Iluminarea lui Malhut

Tora, Leviticul, 26:18 – 26:20: Dacă nici după toate acestea nu Mă veți asculta, atunci voi înmulți de șapte ori pedeapsa pentru păcatele voastre, voi frânge îndărătnicia voastră cea mândră și cerul vostru îl voi face ca fierul și pământul vostru ca arama. În zadar vă veți cheltui puterile, că pământul vostru nu-și va da roadele sale, nici pomii din țara voastră nu-și vor da roadele lor.

„Voi înmulți de șapte ori pedeapsa pentru păcatele voastre” înseamnă că, în loc de starea corectă de ZON, cele șase Sfirot de Zeir Anpin și o Sfira de Malhut, eu iau numai pe cea mai întunecată, Malhut.

Cu mulți ani în urmă când am simțit această stare pentru prima oară, l-am întrebat nervos pe profesorul meu, Rabaș: „Ce e asta?” El a intrat puțin în starea mea, a simțit și a spus: „Aceasta este iluminarea lui Malhut”. Este simțită ca întuneric, ca un abis fără fund, ca o teroare care-l cuprinde pe om în întuneric, iar el nu poate să facă nimic. Totul îngheață pur și simplu la locul lui.

Această stare a continuat pentru câteva momente, poate numai o miime de secundă, dar impresia care a rămas a fost imprimată adânc în mine. În Spiritualitate, nimic nu dispare vreodată! Dar, acest sentiment poate fi tras din memorie și parțial experimentat.

Astfel, dacă Zeir Anpin nu o luminează pe Malhut, pedeapsa este de 70 de ori mai mare. Sau, poate fi invers, Zeir Anpin strălucește, dar Malhut simte Lumina ca pe întuneric, ca pe un abis, ca pe un trup negru care înghite tot. Asta se întâmplă când Lumina pătrunde într-un Kli absolut nepregătit să o primească.

Din KabTv „Secretele Cărții Eterne” 12/11/ 2014

Bunătatea în lumină opusă

Tora, Leviticul, 26:14 – 26:17: Dar dacă voi nu mă ascultați și nu îndepliniți toate aceste porunci (Mițvot) și dacă veți disprețui rânduielile Mele și veți respinge Legile Mele și nu veți îndeplini poruncile Mele rupând astfel Legământul Meu, atunci și Eu voi face la fel cu voi. Voi trimite asupra voastră groaza, tuberculoza, frigurile și bolile și vă vor face mult timp fără speranță și în deznădejde. Veți semăna semințele în zadar și dușmanii voștri le vor mânca. Îmi voi întoarce fața împotriva voastră și veți fi învinși de dușmanii voștri. Dușmanii voștri vă vor conduce și veți fugi când nimeni nu vă va alunga.

Tot ceea ce citim aici este în interiorul omului. Este frica de propria noastră umbră fiindcă, dacă nu suntem gata pentru urcarea spirituală, fața Creatorului ne pare un întuneric teribil. Cele mai mari frici, temeri și orori pe care un om le poate trăi, apar atunci când el întâlnește calitatea dăruirii la care el este complet opus.

Totul se bazează pe faptul că trebuie să ne pregătim pentru revelarea Creatorului. Altfel, El își întoarce fața de la noi dar, evident că noi suntem în opziție cu ea, așa că, noi schimbăm imaginea și o percepem ca fiind partea opusă, fiindcă nu suntem gata pentru ea. Atunci, dăruirea ni se pare a fi cea mai cumplită pedeapsă când, de fapt, noi suntem cei care creăm întunericul, prin imaginea noastră interioară incorectă.

Toate necazurile și nenorocirile care ne par a fi trimise de Creator sunt percepute ca suferințe, fiindcă omul percepe incorect stările bune prin care Creatorul ni se revelează actunci când a venit vremea pentru aceste revelații. În loc să simtă că acestea sunt bune, sunt sursa vieții și a milei, omul le simte ca fiind … groaza, tuberculoza, frigurile și bolile…

Fiindcă nu suntem pregătiți să percepem corect Lumina, simțim Lumina ca fiind întuneric. Creatorul nu ascunde nimic de noi. Din contră, El ne dezvăluie permanent lucruri dar, fiindcă noi îi suntem complet opuși, dezvăluirea este dureroasă. Nu există o oroare mai mare pentru noi decît revelarea calității dăruirii și a iubirii adevărate, fiindcă acest sentiment este pentru egoul nostru mai rău decât moartea. Este așa fiindcă noi nu putem să percepem această calitate, să o asimilăm și să o topim în interiorul nostru.

De aceea ni se spune: Dar dacă voi nu mă ascultați și nu îndepliniți toate aceste porunci (Mițvot) și dacă veți disprețui rânduielile Mele și veți respinge Legile Mele și nu veți îndeplini poruncile Mele rupând astfel Legământul Meu, atunci și Eu voi face la fel cu voi. Voi trimite asupra voastră groaza, tuberculoza, frigurile și bolile și vă vor face mult timp fără speranță și în deznădejde.

