Tora, Levitic (Tzav), 6-17:6-18: Domnul a vorbit lui Moise astfel: Vorbește lui Aaron și fiilor lui: aceasta este jertfa de ispășire. În locul în care ofranda este sacrificată, va fi sacrificată ca jertfă de ispășire înaintea Domnului: acest loc este eminamente sacru.

Păcatul este o stare în care suntem cufundați în ego. Dacă sunt mai aproape de mine decât de altcineva, este deja un păcat. De aceea, de obicei este dificil să nu păcătuiești.

Deci, trebuie să corectăm dorința în care vreau să profit înainte de a mulțumi pe ceilalți. Este ceea ce numim o ofrandă (Korban) care în ebraică provine de la rădăcina ”a se apropia” (Karov), apropiind dorința noastră de atributul de dăruire. O ofrandă este partea egoului meu pe care o pot sacrifica în scopul de a dărui celorlalți și a-i iubi.

Rolul nostru și al omenirii este de a percepe, de a înțelege și de a simți că egoul este rău, pentru că nu este nimic altceva decât asta. Dar noi ne referim la egoul care nu ne permite să ne conectăm la ceilalți și nu la înclinațiile personale și calculele fiecărei persoane, care nu au de-a face cu Tora.

Tora este adunarea dorințelor în jurul Muntelui Sinai, în jurul urii reciproce pe care o simțim unul față de altul, care începe de la un lucru mic, de la a fi mai aproape de mine decât de voi. Totul se rezumă la revelarea în egoism. Formula este foarte simplă: ”Am creat înclinația rea, am creat Tora ca condiment”, deoarece Lumina în ea reformează. Pentru că Lumina Torei ne aduce înapoi la sursă, la Creator, la atributul de dăruire și iubire.

Kab.tv, ”Secretele Cărții Eterne”, 10.12.2013

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Cum vor măsura oamenii succesul în societatea viitoare?

Răspuns: Valoarea succesului va fi opusul a ceea ce este astăzi: in masura in care, în ciuda ego-ului meu, fac totul doar pentru beneficiul societatii. Caut doar binele societatii și nu aștept nimic pentru mine. Acest lucru este un serviciu pentru alții, fără nici o recompensă. În loc de a folosi pe altii, astfel încât acestia vor servi buzunarului și mândriei mele, m-am folosit pe mine insumi pentru a-i servi. Aceasta este o abordare opusă a ego-ului. Este numita daruire a Luminii Reflectate. Datorita acestei abordari, începem să vedem realitatea printr-o colecție de oameni, și ceea ce discernem în această formă se numește lumea spirituală.

Întrebare: Ce este lumea de Sus? Cum este posibil să o vedem?

Răspuns: Trebuie să ne inversam: să începem să ne gândim constant la alții, în loc sa ne gandim la noi insine. Este un mod inversat de a percepe realitatea, prin intermediul societății, prin lume. Și, în loc sa folosesc toată lumea pentru beneficiul meu, m-am folosit pe mine insumi în beneficiul tuturor.

Întrebare: Cum putem motiva o persoana pentru a se transforma in acest mod?

Răspuns: Motivatia vine din marile suferinte care ne imping la punctul de „este mai bine să mor decât să trăiesc”, dar nu va fi posibil să murim și din necesitatea de a ne transforma din persoane egoiste in persoane care daruiesc; sau prin re-educare, studiind conectarea intelepciunii, pe care trebuie să o oferim. Din moment ce ne raportam la oameni, în mod corect, nu suntem interesați în așteptarea unor lovituri care sa ne forteze să ne conectam, impotriva protestelor, oferim spre a fi utilizat sistemul de corectare acum.

Din emisiunea de pe Kab TV “O nouă viaţă” 4/29/14

Filed under: Criza, globalizare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: De ce a ales Creatorul o națiune pentru o misiune specială, și această alegere este legată de religie?

