Sunt într-o reţea de forţe care mă influenţează. Suma lor totală reprezină natura. Care este scopul ei? Ce vrea de la mine? Spre ce mă îndreaptă?

Îmi este clar că dezvoltarea mea mi se dezvăluie cu un scop. Sunt convins de asta, prin exemplul dat de alte părţi din natură. De exemplu, o fructă mică, acră, creşte într-un măr mare, suculent şi dulce.

La fel ca nivelele de dezvoltare vegetale şi animale ale naturii, aşa şi eu mă dezvolt, parcurgând stări opuse, care sunt bune şi rele. Este imposibil să avansezi numai pe o singură parte. Le alternez, făcând un pas cu stângul şi apoi cu dreptul, din nou şi din nou. Revelez tot timpul o lipsă care corespunde viitoarei împliniri.

Atunci fac o calculaţie: Încotro mă duce acest proces? Unde mă direcţioneză natura? Şi văd că mă obligă să sufăr o dezvoltarea socială. Pe parcursul ultimelor milenii, umanitatea a trebuit să dezvolte societatea din ce în ce mai mult şi, în interiorul societăţii, să dezvolte interconexiunile dintre noi.

Revelăm răul, egoismul nostru, ura dintre noi şi, ca rezultat, începem să înţelegem nevoia de a ne uni. În lumea modernă, globală, acest lucru devine evident.

Care este utilitatea? Utilitatea este că eu intru în următorul nivel al dezvoltării mele, nivelul naturii coumune a universului. Voi obţine binele absolut şi voi dobândi similaritatea cu natura perfectă.

De aceea, nu iau în considerare stările intermediare prin care trec de-a lungul drumului. Dacă am scopul în faţa ochilor minţii şi mă gândesc constant la el, atunci simt binele şi acum. Cel mai important lucru este să plutim la suprafaţă, deasupra tuturor acestor senzaţii prezente, atât bune cât şi rele.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 3/25/11 despre Educatia Globala

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Primul principiu al educaţiei: Natura este unită şi noi suntem în opoziţie faţă de ea.

Partea a doua: Reprocitatea ca fundaţie a echilibrului: Fiecare componentă a naturii caută echilibrul şi armonia (în limbajul ştiinţei – către homeostază). Aşa şi noi, fiind părţi ale sistemului naturii, trebuie să ajungem la echilibru şi armonie.

Faţă de nivelele mineral, vegetal şi animal ale naturii, care aspiră la echilibru în mod instinctiv, noi trebuie să ajungem la unitate şi la consideraţia reciprocă a intereselor pe baza unei dezvoltări conştiente. Asta este singura diferenţă între om şi celelalte elemente ale naturii.

O persoană trebuie să dezvăluie dezechilibrul în mod conştient, prin experienţe şi în mod logic. Trebuie să vadă toate aspectele pozitive şi negative: cât de opusă şi cât de echilibrată este cu natura. Trebuie să simtă şi să îşi cultive receptivitatea la acest lucru, să o dezvolte până într-o asemenea măsură încât senzitivitatea sa de a fi în echilibru cu natura o va conduce chiar în vârful scării spirituale.

Aşa cum a spus Baal HaSulam, primim metoda Cabala pentru a deveni conştienţi de răul nostru. Abordăm o nouă metoda de educaţie, astfel încât devenim conştienţi de răul din noi, deoarece nu trebuie să facem nimic altceva. Experimentând răul, ne îndepărtăm în mod natural de el şi luăm înapoi doar atât cât să nu îl mai suferim. Deci, cultivând în noi senzivitatea faţă de rău, ne vom îndepărta din ce în ce mai mult de el, întotdeauna la o distanţa la care nu îl vom mai simţii.

Răul se dezvăluie în ura noastră reciprocă, care ne face opuşi cu natura creaţiei. Asta este problema cu care ne confruntăm astăzi: să conectăm toate durerile şi greşelile lumi moderne cu lipsa interconexiuniilor dintre noi, dezacordul cu natura globală.

Principala noastră problemă este absenţa conexiunii dintre noi. Problema nu este în scăderea resurselor naturale şi în poluare. De fapt, nu contează. Natura este capabilă se se cureţe ea însăşi şi să se întoarcă la starea corectată, dar chiar şi asta depinde numai de buna noastră interconectare.