Din KabTv „Secretele Cărții Eterne” din 12/11/2014

 

Ce este Dumnezeu?

Dumnezeu este o conexiune de iubire între oameni. Mai precis, conexiune înseamnă o acțiune și senzația care însoțește acțiunea. Proprietatea care apare ca rezultat al acestora este numită Dumnezeu. Noi nu ne putem imagina această proprietatea în afara noastră.

De aceea este interzis să privești pe Dumnezeu ca pe o imagine. În Cabala, interzis înseamnă imposibil.

Este posibil totuși să-L descrii ca pe o proprietate care se îmbracă în fiecare din noi, ca proprietate a iubirii, dăruirii și contopirii. Este spus: „Am să-L cunosc pe Domnul din interiorul meu. Te voi cunoaște din acțiunile Tale.”

Dumnezeu poate fi atins numai prin eforturile noastre de a ne uni și, cerința noastră pentru unitate, în esență, este o chemare la revelarea Creatorului.

De îndată ce omenirea admite că în noi locuiește un egoism global și puternic și, de îndată ce vom învăța să vedem egoismul ca pe o criză care însoțește toate acțiunile noastre controlabile, va fi un semn că am ajuns la punctul de tranziție către următorul nivel spiritual. Aceasta este o stare în care oamenii vor fi uniți nu prin relații egoiste, ci prin construirea legăturilor altruiste dintre ei.

Înainte ca această tranziție să aibă loc, manifestarea opusă din noi a Creatorului, egoismul (Faraon, Aman, etc.) ne va presa să continuăm să ne dezvoltăm de dragul revelării Lui. Cu alte cuvinte, El este cel care, prin impact asupra noastră prin partea Lui opusă, ne face să-L revelăm.

Este spus: „Nu este nimeni în afară de El” fiindcă noi suntem guvernați de o singură Forță, fără să conteze dacă această Forță provine din partea din față a Lui, direct sau, din partea Lui opusă (din spate), partea ascunsă, după cum e spus „M-ai înconjurat din spate și din față”.

Asta ne face să creștem și să ne dezvoltăm în prima fază a avansării noastre, înainte să recunoaștem egoismul nostru ca fiind o forță rea. Dezvoltarea finală a egoului, partea opusă a Creatorului (Faraon, Aman, etc), se dezvăluie treptat și aspectul său corespunde celor patru faze de dezvoltare a răspândirii Luminii directe. Asta are menirea să aducă creatura (dorința) să construiască o reacție independentă, cele patru faze de exil și scufundare în egoism și, cele patru niveluri de eliberare de sub autoritatea Faraonului. Azi, noi, (grupul lui Avraam, poporul lui Israel) am obținut a patra fază a procesului nostru de eliberare.

Numai după ce trecem prin cele patru faze și ne admitem egoismul, adică partea opusă a Creatorului, numai după ce recunoaștem și înțelegem că egoul nostru este rău, putem să ne confruntăm cu acest lucru. Egoismul a fost inserat artificial în noi de către Creator, pentru a ne face să ne decidem care parte a Creatorului vrem să o alegem, cea opusă, partea negativă sau, fața Lui adică, iubirea deasupra egoismului, credința deasupra rațiunii.

De aceea, noi va trebui să înțelegem că nu există nimeni care ne face rău, din contră, toate cu care ne confruntăm sunt menite să se întâmple pentru a promova viitoarea noastră creștere. Noi suntem aceia care definim starea în care suntem, prin reacția noastră la evenimentele în care suntem implicați. Dacă ne raportăm corect la circumstanțe, cu înțelegerea că nu contează ce va urma să se întâmple cu noi, asta ne este trimis de Creator, necazurile noastre vor fi înlocuite de partea pozitivă a Creatorului. Nu există niciun fel de condiție intermediară. Există fie spatele Creatorului, fie fața Lui.

Pentru a rezuma cele de mai sus, nu este Creatorul cel care își schimbă impactul asupra noastră de la negativ la pozitiv, ci noi suntem cei care ne modificăm atitudinea față de acțiunile Lui, de la neînțelegere și respingere, la înțelegere și acord.

Diferența dintre Dumnezeu și Creator este că Dumnezeu este calitatea superioară detașată, în timp ce Creatorul este acțiunea, guvernanța, proprietatea apropierii și simțirii. Dar, toate aceste definiții sunt adevărate numai pentru oamenii care luptă să-L reveleze, care aspiră să-L simtă.

Vezi Partea 1 și 2 din Lecția zilnică de Cabala din 20/03/2015

O țară care nu are niciun dușman

Tora, Leviticul 26:6-26:8: Și Voi trimite pace pe pământ și nimeni nu vă va tulbura; Voi goni fiarele sălbatice și sabia nu va trece prin pământul vostru; veți alunga pe dușmanii voștri și vor cădea de sabie în fața voastră; cinci din voi vor birui 100 și 100 din voi vor goni 10 000 și vor cădea dușmanii voștri de sabie în fața voastră.