Răspuns: Adevărata religie este de a iubi prietenul ca pe tine însuți. Este regula pe care Avraam a făcut-o cunoscută în vechiul Babilon și el a adunat oameni în jurul lui conform acestei reguli în interiorul unui grup numit Israel, adică Yashar El (direct la Creator).

Doar câteva persoane din Babilon l-au urmat pe Avraam; cei care au avut cele mai mari vase de dăruire. Toți ceilalți aveau vase de primire. Intenționat a fost astfel, ca ei să aibă o șansă să se ajute reciproc.

Întâi, sunt corectate vasele de dăruire, astfel încât să poată urca la un nivel spiritual. Atunci când Avraam le-a colectat, nu aveau nimic. Deci, au trecut întâi prin întărirea inimii numită Egipt, adică ei nu urcă, ci mai degrabă coboară.

După exodul din Babilon, ei coboară în Egipt, apoi ies din Egipt și urcă spre primirea Tora. Traversează apoi deșertul, construiesc primul Templu și cad. Urcă din nou până la înălțimea celui de-al doilea Templu, și trec printr-o altă coborâre la nivel corporal. Asta pentru a fi mutual încorporați cu națiunile lumii și pentru a se pregăti pentru finalul corectării lumii.

Întregul proces, începând cu exodul din Babilon și tot ceea ce urmează este în scopul de a realiza o mai mare conexiune. Este ceea ce a învățat Avraam. În momentul în care ai au început să se conecteze, au simțit că erau într-o coborâre și mai mare. Lumina care a strălucit asupra lor le-a permis să coboare tot mai adânc în egoul lor și să vadă că erau departe de dăruire, de Lumină. Prin urmare, au simțit diferența, delta dintre starea de exil din Egipt și nivelul în care erau atunci când au părăsit Babilonul și ar fi rămas la același nivel fără Lumină. Aceasta este diferența dintre Lumină și egoul nostru.

Din partea a 5-a a Lecției zilnice de Cabala, 19.05.2014, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

Baal HaSulam, Shamati nr.1 „Nu exista altcineva in  afara de El”.  Este scris, „nu exista altcineva în afară de El”. Acest lucru înseamnă că nu există nicio altă forță în lume, care are capacitatea de a face ceva împotriva Lui. Și ceea ce omul vede, că există lucruri în lume care neagă existenta Casei superioare, sursa solitara, motivul este că aceasta este voia Lui.

Creatorul vrea să ne dea sentimentul că există și alte forțe și surse de influență existente în lume: persoana însăși și multe alte persoane.

Și se consideră că este o corecție, numită stânga respinge și dreapta atrage, două forme de supraveghere superioră pentru a invata o persoana. Ceea ce înseamnă că,  ceea ce stânga respinge sunt considerate corecții. Acest lucru înseamnă că există lucruri în lume, care, să începem cu ele, au scopul de a distrage o persoană de la calea cea dreapta și prin care el este respins de la Sanctitate, de la conexinea cu Creatorul.

Și beneficiul respingerilor este că, prin intermediul lor, o persoana primeste o nevoie si o dorinta completa de la Creator ca El să o ajute, pentru că vede ca prin ea însăși nu poate să se mențină pe imaginea corecta a realității. Din moment ce vede că altfel este pierdută, va fi dispărută, este pierdută în această lume .

Nu numai că nu progresează în munca sa, dar vede că regresează. Devine din ce în ce mai dificil pentru noi să ținem legătura cu Creatorul. Și sunt atat de multi cei care abandoneaza acesta cale; ei cred că acestea nu pot fi potrivite pentru ei sau că drumul în sine nu este corect și conduce la un obiectiv de neatins.

Noi nu înțelegem că dificultățile  ne sunt date in mod intenționat. Este bine dacă nu reușim! Pentru că atunci simțim o nevoie de Creator și începem să ne apropiem de El și depășim doar în mod ingenios o anumită sarcină.. Creatorul ne dă în mod intenționat din ce în ce mai multe sarcini și mai dificile, care nu pot fi efectuate , pentu ca astfel să cerem ajutorul Lui; vom dori să ne apropiem de El și sa nu ne mai luptăm singuri cu dificultățile.