Nu trebuie să ne uităm la natură ci la ceea ce se întâmplă între noi. În acest fel vom obţine similaritatea cu ea.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 3/16/2011 din Principiile Educaţiei Globale

Filed under: Educatie, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Întrebare: În lumea noastră sunt multe forme de unitate. Ce fel de unitate pretinde Natura de la noi?

Răspuns: Natura aşteaptă de la noi să ne unim ca un singur om într-un singur suflet, să fim un întreg, un sistem integral, global, similar Naturii însăşi.

Ea vrea de la noi să ne simţim unul pe altul, nevoile celorlalţi, în gânduri şi dorinţe şi să oferim fiecăruia ceea ce el sau ea vor si le lipseşte. Ea doreşte de la noi să ne susţinem unii pe alţii într-o unitate colectivă.

În acest sistem noi nu ar trebui să fim o parte care le deranjează pe toate celelalte, iese din perfecţiunea generală şi iese în evidenţă prin corupţia sa. Nu ar trebui să fim o tumoare canceroasă care manâncă trupul de viu, sau o piesă spartă care face motorul să se oprească şi să se supraîncălzească. Trebuie să ne aducem pe noi înşine la o corespondenţă cu Natura şi să ne corectăm pe noi înşine cu viteza ei.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 3/16/2011 Principiile educatiei globale.

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Munca noastra spirituala este numita “munca Creatorului”. Dar de ce se numeste asa daca noi suntem cei care trebuie sa o faca? Aceasta munca este grea, incurcata si cere mult efort. Atribuim atat de mult timp si efort pentru, de fapt daruindu-ne intreaga noastra viata…. si totusi este numita « munca Creatorului, » pentru ca in timpul acestei munci il luam pe El sau Natura drept exemplu.

Totul merge mai departe si se intoarce la radacini, inclusiv stadiile mineral, vegetativ si animat. Astfel, aceste programe se dezvolta dupa un program propriu.  Este imposibil sa schimbi acest program, si nu este necesar. In afara de asta, nimeni nu il poate schimba pentru ca aceste nivele nu au libertatea alegerii. Ele sunt lipsite de intelegere si de perceptia a ceea ce li se intampla si cine le conduce.

Dar mai departe, dincolo de aceste nivele, umanitatea se dezvolta. Nu este doar o creatura cu doua picioare, ci o fiinta care poate sa ia legea dezvoltarii in propriile maini si sa o faca independent. Acesta este stadiul « uman » (Adam). Pentru a-si implini scopul, trebuie sa il ia pe Creator drept exemplu, si nu sa astepte ca Creatorul sa il dezvolte asa cum face in stadiile mineral, vegetativ si animat. Un om este cineva care vrea sa se dezvolte singur, intr-o forma mai rapida.

De aceea el vede munca Cratorului: Ce ii face El creatiei? Unde o conduce ? Ce vrea sa faca din noi ? Noi vrem sa ne dezvoltam singuri si repede.

Baal HaSulam arata asta prin urmatorul exemplu: O persoana nu asteapta un ghiont ca sa se dezvolte dintr-un ou incalzit de o gaina, ci stabileste singur cantitatea de oua necesara cantitativ si calitativ pentru a-si satisface nevoile. Nu intreaba puii despre ce pot face si ce nu, ci construieste incubatoare care sa il aprovizioneze cu gaini conform stadiului de dezvoltare pe care si l-a asumat.

Acelasi lucru este valabil si pentru calea spirituala. Daca o persoana nu doreste sa stea si sa astepte ca « presiunea dezvoltarii » sa il impinga spre scop, atunci el alege scopul si mijloacele necesare pentru a-l atinge pentru a lua acele mijloace in propriile-i maini. De asemenea construieste un « incubator » sau « o sera » inauntrul careia se poate aseza pentru a fi sub influenta legilor care ii accelereaza dezvoltarea.