Dușmanii sunt diferite dorințe necorectate care apar deodată în om și s-au revelat în el. Nu există alți dușmani decât calitățile noastre interioare, dar care se revelează la exterior, fiindcă lumea noastră este o replică a calităților nostre interioare.

Este spus: „ veți alunga pe dușmanii voștri și vor cădea de sabie în fața voastră; cinci din voi vor birui 100 și 100 din voi vor goni 10 000 și vor cădea dușmanii voștri de sabie în fața voastră” fiindcă omul va avea întotdeauna puterea, forța Luminii, pentru a învinge dușmanii care se ridică în fața lui, va avea puterea să-i învingă și să continue.

Întrebare: Eu totdeauna cred că este vorba despre o alegorie care se referă la un stat mic numit Israel, care arată ca o ureche de ac pe harta lumii. Este înconjurat de mulți dușmani dar, va fi în stare să-i învingă dacă va fi compatibil cu legea dăruirii?

Răspuns: Chiar mai mult de atât. Nu va avea niciun dușman. Dușmanii vor apărea pentru un moment și imediat vor deveni prietenii noștri, cei care ne vor ajuta, fiindcă noi vom fi protejați de calitățile dăruirii și iubirii.

Întrebare: Nu ți-a venit niciodată să renunți fiindcă acest lucru nu se întâmpla atât de repede pe cât ți-ai fi dorit să se întâmple și că, de fapt, în acel moment se întâmpla invers?

Răspuns: Trebuie să simțim în felul acesta fiindcă am ieșit din Egipt numai în starea de întuneric total. De aceea, aștept nerăbdător această stare, aștept vremea în care vom fi cu toții în stare să ne supunem ei.

Oamenii care sunt atrași de revelarea Creatorului trebuie să înțeleagă că trebuie să trecem prin aceste faze, că trebuie să ne susținem unul pe altul și că trebuie în orice situație să avansăm sau să ne furișăm dacă nu avem puterea să o facem așa. Nu există nicio altă cale. „Numai acela care urmează calea o va depăși”. Sper că vom fi în stare să fim cu toții, cel puțin pe cea mai grea parte a acestui drum, așa încât să nu lăsăm oamenii în Egipt.

Întrebare: A început deja perioada cea mai grea?

Răspuns: Da și sunt bucuros că a început. Nu vom vorbi desprea ea prea mult fiindcă altfel nu i ne vom supune. Vom începe să ne liniștim: „Totul e în regulă, așa trebuie să fie, totul este încă în fața noastră.” Atunci, într-adevăr nu vom fi în stare să reușim în nimic. Vedem ce face Creatorul: „Vino cu mine la Faraon încă o dată! Și încă o dată!” – și atunci, ar trebui să-i calmez pe toți cei aici de față? Din contră, trebuie să se supună la toate astea.

Tora spune: „Și a fost seară și a fost dimineață, o zi” Ceea ce înseamnă că fără noapte nu există zi; fără noapte nu există nicio zi întreagă, fără noapte nu există nicio Lumină. O zi! Ea este numai după seară, noapte, sau întunericul cu care obținem Lumina. Fiecare stare, oricare ar fi ea, trebuie să înceapă din partea negativă.

Din KabTv „Secretele Cărții Eterne” 12/11/2014

Cum patrunde cineva in calculatorul creatiei?

Intelepciunea Cabala vorbeste doar despre descoperirea sistemului superior care este ascuns in natura. In spatele naturii pe care o vedem, simtim si descoperim cu cele cinci simturi ale noastre, exista un sistem care ne conduce, intreaga noastra viata, si toata evolutia noastra.

Intelepciunea Cabala se ocupa cu descoperirea acestui sistem. Explica in ce fel acest sistem, forta superioara, ne-a creat, cum noi existam, cum evoluam, si la ce stare trebuie sa ajungem in final.

Acest intreg sistem se numeste Elokim (God). Elokim si natura (HaTeva) sunt unul si acelasi lucru (au aceeasi valoare numerica in Gematria, si asta indica faptul ca au aceeasi esenta). Si totusi, prin cuvantul „natura” noi nu ne referim la natura fizica din jurul nostru, ci la un sistem imens, a carui parte minuscula ni se dezvaluie, iar 99.9% din el ne este ascuns.

Oamenii de stiinta confirma si ei ca au descoperit doar o parte minuscula a ceea ce se intampla in realitate, dar ei spera ca prin evolutia continua a stiintei, ei vor descoperi ce este ascuns. Insa, exista un strat in sistemul naturii pe care niciodata nu il vom putea descoperi cu cele cinci simturi fizizce ale noastre, pentru ca aceste simturi sunt limitate – sunt doar cinci organe de simt, si obiectele create de noi pentru a le mari zona.