Înainte de a putea să aderam la Creator, vom încerca să înțelegem și să simtim ceea ce se întâmplă în viață. La inceput, fiecare arde cu entuziasm și este plin de energie. Dar după aceasta, incepem sa ne răcim treptat și începem să vedem că nu este ușor. Cel mai important lucru este să se înțeleagă că acesta este un proces natural.

Noi nu avansam intr-un mod egoist de la un succes la un succes mai mare. În special  lipsa de succes în a percepe realitatea, în a intelege lumea, este un semn bun. Acesta arată că vom realiza ca nu suntem gata pentru a obține prin noi înșine și avem nevoie de ajutorul Creatorului.

Principalul lucru aici nu este să ne retrage, ci să continuăm să avansăm. Dacă o persoană nu judecă ceea ce se întâmplă în conformitate cu intelectul său pământesc ci percepe corect,   atunci înțelege că dezamăgirea, disperarea, confuzia și lipsa de succes ii sunt trimise de către o putere mai mare, aceea că nu este nimeni in afara de El. Apoi revine la decizia  aceea ca nimeni nu il poate ajuta, decat Însuși Creatorul. Acest lucru il determina sa faca o cerere din toată inima, prin care Creatorul va deschide ochii și inima lui și sa il aducă mai aproape de adeziune eternă cu Dumnezeu.

Acest lucru înseamnă că cere să se apropie și să adere la puterea mai mare și nu la soluția problemelor sale materiale. Nu vrea să  schimbe și să înțeleagă lumea; mai degrabă, vrea să se conecteze cu Creatorul prin ea. Astfel, rezultă că toate respingerile pe care le-a experimentat au venit de la Creator. Acest lucru înseamnă că au apărut nu pentru că a greșit.

Tocmai pentru că Creatorul nu oferă posibilitatea de a avansa, aparent creeaza confuzie, respingeri și tulburări. El ofera ajutor unei persoane, arătându-i deficiențele sale în starea sa actuală trimițându-i gândurile și argumentele care sunt împotriva muncii spirituale. Și aceasta este numai pentru ca persoana să vadă că ceea ce îi lipsește este unirea cu Creatorul și nu prosperitatea în această lume.

Și, pe măsură ce depășește, vede întotdeauna cât este mai departe de sfințenie decât alții. El se uită la prieteni și vede că toți aparent avansează, în timp ce el nu face ata. Dar el, pe de altă parte, are întotdeauna plângeri și cereri și nu poate justifica comportamentul Creatorului și cum El se comportă față de el. Acest lucru îl doare. De ce nu este el unul cu Creatorul? În cele din urmă, ajunge să simtă că el nu are nicio parte în sfințenie.. Cu toate acestea, acest lucru este ceea ce-l face să realizeze că numai Dumnezeu poate ajuta într-adevăr pentru a-l aduce mai aproape.

Din Congresul din Franța ”Unul pentru toți, toți pentru unul” ziua a doua 5/10/14, Lecția 2

Filed under: Congrese, Munca spirituala, Perceptie, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Opinie (Serghei Mats, psiholog, regizor, lector la Institutul de psihologie al Universităţii Ruse pentru științe umaniste , Moscova): „Pot sentimentele să vă înşele? – Nu vă faceţi griji, ele au fost concepute pentru acest lucru. Fiecare dintre noi traiește in propria lume individuală. Această lume este umplută cu sentimente personale.

„Această realitate conţine iluzii optice, zgomote ciudate, unele senzații si mirosuri neânțelese, pseudo halucinaţii (cinema, computer).

„Oamenii pot vedea absolut realist, aud şi simt lucruri care nu ar putea exista. Sunteţi în căutarea unei pânze albe, iluminată de un proiector sau pe un panou, constând din RGB-triade, si cu siguranță vi se pare că vă apar evenimente care te fac să  râzi şi să plângi.