Cautand asemanarea cu Creatorul, peroana invata modul in care Creatorul lucreaza cu ea, si isi construieste un mediu pentru sine, o “sera”, pentru a accelera procesul dezvoltari sale astfel incat aceleasi forte de dezvoltare sa opereze prin mainile sale. Aceasta este deja « calea Torei », calea Luminii, care este forta de dezvoltare. Astfel, persoana are nevoie mai departe de Lumina care este mai puternica decat cea pe care a primit-o in timpul dezvoltarii sale naturale.

Pe calea spirituala ne numim “muncitorii Creatorului” pentru ca Il luam pe El ca si exemplu si realizam acest exemplu asupra noastra. Construim un mediu special, o « sera » care ne ajuta sa absorbim o mai forta de dezvoltare si ne ofera influenta ei pentru a ne dezvolta noi insine.

Din prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 2/27/11, Scrierile lui Rabash

Filed under: Evolutie, Lectia zilnica, Libera alegere - Niciun comentariu→

Stiinta Kabbalah vorbeste despre lumea spirituala si fortele ca se afla in natura. Aceste forte influenteaza materia lumii noastre, creaza diverse imagini in ea, al caror rezultat este intregul univers cu tot ceea ce este in el : minerale, vegetatie, animale, oameni. Dar vedem toate acestea pe un ecran in partea din spate a creierului, si de aceea ne apare ca fiind in fata noastra. In acest fel ne imaginam realitatea.

De aceea stiinta Cabala este separata de aceasta imagine falsa, chiar daca aceasta imagine este cea care ne ajuta sa ajungem la profunzimea creatiei, la intentiile sale, si la caracterul Creatorului. Totusi, in esenta stiinta Cabalei ne invata sa mergem de la imaginea exterioara la cea interioara adevarata stare in care doar doua forte raman – forta Creatorului si forta creatiei.

Desigur fiecare se imparte in mai multe parti, anumite forte si actiuni. Dar in esenta se vorbeste doar despre fortele de a darui, de a ne bucura si ce se intampla intre ele. Asta face intreaga stiinta.

Daca o stiinta vorbeste despre interactiunea acestor doua forte fundamentale, atunci avem stiinta Cabalei. Si daca vorbeste despre diferite rezultate din aceste nivele ale materiei – mineral, vegetative animat si uman, atunci avem stiintele acestei lumi .

Desigur, stiintele sunt adevarate pentru ca ne dau puterea de intelegere asupra comportamentului exterior, prin care actiunile acestor doua forte interioare sunt exprimate. Dar aceste stiinte sunt limitate si putem sa ne bazam pe ele doar in legatura cu lumea noastra ingusta.

Intelegem ca stiinta Cabalei, care ne explica cum cele doua forte fundamentale actioneaza in natura, este baza tuturor celorlalte stiinte. Si asta nu include doar stiintele naturale care studiaza natura si lumea exterioara, cum ar fi fizica, chimia, biologia si zoologia, ci de asemenea si cele ce apartin de om direct, cum ar fi muzica, dansul, arta.

Toate acestea sunt de asemenea parte a celor “sapte stiinte externe” pentru ca ne dau intelegerea asupra abilitatii omului de a percepe si simti lumea sa.

Din partea a 4a a Lectiei zilnice de Cabala  2/21/11, “Introducere la Panim Meirot uMasbirot”

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce inseamna conectarea dintre depresie si natura noastra?

Raspuns: Depresia este senzatia de goliciune a dorintei. Exista dorinte, dar nu exista implinire. Este cea mai vie manifestare a naturii noastre. De fapt, Creatorul creaza dorinta, iar aceasta dorinta tanjeste sa fie implinita. Aceasta este natura noastra.

Dorinta colectiva unde ne aflam cu totii sau fiecare mica dorinta individuala, este alcatuita din cereri de implinire. Cand dorintei ii lipseste implinirea interioara, intrebarea este unde este implinirea. Daca este undeva aproape si dorinta simte ca este aproape dar nu inauntru, apare depresia.

Daca aceasta implinire nu ar fi existat, atunci nu ar fi nici depresia. Cine poate stii ce fel de desertaciune simt? Cum ar putea stii niste tarani din Africa ca le lipseste laptopul sau masina de spalat? Dar daca implinirea viitoare, care ar putea fi,dar care nu este inca in tine, apare in viziunea ta, in senzatiile tale, face sa apara depresia.