Aici, noi avem nevoie de o suplimentara si noua metoda, pentru a descoperi sistemul ascuns in care conducerea superioara care ne dezvolta, se ascunde. Din acest sistem, noi putem vedea, simti, si descoperi care este destinul nostru, ce ne motiveaza, si daca avem libertatea de a alege in tot ceea ce facem – sau doar ni se pare asa, dar, de fapt, nu suntem liberi, ci doar indeplinim vointa unei forte anume, o dorinta a unui program unic?

Intrebare: Acest sistem imi conduce viata si viata tuturor acum si tot timpul?

Raspuns: Bineinteles! Acesta este un sistem general si complet, in care noi existam ca si cum am fi intr-un calculator gigantic care determina totul pentru noi, transformandu-ne si miscandu-ne prin diferite situatii, de la inceputul creatiei pana la sfarsitul ei.

Intrebare: Intelepciunea Cabala investigheaza acest calculator gigantic?

Raspuns: Da. Ne descopera intreaga realitate, incluzand aceasta lume si lumea superioara. Explica felul in care noi ne miscam intre cele cinci lumi, si cum noi ajungem la faza finala. Cine incepe sa recunoasca si sa ajunga la acest sistem, se cheama cabalist.

Intrebare: Cum influenteaza aceasta intelepciune si realizare, viata cuiva? Ce ii ofera?

Raspuns: Cand cineva devine familiar si ajunge la sistemul superior, el descopera toate fortele care actioneaza in el, si consecintele actiunilor lui. El descopera daca actiunile lui sunt planificate de sus, sau daca el poate sa isi strecoare in ele, componenta lui libera si proprie. Este aceasta viata un „meci vandut”, ca si cum ar fi intr-un fel de masina, si nu e nimic de facut? Se poate ca il priveste cineva si il urmareste din afara, efectuand tot felul de exercitii si experimente pe el, despre care nu stie nimic, doar indeplinind vointa unei dorinte superioare in aceasta lume – sau poate el sa ajunga in lumea noastra la un nivel in care el adauga ceva propriu, si , in plus, poate el descoperi dorinta superioara si sa o oblige sa il implice si pe el, asa incat ca el sa aleaga singur? El va descoperi toate aceste lucruri.

Intrebare: Tu spui ca exista un fel de sistem care ma conduce acum, in acest moment?

Raspuns: Nu numai acum, ci intotdeauna! Este deasupra timpului, miscarii si spatiului.

Intrebare: Dar eu nu il simt; nu simt ca cineva ma conduce. Eu ma conduc pe mine!

Raspuns: Tu simti cum se comporta corpul tau, cum este condus? Nu, are un program intern, si se comporta ca un fel de mecanism. Tu nu simti asta, dar in interiorul lui exista un numar infinit de faze si procese.

Intrebare: Am crezut ca creierul imi activeaza corpul.

Raspuns: Asa ti se pare tie. Corpul tau activeaza un program si mai complex.

Intrebare: Cine ma activeaza pe mine?

Raspuns: Acel gigantic calculator, forta superioara, te conduce nu numai pe tine, ci pe toti impreuna, intreaga realitate.

Intrebare: Dar ce vrea de la viata mea?

Raspuns: Forta superioara vrea sa o descoperi si sa deveniti parteneri. Asta inseamna ca vei descoperi scopul ei, cat de minunata, completa, eterna si buna, este aceasta forta.

Intrebare: Cum putem patrunde in acest imens calculator?

Raspuns: Pentru a face asta, trebuie sa fi un hacker talentat.

Intrebare: Care hackeri sparg acest calculator?

Raspuns: Cei care invata Intelepciunea Cabala pot penetra in acest calculator, in sistemul superior.

Din Programul de radio israelian, 103 FM, 15/02/15

Libertatea si dependenta

Din Tora, Cartea Leviticului, 26: 1-2: „Sa nu va faceti idoli, nici chipuri cioplite; nici stalpi sa nu va ridicati; nici pietre cu chipuri cioplite in dalta sa nu va asezati in pamantul vostru, ca sa va inchinati la ele, ca eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. Zilele de odihna ale Mele sa le paziti si locasul Meu cel sfant sa il cinstiti, ca eu sunt Domnul.”

Sa nu va inchinati, inseamna sa incercati sa fiti cat de independenti posibil – liberi.

Acesta este un paradox, dar libertatea si independenta trebuie sa fie formatate sub sloganul „caci eu sunt Domnul Dumnezeul vostru”, care implica lipsa absoluta de libertate. In aceasta lipsa absoluta de libertate, eu realizez ca trebuie sa fiu liber complet, ceea ce inseamna sa ma ridic deasupra mea si sa fiu unit cu Creatorul.

