O viață nouă nr 425 – Siguranță și spiritul israelit

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Nitzah Mazoz

Poporul israelit este singurul care poate conduce lumea spre pace și armonie, deoarece numai noi avem forța dăruirii. Dacă națiunea israelită ar fi conectată „ca un singur om cu o singură inimă”, atunci o forță specială a naturii ar trece prin noi și ar aduce pace și conexiune cu întreagă lume. Atunci când ne conectam, Hamas va cădea și anti-semitismul va dispărea. Războiul trezește această conexiune eternă; cu toate acestea, este păcat să așteptăm loviturile pentru a ne conecta. Noi trebuie să stabilim proactiv conexiunea ca parte a rutinei noastre zilnice. Înțelepciunea Cabala este o metodă științifică care ne învață despre întreaga hartă a realității și cum să construim un model de conexiune pentru a îmbunătăți viețile tuturor.

De pe KabTV „O viață nouă #425 – Siguranța și spiritul israelit”, 8/12/14

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Nimic nu va trebui corectat în realitate, în afară de atitudinea noastră față de guvernanța Creatorului. Lumea să se dezvolte în felul ei, noi nu avem nimic de adăugat la ea. Până la urmă, noi o vedem în funcție de calitățile noastre. Noi trebuie să ne corectăm viziunea asupra Creației, dar Creația care se află în fața noastră este în perfecțiune absolută. Pacea lumii este perfecțiunea pe care noi trebuie să o obținem.

În jurul meu mă văd numai pe mine, adică propriile mele defecte. Dacă văd că toate părțile realității sunt imperfecte și conexiunea dintre ele este și ea defectă, asta arată amploarea corupției (stricăciunii) mele. Pe de o parte, toată realitatea este perfectă și numai omul are nevoie de corectare. Dar, pentru a fi corectat, mediul omului trebuie să fie corectat, astfel ca acesta să-l poată influența pe om. ( Minutul 4:05)

Creatorul îl influențează pe om atât prin lume, cât și prin natura interioară a omului. Astfel, ne regăsim între două focuri, totul pentru a ne aduce la starea corectată, la înțelegerea că trebuie să acceptăm guvernanța Creatorului ca fiind perfectă și să ne adaptăm la ea. Această muncă merge împotriva dorinței noastre egoiste interioare, până când echilibrăm forța noastră interioară egoistă, cu forța exterioară a lumii, raportându-le pe amândouă la guvernanța perfectă a Creatorului.

Cel care dorește să corecteze forța externă este numit reformator al lumii, iar cel care dorește să se corecteze pe sine, este numit servitorul Creatorului.

Creatorul schimbă permanent în mine toate dorințele, toate calitățile și toate atitudinile, hotărând asupra naturii mele interne. În jurul meu, văd în aparență o lume externă pe care, de asemenea, mi-o arată Creatorul. Rezultă că eu sunt sub două influențe ale Creatorului: una internă și una externă. Tot ceea ce am de făcut este să le echilibrez, plasându-L pe Creator la conducerea celor două. (Minutul 12:20)

Întreaga lume strigă că nu este Creatorul cel care guvernează lumea, ci eu. Astfel ni se dezvăluie că este Creatorul cel care îi conduce pe toți. Nu este nimic în afară de El. (Minutul 19:00)

Există un rezultat dorit și există realitatea. Este de dorit să vedem lumea corectată, adică sub conducerea forței unice a Creatorului, în afară de care nu există nimic. Atunci sunt conectat la această forță unică și văd că numai Creatorul umple toată realitatea.

Dar dacă nu sunt corectat încă, judec în conformitate cu imperfecțiunile mele și văd războaie și turbulențe în locul stării corectate. Totul se întâmplă numai raportat la cel care obține, iar toate războaiele și dezastrele pe care le vedem se întâmplă în interiorul nostru, în interiorul naturii noastre. Dacă nu sunt corectat, încă nu-mi pot atribui totul și mi se pare că războiul se petrece în exterior. Nu m-am alipit încă la Creator și, prin urmare, realitatea pentru mine este împărțită în două: eu și El, în loc să simt un „noi”, ca un întreg. (Minutul 19:50)

Din partea întâi a Lecției zilnice de Cabala 10/07/19 – Scrierile lui Baal HaSulam „Pace în lume”

Filed under: Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Nu este nimic altceva decât rugăciunea. Suntem creați din dorința de a ne bucura și tot ceea ce putem să facem este să ne organizăm în grupuri și să învățăm să trezim Lumina care reformează, care ne va aprinde și ne va da sentimentul că starea noastră este inferioară. Și așa revelăm că ne aflăm sub guvernarea egoismului, ceea ce face ca, gradual, să ajungem la realizarea răului și, apoi, din adâncul inimilor noastre să cerem Creatorului corecția.

