in care este goala sau implinita, incepe sa vada implinirea sau absenta sa, ca si scopul de a se identifica mai mult cu punctul peste dorinta la care se raporteaza ca la un ecran sau intentie, Creator sau unitate. In felul acesta se dezvolta dorinta.

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Cand imi dezvolt punctul din inima in intregul vas spiritual, in interiorul lui, incep sa simt partea ascunsa a realitatii. Asta se intampla atunci cand incep sa ma identific cu aceasta noua parte dezvaluita a universului. Simt ca traiesc in aceasta noua dimensiune si ca primesc o impresie mai mare de la acesta decat de la lumea corporala.

Incep sa percep senzatii de la corpul meu spiritual, de la suflet, mult mai puternic decat senzatiile corporale (vazul, auzul, gustul, mirosul, atingerea). Si chiar daca corpul meu moare, nu simt asta ca o pierdere pentru ca acum simt mult mai puternic realitatea, cea care este eterna si perfecta.

Aici trebuie sa ajungem. De aceea se spune ca Torah „elibereaza de ingerul mortii”. In functie de gradul in care ne ridicam peste acest „undertaker” (dorinta noastra egoista), ne eliberam chiar de insasi  notiunea de moarte fizica.
Din partea a 4a  Lectia zilnica de Cabala 10/1/10, Apropierea de invatatura Cabala

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum pot stii ca citesc Zoharul cu intentia potrivita?

Raspuns: Trebuie sa te gandesti la conditiile de dezvaluire a Creatorului. Conditia este echivalenta formelor, ceea ce inseamna ca inauntrul dorintei mele de a ma bucura, o sa descopar si dorinta de a darui, intentia de a darui sau o aspiratie spre a darui.

Astept ca programarea mea interioara sa se schimbe de la a primi la a darui si atunci voi incepe sa simt diferitele forme de daruire care vin inspre mine. Si acesta este singurul lucru pe care il vreau.

Chiar acum sunt intr-un ocean de informatie spirituala, dar nu pot pricepe nici una. Imi lipseste programul prin care o pot simti. Pe de alta parte, daca aspir inspre asta si doresc sa o obtin, atunci avansez si vin mai aproape de a o intelege.

Tot ceea ce citesc in  Zohar sunt actiuni de daruire care au loc in realitate. Aceasta este singura realitate existenta, cu toate ca realitatea noastra materiala exista doar in subconstientul nostru.  Este o iluzie ca noi existam in ea.

Adevarata realitate este deasupra acestui nivel al subsconstientului, aceasta realitate imginara si care se desfasoara conform dorintei de a darui. Receptia inauntrul dorintei nici macar nu exista altfel decat in „visul” nostru.

De aceea, doresc sa urc peste senzatia mea catre adevarata realitate.
Din partea a2a Lectia zilnica de Cabala10/3/10, The Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Care este diferenta intre  perceptia Zoharului si Talmud Eser Sefirot?

Raspuns: Se foloseste un limbaj diferit. Este imposibil sa intelegi Zoharul, decat daca vezi imaginea corecta in spatele fiecarei expresii pe care o contine, cu imaginea imbracata in dorinta sau intentia ta.

Daca citesc un roman despre descoperirea unui tinut nou,  imi fac deja o imagine in minte despre categoriile stadiilor mineral, vegetal, animal  si uman. In afara acestor categorii imi creez o imagine pe care autorul o descrie, iar imaginile pe care ni le inchipuim sunt asemanatoare.

Pe de alta parte, Zoharul descrie aventuri pe care nu le-am experimentat niciodata intr-o lume necunoscuta noua. Daca nu am aceste forme spirituale (calitati si actiuni) inauntrul meu, atunci nici macar nu stiu ce citesc, ca si cand ar fi scris intr-un limbaj strain mie.

Prin contrast, Talmud Eser Sefirot descrie calitati concrete, actiuni si evenimente, unde exista doar doua forte sau dorinte care lucreaza: „pentru” si „impotriva”. In esenta se vorbeste doar despre doua calitati: daruirea si primirea, care exista si interactioneaza diferit intre ele.Ni le putem imagina ca forte de atractie si respingere, dar si interactiune.

Desigur, este mai simplu si mai putin confuz decat descrierea Zoharului. Talmud Eser Sefirot ne arata constant nevoia de ecran, forta daruirii, in timp ce Zoharul proiecteza imagini ale Lumii Superioare in materia noastra (dorinta).

Ca si cand, undeva departe, ruleaza un film pe care nu-l pot vedea. Pe masura ce incerc sa-l vad, ma intreb: ce instrumente, ce unelte imi lipsesc ca sa pot aduce aceste imagini mai aproape si sa le simt? Aceasta aspiratie evoca influenta acelei imagini departate asupra mea. Daca aspiratia mea este mult amplificata prin mediul (grupul), atunci intr-adevar pot simti aceasta imagine venind mai aproape.

Totusi salvarea vine de la Zohar pentru ca el contine cea mai puternica Lumina care Reformeaza.
Din partea a 3a lectia zilnica de Cabala 10/3/10, Talmud Eser Sefirot

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→