De fapt, in aceasta unire cu El, eu obtin independenta completa. Este greu de inteles acest paradox, datorita dualitatii lui, dar asa este. Oamenii de stiinta care se ocupa cu fizica cuantica, incep si ei sa realizeze acesasta dualitate. Desi ei nu o percep, teoretic ei inteleg ca asa este.

Cu toate acestea, cum putem integra aceste doua oponente? Este absolut imposibil. Este imposibil in perceptia noastra a unei singure dimensiuni. Noi nici nu ne putem imagina ce inseamna sa fim liberi, conform unirii noastre cu forta Creatorului. In acest scop, trebuie sa avem un sistem intern care combina ambele oponente.

Intrebare: Asta inseamna ca trebuie sa fiu liber de toti idolii si icoanele pe care le urmez.

Raspuns: Idolii si icoanele sunt necesare dezvoltarii mele. Trebuie sa ma sprijin pe ceva, ca un copil care tine o anumita jucarie, o suzeta, sau o patura, si nu se poate descurca fara ele. Eu simt lumea prin ele.

Este imposibil sa avansez fara idoli si icoane, caci noi ne dezvoltam in masura in care ne ridicam deasupra lor. De fiecare data schimb diferitele zeitati, pana cand depasesc aceste stari, astfel devenind complet liber de idoli si in acelasi timp, sunt total dependent de Creator.

Acest fenomen este tipic vremurilor noastre, cand idolii si icoanele dispar treptat, si o persoana are impresia ca atarna in aer. Incepem sa ne curatam de ele, dar, in acelasi timp, ele se inmultesc si se imprastie. In curand vom vedea o mai mare atractie catre religie, si mai multe razboaie care se presupun a fi placute Domnului.

Umanitatea trebuie cumva sa taie aceasta stransa si complexa conexiune, si sa faca ceva cu economia si politica, si cu raul care l-au cauzat in lume.

Si totusi, nu vor rezolva nimic prin aceasta metoda. Singura alternativa pentru toate suferintele, este educatia adecvata a oamenilor, si aducerea lor la constientizarea a ceea ce se intampla in lume. Nu exista nimic altceva, nicio alta metoda de schimbare a omului, sau de a ne pune in presiune, din partea naturii sau a societatii. Acest moment critic se apropie.

Din „Secretele cartii eterne”, KabTV, 19/11/14

Spune fiului tău și tuturor

Întrebare: Se spune că, în timpul cinei festive în cinstea începerii Paștelui trebuie să le spunem copiilor noștri despre exodul evreilor din Egipt. Ce anume ar trebui să le spunem? Care este cel mai important lucru pe care ar trebui să-l știe?

Răspuns: În primul rând, nu cred că există o diferență între adulți și copii. Se spune: „spune-i fiului tău”, adică fiecare care nu știe aceste lucruri și vrea să învețe este ca un fiu pentru noi. Toată lumea ar trebui să-şi dea seama ce înseamnă „Exodul” și modul în care acesta este diferit de eliberare.

Noi ar trebui să știm dacă suntem încă în stare de exil și continuăm să cautăm răscumpărarea. Exilul este o stare care este opus răscumpărării. Ele sunt două senzații interne opuse; până acum, suntem în imposibilitatea de a defini oricare dintre aceste statusuri din noi.

Vorbind despre Egipt … A fost așa de rău pentru evrei? La început, s-au bucurat din plin de alimente și au dus o „viață de regi”. „Faraonul i-a tratat foarte bine; a fost un adevarat paradis. De ce dintr-o dată șapte ani de sațietate au fost înlocuiţi cu șapte ani de foamete și evreii au recunoscut că sunt în exil?

Oamenii au pierdut scopul vieții. Nu înţeleg de ce o trăiesc. Astăzi, foarte mulți oameni pot face aceeaşi mărturisire: „Nu știu de ce am trăit. Aceasta otrăvește viața mea, în măsura în care nu vreau să rămân în viață. ” Oamenii aleg să devină teroriști din disperare, în căutare de Lumină în viața lor. Ei caută un ideal pentru care merită să trăiești. Lupta cu lucruri care nu se potrivesc cu idealurile lor îi face să simtă că sunt eroi în cucerirea dușmanilor. Acest lucru face să aibă senzația că viața lor are un scop; în caz contrar se simt morţi. În zilele noastre, mulți oameni sunt preocupați de găsirea scopului în viață.

Fără ţel vital, existența noastră își pierde gustul și chiar moartea arată mai bine pentru noi decât acest tip de viață. Abundența de carne egipteană și usturoi nu ne mai satisface. În Egipt am întâlnit tot felul de dorințe umane: mâncare, sex, familie, bani, putere, și cunoștințe.

A fost un paradis pentru toată lumea, iar evreii au fost cei mai respectabili și bogaţi din toată populaţia egipteană. Deci, ce le lipsește? Numai scopul vieții. Când acest tip de întrebare se trezește într-o persoană o otrăvește pierzând senzația de viață. Suntem de părere că trăim într-o cușcă de aur și suntem în imposibilitatea de a ieși din ea.