La început nu știm cine este Creatorul și cum să-I cerem. Dar dorința de a ne bucura lucrează ca ajutor împotriva noastră, direcționându-ne spre Creator. Începem să ne imaginăm mai bine forța superioară din conștientizarea proprietății opuse și, astfel, ajungem la rugăciune.

Trebuie să ne dăm seama de răul nostru, să ne obișnuim cu forța superioară și să fim pregătiți să schimbăm acest rău în bine. Creatorul este capabil să facă asta și așteaptă rugăciunea noastră. Totul depinde de cererea noastră adevărată. 1

Calea spre lumea spirituală cuprinde două etape. Întâi, o persoană face toate eforturile posibile în grup, studiază, diseminează și trece prin tot felul de stări, accelerând timpul. Acest lucru continuă până când ajunge la disperarea completă și realizează că nimic nu o va ajuta, însă în același timp revelează oportunitatea de a apela la Creator.

Ea simte o conexiune mai mare cu Creatorul. Înainte nu se asocia deloc cu Creatorul și nu credea că este o forță care o controlează. Nu a fost nicio conexiune intre stările prin care a trecut și forța superioară. Dar, dintr-o dată, descoperă că există această conexiune – că este cineva care o direcționează și o conduce prin diferite stări. Astfel formează rugăciunea. 2

Sunt probleme de care îmi este teama să le accept chiar și eu. Sunt acelea pe care ezit să le deschid grupului meu de zece. Dar imaginează-ți că suntem un singur corp – nu material, ci spiritual. Asta înseamnă că totul, cu excepția corpului animalic, care deja a murit, este comun pentru noi, toți. Așa că ce putem să ascundem între noi, în munca noastră spirituală?

Dacă urăsc un prieten și nu sunt de acord cu el, atunci eu, cu siguranță, trebuie să mărturisesc tuturor. Până la urmă asta mă îndepărtează de la dezvoltare. Chiar și mai mult de atât, îmi împiedic prietenii de la avansare.

Întregul grup de zece trebuie să fie ca un singur corp în privința spiritualității, iar corporalitatea nu contează deloc, ca și cum corpul a murit deja și s-a descompus în pământ. Doar conexiunea noastră spirituală este importantă, pe cât de mult ne-o putem imagina astăzi și va creste în măsura în care ne ridicăm pas după pas.

În fiecare zi două persoane din grupul de zece ar trebui să fie responsabile pentru starea noastră spirituală și să îi trezească pe restul. 3

„Iubirea acoperă toate transgresiunile”. Reiese că dacă nu sunt transgresiuni, atunci nu este iubire, este doar conexiune animalică. Iubirea, adică conexiunea spirituală, începe atunci când păcatele sunt revelate. În fiecare zi omul trebuie să își urască prietenii și să acopere această ură cu iubire, amintindu-și că nu este nimeni în afară de Creator, care este cauza rădăcină a tuturor fenomenelor.

Nu trebuie să vedem cine are dreptate și cine greșește: ura există, iar noi trebuie să descoperim cum să o acoperim cu iubire. Apoi vei vedea că nu este niciun fel în care o poți face! Însă, dacă întregul grup de zece cere ajutorul de Sus, atunci iubirea va acoperi toate transgresiunile. Iubirea vine numai de la Creator.

Singur, fără prieteni, nu pot apela la Creator – numai împreună cu ei. Atunci El, cu siguranță, ne va răspunde: nu mie, ci întregului grup de zece. El, în mod intenționat, aprinde dispute intre noi și în câteva minute le va aprinde altundeva.

Ar trebui să ne unim în jurul problemei pe care Creatorul a revelat-o și să Îi mulțumim pentru ea. Până la urmă, este evident că această ură a existat tot timpul și a fost revelată deoarece ne-am maturizat suficient să cerem Creatorului salvarea. Revelația urii este dovada progresului.

Trebuie să ne unim toți, împreună și să percepem această ură ca pe o invitație de la Creator pentru a apela la El, oferindu-I Lui oportunitatea de a răspunde rugăciunii noastre. După câteva cereri conștiente de acest fel, noi vom simți triunghiul în interior: eu – Creatorul – grupul sau Creatorul – grupul – eu.