„În mod similar, mulţi experimenteză fenomenele psihice; ei de fapt „văd,” „simt, şi” aud voci; pentru ei sunt toate adevărate, „o altă realitate”, care nu lasă nici un motiv pentru îndoieli.

„Uneori, viaţa cuiva poate depinde de natura psihologică complexă a emoţiilor umane. Cu ce grad de adevăr poate unul afirma că într-adevăr a văzut şi a auzit tot ceea ce părea pentru el că ar fi văzut şi auzit, fără îndoială?

„Este un lucru ciudat: evoluţia, care ar trebui să ne aducă mai aproape la subiectul principal de adaptare-realitate, în multe cazuri, de fapt, desparte mintea, acoperind-o într-o lume individuală, care nu este mereu confortabilă, dar este întotdeauna simţită. Ce face acest lucru?”

Comentariul meu: Dezvoltarea noastră vine pe două căi astfel încât noi, (1) ca urmare a dezvoltării noastre, (2) descoperim o cale complet inadecvată. Este această frustrare care ne va permite să (3) ne dăm  seama şi să accepăm un nou mod de dezvoltare, diferită  de prima (1), dezvoltarea spre unitate, în care ni se va dezvălui un nou organ de simț şi prin care vom revela existenţa noastră adevărată într-o lume nouă, mai mare.

Filed under: Criza, globalizare | Add Comment/Ask Question→

Cele cinci cărți ale Torei corespund celor cinci atribute pe care omul trebuie să le descopere în interiorul lui şi să le corecteze. În aceste proprietăți, el va descoperi de fapt lumea în care există cu adevărat.

În loc de lumea fizica fictiva, el începe să vadă o lume diferită și simte că trăiește de fapt în ea; o lume eternă și perfectă, în timp ce continuă în mod constant sa exploreze şi să realizeze internalitatea ei. Dar toate acestea se întâmplă în funcție de dezvoltarea unei persoane în cele cinci simțuri spirituale.

Fiecare dintre lumi caracterizează dezvoltarea unui anumit simţ de bază, cum ar fi simţul atingerii, de exemplu, dar in interior includ toate celelalte simţuri . Apoi, simțul gustului se dezvoltă si include in el toate celelalte simțuri.

Ii urmeaza apoi simțul mirosului, auzului si al vazului care includ, de asemenea, toate celelalte simțuri. Acest lucru înseamnă că fiecare nivel, chiar și cel mai mic, este format din toate cele cinci, deoarece nu poate fi un alt sentiment, dar că  sentimentul este făcut din ele.

Astfel, fiecare parte a Torei este conceputa pentru dezvoltarea unui sentiment major, insa aceasta le include pe toate celelalte simturi. Aceasta ar putea părea la început ca o repetiție, dar nu este așa.

De exemplu, putem vorbi despre dezvoltarea de simțului de a gusta în simţul văzului şi apoi de dezvoltarea vazului in simtul gustului;  cele doua se completeaza si intrepatrund . Atunci când o persoană  simte un gust suplimentar într-un anumit aliment, acesta devine mai atractiv în aparenta. Pe de altă parte, daca ii este dat niște terci de cereale, iar aspectul vizual nu este tocmai placut, el este dezgustat de ea, deși are un gust fin.

Prin urmare, există diferențe si  în povestirile din Tora. Dar în cazul în care cineva încă nu înțelege despre ce este vorba, ar putea crede că se tot repeta: un anumit trib rataceste prin deșert, și de fiecare dată nu il asculta pe Moise cu privire la anumite lucruri. Totul este la fel, același peisaj, aceleași personaje și aproape aceleași probleme.

Dar, pentru că personajul principal  în Tora este Creatorul (care, în principiu, nu este prezent în orice altă carte), se pare că atrage și surprinde tot. Este o carte veșnică pentru că există forță în ea.