Aceasta este ceea ce se numește „sclavie.” Viața noastră prosperă ne sufocă și ne omoară. În cazul în care în existența noastră nu am fost la fel de „sătui” ar justifica dorința noastră de a fugi de ea. Cu toate acestea, egoismul nostru nu ne permite să respingem o existență confortabilă. Ego-ul nostru primeşte placere de la viaţa egipteană. În același timp, suntem conduşi de o întrebare: „De ce trăim? Suntem oameni sau doar animale? „Aceasta este ceea ce se întâmplă în lume în zilele noastre.

Vă putem oferi tot ceea ce avem nevoie pentru a trăi o viață bună, dar tot ceea ce avem este îmbibat cu amărăciune. Întrebarea despre esența vieții este mult mai importantă decât beneficiile materiale obișnuite. Ea ne aruncă din partea de sus a muntelui în abis, făcând astfel să ne recunoaștem obscuritatea noastră totală. E foarte frecvent în lumea modernă și în special în rândul generațiilor mai tinere.

Începem să simțim că suntem în exil, în egoismul nostru care ne ține sub conducerea sa și nu ne lasă să plecăm. Aceasta stare se numeste „robia egipteană.” Noi trebuie să ne eliberăm de ea.

Din KabTV lui „O viață nouă” 3/31/15

Când „frugala Pâine” se transformă în „Pâine a iubirii”

Întrebare: Paștele este o sărbătoare specială. Toată lumea o respectă, atât persoanele laice cât şi cele religioase. Toată lumea se pregătește pentru Passover Seder (masa festivă de Paşte), curăţenie în casă, cumpărarea de haine noi, invitând oaspeți și intenționând să sărbătorească Passover Seder cât mai bine . Vreau să înțeleg esența și semnificația simbolică a acestei sărbători. Cel mai important simbol pentru Paşte este Matzach. Ce înseamnă?

Răspuns: Matzach simbolizează starea în care folosim doar vasele noastre de dăruire, fără interferențe din eul nostru, voința noastră de a primi. Este interzisă utilizarea dorințelor egoiste, deoarece acestea sunt proprietatea lui Faraon. Noi trebuie să ne ridicăm deasupra lor. Detaşarea de dorinţele noastre egoiste semnifică „pâinea frugală” sau Matzach. Trebuie să ne raportăm la fiecare numai cu dragoste și dăruire în măsura în care aceasta este posibil pentru noi. Noi nu suntem pregătiți pentru asta încă, nici nu înțelegem pe deplin ce înseamnă.

Paștele este o „stare mică” (Katnut), care este asociată cu lipsa de energie. Sărbătoarea semnifică exodul nostru din puterea construcţiei egoismului și trecerea la jurisdicția de unitate și dragoste între noi. Numele sărbătorii, Pe-Sach, înseamnă tranziție, sărind de la egoism la iubire și dăruire. Această trecere este un simbol al sărbătorii.

Paștele este o sărbătoare a libertăţii; este o fugă de la ego-ul devastator care ne îngroapă în viață. Ca urmare a răscumpărării, ajungem să fim o națiune liberă într-o țară liberă, adică independenţi de dorințele noastre (țară sau Eretz derivă din Ratzon sau dorință). Ne oprim din a ne „înghiţi” unii pe alții ca mai înainte. Mai degrabă, ne străduim să devenim poporul lui Israel, să ne unim și să devenim un întreg.

Acesta este de fapt exodul din Egipt. Nu este o noțiune geografică sau fizică; este o senzație internă de a ajunge la libertatea interioară, scăpând de îngerul morții. Viața noastră de zi cu zi este o dovadă că natura noastră rea funcţionează ca un înger al morții care ne îngroapă.

Nu ne permite să primim plăcere şi mereu ne obligă să ne luptăm și să ne certăm, și chiar ne conduce la războaie internaționale. Egoismul nu înseamnă dorința noastră de a primi plăceri standard, de familie, copii, mâncare bună, vacanţe, sau de a călători. Ego reprezintă o atitudine inadecvată a unei ființe umane spre un alt om.

Este o dorinţă de a primi placere în detrimentul altora. Aceasta explică de ce exodul din ego înseamnă o evadare din ura faţă de vecinii noștri, de la gelozia constantă, incapacitatea noastră de a-i tolera pe alții, detașarea și divizarea în numeroase partide, și sectoare.

Întrebare: Trebuie să renunțăm la ceva?

Răspuns: Trebuie să respingeţi ego-ul, care este măsurat doar prin gradul vostru de negativism față de ceilalți.

Întrebare: Pe termen lung, voi câștiga sau voi pierde în senzația mea internă de fericire și mulțumire?