Dacă ura nu este revelată, atunci nu suntem vrednici de avansare. Acestea fiind spuse, nu noi trezim ura; din contră, noi trebuie să ne străduim să ne unim pe cât de mult posibil și apoi vom simți că, Creatorul provoacă respingerea în noi.

Noi nu aspirăm să revelăm răul, ci doar binele. Răul îl primim de Sus, la fel ca și corecția. Noi, tot timpul, trebuie să ajungem la bine. 4

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala 7/12/19, Rugăciunea

1 Minutul 0:20

2 Minutul 37:15

3 Minutul 52:40

4 Minutul 56:50

Filed under: Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

O viață nouă nr. 426 – Siguranța și evreii împotriva evreilor

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Tal Mandelbaum ben Moshe

Israel nu este o națiune normală, ci o colecție de oameni cu origini, puncte de vedere și înclinații diferite, care împart o singură rădăcină spirituală. Evreii vorbesc împotriva evreilor, deoarece nu știm cine suntem și de unde venim. Înțelepciunea Cabala cuprinde adevărul despre națiunea Israel și constituția sa spirituală bazată pe „iubește-ți prietenul ca pe tine însuti”. Rădăcina noastră spirituală necesită ca noi să dobândim forța superioară prin unificare. Umanitatea este însetată după ghidarea noastră și ne învinuie pentru tot răul din lume. Iar asta ne obligă să învățăm cine suntem și care este rolul nostru. Noi trebuie să fim ca un singur cerc și să includem întreaga lume.

De pe KabTV „O viață nouă #426 – Siguranța și evrei împotriva evreilor”, 8/14/8

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Viață nouă nr.  270 -Iubirea de sine , Partea a doua

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Tal Mandelbaum ben Moshe

Rezumat

Nu putem obține iubirea de sine, fără a iubi pe alții. Omul este o ființă socială. Scopul dezvoltării umane este de a recunoaște că iubirea de sine este, în cele din urmă, distrugătoare. Trebuie să oferim o nouă educație socială care îi învață pe oameni să se conecteze, astfel încât să putem să ne simțim cu adevărat buni cu privire la noi, înșine. Mediul ar trebui să înfășoare oamenii în iubire, prietenie și sprijin reciproc, oferind un exemplu. Un mediu bun promovează fiecare persoană și trezește o forță specială în centrul lui.

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Este posibil să cultiv o dorință de spiritualitate fără a trece printr-o stare de golire și de umplere?

Răspuns: Nu. Este imposibil. Adevărul este că noi am fost odată cu toții un întreg – un singur suflet (Adam). Apoi, acest suflet a fost spart în multe părți mici – miliarde de puncte de suflete individuale. Și, deși, a fost un contact între ele, o conexiune, totuși acestea au încetat să mai lucreze.

Care este diferența dintre un om mort și unul viu? Faptul că într-un om viu există o conexiune constantă, există reînoirea conexiunilor, dar, într-unul mort, asta nu se mai întâmplă. De aceea, condiția noastră este numită „moarte spirituală”.

Ce trebuie să facem? Să ne conectăm, fiindcă, în procesul de conexiune, vom dobândi din ce în ce mai mult starea noastră generală, sufletul nostru comun.

De aceea, noi trebuie să restabilim complet conexiunea noastră originală care a existat înainte de așa numitul „păcat”, înainte de spargerea sufletului comun.

Din lecția de Cabala în limba rusă din 20/01/19

Filed under: Intrebare si Raspuns, Munca interioara, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Dr. Michael Laitman în conversație cu Oren Levi și Tal Mandelbaum ben Moșe

Rezumat

Iubirea de sine este materialul sau software-ul fundamental care controlează totul, dar ea și-a depășit starea de fundament. Iubirea de sine a omului a devenit nesațiabilă și distructivă. Suntem disperați pentru că nu mai rămâne nimic cu care să putem împlini dorința noastră de a ne iubi pe noi, înșine.

De la mijlocul anilor ’90 s-au dezvoltat forme morbide de iubire de sine și am ieșit din starea de echilibru. Trebuie să depășim iubirea de sine pentru a ieși din această buclă. Pentru a ne simți bine trebuie să învățăm acum cum să ne înconjurăm cu relații de iubire reciprocă. Fericirea poate fi găsită numai prin a-i iubi pe ceilalți.

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Michael Laitman, Ȋn Quora: “De ce au fost persecutați evreii de-a lungul istoriei?”