Nimeni cu o imaginație dezvoltata nu poate crea o astfel de carte, o carte care va atrage oameni de-a lungul veacurilor, indiferent cât de mult incearca Nu pare a fi ceva special în ea, dar de secole, omul nu o poate parasi.

S-ar părea că cele mai puternice povestiri din Tora sunt aventuri pline de acțiune: exodul din Egipt, lupta poporului, cele zece plăgi; dar dintr-o dată părțile care sunt în legătură cu acțiunile obișnuite, cum ar fi impartirea painii, a tămâii,  sunt umplute nu numai cu sens, energie, sentimente, dar, de asemenea, începe să prindă viață în simțurile noastre. Acesta este paradoxul a Torei.

Din emisiunea de pe Kab TV Secretele cartii eterne 10.12.2013

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Ce este de făcut dacă, după ce am verificat nevoile și lipsurile prietenilor, vedem că nu putem să-i ajutăm, nu știm cum să răspundem nevoilor lor?

Răspuns: Ne rugăm, cerem ajutor.

Întrebare: Cum să facem o cerere corectă, o rugăciune, pentru ca ea să aducă Lumina care Reformează?

Răspuns: Pentru asta, trebuie să intri în problema prietenului ca și cum ar fi a ta.

Întrebare: Dar eu nu pot să mă schimb.

Răspuns: Da, doar prietenii te pot schimba. Pe drumul spiritual, o persoană vede cât este de slabă. În calea spirituală descopăr că nu am mâini. Nu am nici un mijloc să mă ajut și sunt în întregime la mila mediului meu. Dacă prietenii o vor, voi avansa; dacă ei nu o vor, nu voi avansa.

Deci, atingem un adevărat Arvut. Pentru a avansa, am nevoie de conexiunea cu prietenii. Deci, sunt pregătit să le dau totul.

Și apoi, invers: nu mai vreau nimic pentru mine, nu mă gândesc la avansarea mea. În schimb, mă gândesc la posibilitatea de a-i susține, de a-i ajuta. Acesta este adevăratul Arvut.

Din partea a 5-a a Lecției zilnice de Cabala, 16.05.2014, Scrierile lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala | Add Comment/Ask Question→

În mod tradițional, oamenii cântă melodii scrise de cabaliști, în tonalități minore triste. Dar trebuie să înțelegem că fiecare melodie cabalistică este deasupra Tzimtzum, adică deasupra preocupării pentru sine.

Toate melodiile sunt îndreptate spre Creator cu o dorință arzătoare de a adera la El cu dăruire și iubire, de a-I aduce Lui mulțumire, de a-I asemăna Lui în relațiile cu alte persoane. Ele nu exprimă regret cu privire la dificultăți și suferințe sau plângeri în privința greutăților vieții, așa cum este de obicei înțeles în religii.

Preocupări ca acestea și tristețea generală a unei persoane nu sunt menționate în înțelepciunea Cabala și în cărțile de Cabala. Este astfel deoarece cabaliștii sunt într-o stare care este dincolo de Machsom, în frontierele lumii spirituale; prin urmare, nu țin cont de ei înșiși, ci doar de Creator.

Și, dacă lor le pare rău, este doar pentru că nu pot realiza mai mult devotament și abnegație pentru Creator. Toate gândurile, toate dorințele și așteptările sunt îndreptate spre exteriorul unei persoane și acest lucru ar trebui să se facă simțit în melodie. Acest cântec este o revărsare luminoasă și entuziastă a sufletului.

Dacă noi cântăm o melodie a lui Baal HaSulam, trebuie să ne imaginăm starea sa și să încercăm să fim cât mai aproape de el. Altfel, vom asocia această melodie cu starea noastră fizică, lacrimile și cererile noastre: Dă-mi, dă-mi, dă-mi! Vom transforma sacrul în profan.