Răspuns: Sunt absolut pozitiv că putem câștiga doar și nu avem nimic de pierdut. Noi suferim daune pentru că ne tratăm unii pe alții rău.

Întrebare: Dacă ne întoarcem la simbolurile Paștelui, ce înseamnă Matzach astăzi, în Israelul din 2015? 

Răspuns: Trebuie să începem să ne tratăm bine reciproc. Aceasta va declanșa o atmosferă aparte, care va aduce binele printre noi. La început, relațiile noastre viitoare vor părea prea „simple”, deoarece îi vor lipsi mai multe nuanţe şi gusturi care rezultă din argumentele noastre fără sfârșit și din neînțelegeri. Vom fi ca niște copii buni ale caror mame îi imploră să nu se lupte unii cu alții, dar ei nu simt viața în comportament pașnic.

Abia după ce se implică în conflicte cu prietenii lor primesc impresii diversificate. Acesta este motivul pentru care, la prima vedere se numește „pâine frugală” sau Matzach. Mai târziu, vom începe dezvoltarea relațiilor noastre care permit nu numai să ne detașăm de răutate prin diminuarea în a mai trata prost pe vecinii noștri , promovând tot ceea ce ne permite să ajungem la relații bune, binevoitoare printre noi.

E ca şi cum am parcurge un tunel îngust și am putea ajunge treptat la un drum puternic, larg, de relații binevoitoare dintre noi toți. Apoi, „pâinea frugală” se transformă în cel mai bun tort, așa-numita „pâine a iubirii.”

Din KabTV lui „O viață nouă” 3/24/15

Legile naturii conţin tot ce este bun

Tora, „Levitic” 26: 3-26: 4: Dacă veţi urma legile Mele și veţi respecta poruncile Mele și le veţi împlini, vă voi da ploi la timpul lor, câmpiile vor da roadele lor, și pomii vor da rodul lor.

Poruncile Creatorului sunt legile naturii – atât legile naturii lumii noastre pe care o vedem în parte cât și legile naturii superioare a căror înţelegere este ascunsă de la noi – care se bazează pe atributele iubirii și dăruire, cooperare reciprocă, și înțelegere.

Treieratul va dura până la culesul viilor și culesul viilor va dura până la semănat; veți mânca până vă veţi sătura, și veți trăi în siguranță în țara voastră. (Leviticul 26: 5). Acest lucru înseamnă că totul va reveni la starea sa normală, nu numai în viața noastră corporală atunci când o persoană are tot ceea ce are nevoie, şi de asemenea, în viața spirituală.

Dacă vom începe să păstrăm legile Torei, vom primi o răsplată la nivelul la care le-am îndeplinit, fie pe nivelul spiritual sau pe cel al nivelului corporal, sau pe ambele niveluri împreună. Sistemul este construit în așa fel încât, dacă suntem încorporaţi în mod normal în ea și îndeplinim rolul nostru, luând locul noastru în natură, toate vor funcționa armonios, umplându-ne astfel pe fiecare dintre noi cu armonie.

Întrebare: Care este semnificația cuvintelor „veți mânca până vă veţi sătura, și veți trăi în siguranță în țara voastră”?

Răspuns: Aceasta se referă la două niveluri. Un nivel este nivelul nostru uman în care ne aflăm, în scopul de a ne aduce și de ne adapta la al doilea nivel, la nivelul spiritual. Pâinea este întruchiparea atributului Hassadim (Bina dăruirii).

„Veți mânca până vă veţi sătura,” înseamnă conectarea la Bina și atingerea pe deplin a acestui atribut. Cuvântul, ţară, provine de la cuvântul dorinţă (Ratzon). „Și veţi trăi în siguranță în țara voastră”, înseamnă că trebuie să îndeplinim toate condițiil din dorința noastră, iar apoi toate dorinţele vor fi umplute. Tora descrie structura sistemului care operează şi ne influenţează, care se numeşte sistemul lumilor spirituale: Adam Kadmon, Atzilut Beria, Yetzira, și Assiya.

Am avansa în aceste Sfiroturi, și cooperarea noastră reciprocă cu ele este posibilă doar atunci când suntem conectaţi reciproc într-un mod drept, armonios, completându-ne și realizând un nou domeniu al întreagii umanităţi în interiorul acesteia.

Dacă vom continua această condiție, ne aflăm în armonie totală cu Sfira externă, ca urmare a dorințelor noastre comune (dorință de ţară adică), iar tot ceea ce este bun ne umple. Ne simțim în acest sistem într-un mod perfect, și ne simţim în același mod, și, astfel, lucrăm împreună.

De la a KabTV „Secretele din Cartea Eternă” 11/12/14

 

Refugiul

Intrebare: Holocaustul, care a lovit poporul evreu, a fost cel mai tragic eveniment din toata istoria noastra. Dar, cand vedem cum anti-semitistii cresc in numar in intreaga lume, se pare ca in loc sa devina un fapt al trecutului, Holocaustul este posibil chiar si astazi. Holocaustul poate avea loc din nou?