Există câteva motive pentru persecuția evreilor de-a lungul istoriei. Principalul motiv este înrădăcinat în stabilirea spirituală a poporului evreu din vechiul Babilon, cu aproximativ 4000 de ani în urmă. Poporul evreu a fost inițial o adunare a babilonienilor, din toate categoriile de viață, care s-au adunat sub îndrumarea lui Avraam, care i-a învățat cum să se unească („iubiți-vă aproapele ca pe voi înșivă”), pentru ca unitatea să se răspândească în toate popoarele (să fie „o lumină a națiunilor”). Apoi, odată ce au atins o stare spirituală intensă, de unificare, evreii au căzut mai târziu din acea stare spirituală și au intrat într-o perioada de exil, devenind inconștienți că au experimentat-o vreodată. Ca atare, persecuția a avut loc asupra poporului evreu în diferite forme de-a lungul istoriei, ca parte a dezvoltării lor spre un stat, în care evreii vor trebui să re-atingă unitatea spirituală pe care au atins-o odată.

Când evreii se apropiau de rădăcinile lor spirituale, având o înclinație și îndrumare cu privire la cum să se unească deasupra înclinațiilor lor egoiste separatoare, au fost apreciați. Acest lucru este exemplificat în perioadele primului și celui de-al doilea templu. De asemenea, în măsura în care evreii s-au îndepărtat de rădăcinile lor spirituale, în special atunci când era necesar ca o anumită unitate spirituală să se extindă în umanitate, ei au primit un răspuns negativ din partea naturii, prin faptul că, subconștient, oamenii au început să-i urască, căutând motive de a da vina pe ei. Acest lucru se datorează faptului că rolul poporului evreu, pe care ei nu se grăbesc sa-l exercite, este acela de a se uni, între ei și cu forța superioară și, astfel, de a răspândi unitatea spirituală la nivel mondial. În mod specific, inactivitatea lor este punctul problematic.

Prin urmare, în prezent, evreii se confruntă cu o presiune tot mai mare, sub forma unor sentimente antisemite în creștere exponențială, a crimelor și a amenințărilor, pentru a-i stimula să-și îndeplinească rolul în lume.

Înțelepciunea Cabala, care este metoda de unificare, prin care Abraham a condus evreii la unitate, a devenit revelată astăzi, cu scopul de a servi lumea. Evreii de astăzi au nevoie doar să acceseze această metodă și să facă eforturi pentru a se uni prin intermediul ei și, prin aceasta, să dea un exemplu lumii a ceea ce a produs în ei: cât de mult îi leagă între ei și de toată lumea și cum se revelează o viață veșnică și perfectă printr-o astfel de conexiune. Inactivitatea evreilor în aplicarea acestei metode – prin faptul că nu-și doresc să fie o „lumină pentru națiuni”, adică națiunile lumii – ridică asupra lor un răspuns negativ, din partea națiunilor lumii.

Iar dacă evreii nu reușesc să-și îndeplinească datoria spirituală în lume, atunci va urma o escaladare continuă a antisemitismului. Holocaustul servește ca exemplu a ceea ce ar putea erupe probabil, într-un astfel de caz.

Filed under: Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Restricția – refuzul Malchut de a accepta Lumina

Întrebare:  Dacă dezvoltarea lumii s-ar fi oprit în prima etapă, am fi ca niște animale care nu au dorința independentă de a primi?

Răspuns:  Da.

Întrebare:  Și dacă totul s-ar fi oprit la etapa a patra și nu s-ar dezvolta mai departe, atunci chiar dacă această dorință era independentă, noi tot nu am reuși să o controlam?

Răspuns:  Încă nu este o dorință independentă, pentru că, chiar dacă se rupe și are ca scop plăcerea pentru sine, ea este îndreptată spre plăcerea dictată de Keter. Vrea să fie împlinită în funcție de natura ei. Această dorință își dă seama că dorește același lucru pe care îl vrea Keter.

Malchut simte că primește de la Keter și alege ceea ce dorește să primească de la el. Este tocmai pentru că ea însăși dorește să primească de la Keter, căci ea continuă să se dezvolte intern și își dă seama că nu este liberă și că este controlată de aceste plăceri și dorințe. Adică, plusul și minusul o controlează complet.

Astfel, proprietatea libertății apare în Malchut. Nu vrea să se supună nici lipsei de împlinire, nici dorinței de a fi umplută. Vrea să se simtă independentă, deoarece simte că această proprietate este prezentă în Keter; el este primul, nimic nu este înaintea lui.