Din pregătirea Lecției zilnice de Cabala, 20.05.2014

Filed under: Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Întrebare: Când o persoană atinge credința în Creator, care este dovada că este pe drumul corect?

Răspuns: Credința trebuie să fie reînnoită la fiecare nou nivel. Credința este dăruire, nivelul de Bina, Hafetz Hessed, dăruire pentru dăruire, ceea ce permite să se ridice deasupra dorinței de primire. Este ceea ce numim credința în Creator.

Mă ridic deasupra dorinței mele de primire, deasupra Tzimtzum, la nivelul de Bina, pentru a dărui în scopul de a dărui. Astfel, mă îndrept direct spre Creator.

Între timp, nu pot să folosesc o dorință de a dărui; nu pot să mă așez la masa gazdei și să profit de toate aromele, simțind că îi aduc plăcere. Realizez corecțiile mele preliminare, mă ridic deasupra fazelor Shoresh, Aleph, Bet, Gimel, Dalet ale Aviut, dorind să fiu deasupra dorinței mele și mă îndrept doar spre Creator.

Nu privesc decât la El. Arome seducătoare se ridică de la masă, dar privesc la Creator. Chiar dacă simt cât sunt aromele de savuroase, Creatorul este mai important pentru mine. Nu mă opresc forțat pentru că îmi este rușine să iau ceva de pe masă. Creatorul a devenit, pur și simplu, atât de important pentru mine, că trebuie să aleg între El și farfurie. Este ceea ce numim nivelul credinței.

Prefer să aspir la Creator în loc să mă îndrept spre farfurie. Această decizie este luată în cele patru faze de Ohr Yashar (Lumina directă), Bina.

Din prima parte a Lecției zilnice de cabala, 20.05.2014, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca spirituala, Spiritualitate | Add Comment/Ask Question→

Opinie (Efim Reytblat, inginer, fondator al ştiinţei gominisologii) „Cum se poate  întâmpla ca, până în prezent, să nu existe nici o ştiinţă a umanităţii? Există câteva ştiinţe umane (anatomie, biologie, fiziologie, psihologie, antropologie, gerontologie); există o ştiinţă a societăţii (sociologie), şi nu există nici o ştiinţă a omenirii! Există o ştiinţă despre animale, şi nu există nici o ştiinţă a umanităţii! Cum aflăm modul în care umanitatea şi omul se pot afecta reciproc?

„Ordinea Mondială (umanitatea) ar trebui să fie aliniată cu legile naturii.

„Sistemul uman se caracterizează prin procesul de auto-organizare, conexiuni verticale şi orizontale. În cazul în care legăturile verticale sunt nesatisfăcătoare, controlul sistemului individual este rupt. În cazul în care conexiunile orizontale sunt nesatisfăcătoare, apar conflicte între societăţi.

Sistemul uman este un sistem deschis. Principiul de bază al unui sistem deschis se observă –constante schimburi intensive cu mediul – cu sistemul societății şi cu sistemul de realitate viitoare.”

Comentariul meu: Omenirea nu se poate înţelege pe sine. Putem înţelege doar ceea ce este sub noi. Pentru a sări pe o masă, este necesar să sari deasupra mesei.

Prin urmare, ştiinţa despre animale există şi există ştiinţa despre organismul nostru, ca ființă.

Dar aceasta nu poate fi o știință despre oameni, comunităţile lor, şi chiar mai mult, despre umanitate ca un sistem unitar de comunităţi. Nu putem avea o astfel de ştiinţă şi astfel cunoaşterea precisă înainte de a ne ridica la nivelul stării noastre prezentate mai sus şi de acolo, de sus, începe de fapt studiul despre noi înşine.

Acestea sunt posibilităţile şi de aplicare a științei Cabalei. Numai prin metodele sale este posibil să ne ridicăm deasupra nivelului nostru curent şi ea ne dezvăluie adevăratul sistem de conectare a umanităţii, calea şi scopul său.

Filed under: Criza, globalizare | Add Comment/Ask Question→