Raspuns: Scopul procesului in care ne aflam, este sa ne mantuim de natura noastra egoista, si sa cerem sa o inlocuim, sa inlocuim ura cu o iubire frateasca. Si, pentru a realiza asta, noi trebuie sa invatam despre intregul program al creatiei.

Intelepciunea Cabala explica faptul ca intreaga creatie este un sistem inchis, iar toate partile lui sunt interconectate la toate nivelurile, intr-o singura sfera. Astfel, fiecare element afecteaza toate celelalte elemente, si ele iau parte armonios in acest sistem, cu exceptia omului.

Imagineaza-ti o sfera care contine natura fixa, plante si animale, care traiesc intr-o simbioza totala intre ele. Chiar daca vedem cum una dintre ele mananca pe alta, este doar din cauza ca omul, cea mai dezvoltata creatura, este rau si egoist din fire.

Egoismul ne separa si ne obliga sa benefeciem pe contul celorlalti, sa concuram si sa platim razboiul. Fiecare persoana se simte mai bine daca reuseste sa o ia inaintea celorlalti, in loc sa ii lase pe ei sa il ocoleasca.

Natura umana este opusa naturii perfecte, globale, integrale, care este un sistem rotund, inchis. Dar, in cele din urma, omenirea trebuie sa ajunga la echivalenta cu natura, si sa atinga o stare minunata, perfecta, unde toate tarile din lume sunt unite.

Exista un popor special, numit poporul lui Israel, care are metoda de a ajunge la unire. Acest popor a trait intr-o astfel de unitate, timp de 1600 de ani, din timpul Babiloniei antice.

Cand a iesit din Babilonia antica, poporul evreu a trecut prin tara lui Canaan, Egipt, si desertul Sinai, iar apoi a ajuns in tara lui Israel, unde a trait pana la distrugerea Templului, si expulzarea lui in ultimul exil. Timp de cca 1500 de ani, acest popor a trait sub principiul iubirea aproapelui ca iubirea de sine.

Poporul evreu a trait atingand starea naturii generale a unirii, si in virtutea ei, a insusit legile naturii generale, a ajuns la „Creator”, sau perfectiune, iubire reciproca, si daruire.

Dupa aceea, noi am cazut de la inaltimea iubirii, in ura, si asa am devenit egali tuturor popoarelor lumii, printre care traim pana in zilele noastre. Dar, acum cca o suta de ani, poporul evreu a avut sansa de a se reintoarce in tara lui Israel, pentru a crea aici inca odata, tara lui Israel.

Statul Israel trebuie sa fie creat conform programului nostru, legile sub care am trait inainte, adica legile unirii poporului si statului. Fara o astfel de unire, care se potriveste poporului evreu, si anume, „iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti”, nu putem deveni o natiune. De aceea, inca suntem numiti o adunare a exilatilor.

Doar folosind metoda unirii care ne-a fost data, noi vom crea statul Israel. Altfel, nu putem fi considerati un stat. Se pare ca locuim impreuna, intr-o tara, dar, in realitate, fiecare persoana este de una singura. Asa traim astazi. Multi oameni chiar ar prefera sa plece, si ar parasi fericiti tara, daca ar avea posibilitatea sa traiasca bine in strainatate.

Nu exista niciun spirit al unui popor aici, care traieste intr-o tara, pe pamantul ei. Este mai mult un refugiu, unde ne-am adunat pentru ca nu am avut alta solutie. Oricum, in timp ce in generatiile trecute, imediat dupa Holocaust, cand evreii au evadat aici din alte tari, Israel se asemana cu un refugiu, astazi nu mai este unul, pentru ca astazi fiecare persoana are posibilitatea sa calatoreasca in lume, si sa traiasca oriunde doreste. Poti intalni evrei in fiecare colt al lumii. Adica, inca odata, noi suntem imprastiati in intreaga lume, ca si cum pericolul ar fi trecut, si noi am putea sa iesim din refugiu.

Dar, conform planului creatiei, noi trebuie sa devenim o natie, si nu cu scopul de a trai bine, ci de a da tuturor exemplul corect. Asta inseamna sa devenim „Lumina deasupra popoarelor lumii”.

Va trebui sa ajungem la acea unire, fie ca vrem sau nu. Altfel, vom avea tot felul de probleme, in interiorul statului Israel, impreuna cu ura oribila si anti semitismul din afara, din alte tari, pana cand toate acestea ne vor obliga sa ne unim. Dar, putem deveni noi insine constienti de necesitatea de a ne uni, si sa incepem sa lucram in acest scop, conform metodei Cabala, care explica cum sa iti iubesti aproapele ca pe tine insuti. Atunci, nu va trebui sa fim impinsi de la spate spre asta, prin cearta din interior si ura din exterior.

Din „O viata noua”, Kab TV, 12/04/2015