Acum, în Malchut, se dezvoltă încă câteva stări: se simte o creație imperfectă, vrea să devină similară cu Keter, similară cu Creatorul ei.

Ea simte că, Creatorul este absolut liber și este mai presus de dăruire și primire. Dar este controlată fie de lipsa de împlinire, fie de împlinirea ei. Adică ea nu are liberă alegere, nici un „eu” independent, iar influența atât a plus-ului, cât și a minus-ului o controlează complet.

Începe să simtă că nu are libertate, că este controlată pe deplin. Noi numim acest sentiment dezvăluirea răului propriei naturi, care este supusă fie plăcerii, fie lipsei ei.

Acest sentiment aduce lui Malchut senzația de rușine din faptul că nu are nici o liberă alegere și că, în principiu, este controlată în totalitate. Sentimentul de a fi sub control total dă naștere la necesitatea unei acțiuni independente. Acest lucru o oprește atât de mult, încât se oprește din orice fel de contact cu Lumina.

Această stare se numește Tzimtzum (restricție). Senzația creaturii că este complet controlată și nu are nimic al ei, nimic independent, o forțează să-și limiteze acțiunile, dorința ei. Vrea să se oprească complet.

Creatura este gata să elimine starea anterioară, când a fost complet controlată, în sine, ca să o stingă. Prin urmare, această stare este numită restricție. Cu alte cuvinte, atunci când Malchut simte că nu are ocazia să acționeze liber, ea este pregătită să facă orice pentru a evita să se simtă controlată.

Întrebare:  Rușinea pe care Malchut o simte, vine de la a fi complet controlată sau pentru că este opusă forței superioare, care a creat-o?

Răspuns:  Este practic același lucru.

Din KabTV – “Bazele Cabalei” 11/27/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Diferența dintre primul și ultimul nivel al dezvoltării dorinței

Întrebare:  Care este diferența dintre primul grad de dezvoltare a dorinței și ultimul? La urma urmei, ambele vor să primească.

Răspuns: Desigur. Dar esenţa este că primirea, în primul grad al Hochma, este instinctivă, direcţionată și obligatorie, din moment ce a fost creată astfel de Keter. Creaţia, în această stare, acționează pur și simplu, deoarece este forțată de calitățile interioare.

Când este în Bina se oprește din comunicarea cu sursa ei, Keter, din moment ce Bina refuză să primească, sparge fluxul plăcerii, controlul emanând de la Keter, apoi creația însăși începe să determine ce este important pentru ea. Aceasta creează o nouă dorință, Malchut, care este determinată de propria sa strădanie.

Întrebare:  Adică, este o dorință independentă, dar primul grad nu este independent?

Răspuns:  Da. Acest lucru poate fi comparat cu faptul că, pur și simplu, umpleți ceva neînsuflețit sau ceva ce cere, întreabă și aspiră să fie umplut.

Întrebare:  Să spunem, în exemplul cu alimentele. Dacă mi-ar fi fost dat un fel de mâncare pe care nu l-am mai mâncat niciodată, atunci, deși am dorința de a primi, încă nu încerc să mănânc. Numai după ce am încercat-o, am propria mea dorință pentru acest fel de mâncare.

De aceea, în măsura în care înțeleg, cele patru grade ale dezvoltării creației sunt esența întregii Cabale?

Răspuns: Cele patru grade ale luminii directe vorbesc despre crearea creaturii, a dorinței. Dar această creatură, în principiu, simte că dorește de la sine. Calitatea Bina separă creația de sursă: pe de o parte, Keter, care umple, pe de altă parte, Malchut, care primește. Bina le-a tăiat.

Dar creația nu este încă independentă. Se grăbește spre ceea ce vrea Keter să dea, dar în același timp nu-și controlează dorințele. Pentru a vă controla dorințele înseamnă să fiți deasupra lor, să vă ridicați la un nivel mai înalt; când controlați, creați dorințele voastre, iar nu dorinţele vă controlează.

Astfel, întreaga creație începe cu cele patru etape ale luminii directe. În plus, ultimul grad, Malchut, în cele din urmă umplut cu toată plăcerea, care este lumina Keter, se numește Malchut al Lumii Infinitului, pentru că împlinirea lui este absolut infinită: primește cât de mult dorește și este împlinit prin asta.

Din  KabTV „Bazele Cabalei” 11/27/18

Filed under: Intrebare si Raspuns, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→