Deci, depresia caracterizeaza nu o persoana primitiva, ci mai degraba pe cineva avansat. Si, cu cat mai mult mergem inainte, cu atat va fi mai multa depresie,  deoarece dorintele s-au maturizat si, la fel, acum suntem constienti ca ne lipseste implinirea.

Este evident cum in ultimii patruzeci de ani depresia a fost imprastiata pe tot cuprinsul lumii. Astazi este una din problemele de varf. Mai mult, a devenit si o boala. Va continua sa creasca si nu o vom putea opri.

In viitorul apropiat, va trebui sa legalizam si sa vindem droguri tuturor celor care vor. In principiu, vom fi fericiti sa luam orice ca sa nu mai simtim depresia. Dar nu o vom putea invinge. Va veni vremea cand persoana vede problema „rezolvata” in fata lui sau ei dar nu va putea folosi drogurile. De ce? Pentru ca vor simti ca nu acesta este raspunsul la intrebarea lor, „rezolvarea” vidului interior.

De aceea, batalia cu depresia este batalia majora a omului cu desertaciunea sa si exact asta il impinge inainte. Deci, prin numarul celor care sunt deprimati putem vedea cat de aproape este umanitatea de a-si constientiza raul.

Nimic nu ii va fi de ajutor in afara unui angajament decisiv, ferm si dinamic pentru o societate corectata. Doar acolo isi va putea suprima depresia si foarte intensiv, doar deconectandu-se, oprindu-si sentimentele si avand incredere in mediu ca si cand s-ar arunca in apa. Nu exista alt leac, numai influenta mediului. Iar ca rezultat, implinirea apare si imediat va elimina depresia.

Din Lectia a 2a a de la Conventia din Berlin dinn 1/28/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Pe masura ce examinam universul, vedem ca natura impreuna cu lumea noastra ne sunt ascunse. Noi dezvaluim lumea de-a lungul a mii de ani, din generatie in generatie si devenim mai familiari cu ea.

Creatorul este forta comuna a naturii si pentru asta avem nevoie de ceva mai mult timp ca sa Il atingem. Si totusi, de ce ne este ascunsa realitatea? De ce se ascunde Creatorul de noi?

Pentru ca El nu este ca si legile naturii conform Lui: nivele mineral, vegetativ si animat ale dezvoltarii, sau nivelul uman. El este legea comuna care contine gandul, la fel ca si inceputul si sfarsitul universului. Totul este inclus in El. Atunci, de ce a creat totul astfel incat sa fie ascuns de noi?

Ce este atat de special in a obtine revelatia Lui in felul nostru si sa Ii cerem sa ne ajute cu asta? Ce este acest joc? Se ascunde de noi, si noi trebuie sa suferim de-a lungul miilor de ani a dezvoltarii noastre, pana cand venim la intrebarea „De ce este Creatorul ascuns?” Doar atunci intelepciunea Cabalei, metoda de revelare a Creatorului, este dezvaluita. Ce obtinem din asta? Deci, il revelam pe El, si ce se intampla atunci?

Oamenii spun ca vom fi fericiti atunci pentru ca Creatorul este bun si face bine, si vom exista in dragoste deasupra la toata suferinta, odata ce am atins revelarea Lui. Totusi, daca Creatorul este forta infinita de dragoste si daruire, atunci de ce ne-a creat sa fim atat de mizerabili si dezgustatori? De ce trebuie sa muncim atat de mult ca sa ajungem la cel care ne iubeste?

Vedem ca totul este la fel in lume. Oamenii care au trecut prin diferite obstacole in drumul lor pentru a obtine dragostea, unitatea si revelarea o pretuiesc. Ei simt cum beneficiaza si descopera ceva maret, drag, important.

Vedem si cu fiecare persoana in lumea noastra in mod esential doreste sa fie iubit pentru ceea ce este. Totusi, acest fel de relatie dintre noi nu poate exista. Doar o mama experimenteaza aceste sentimente fata de copilul ei, si aceasta dragoste este corporala si animalica. Este naturala pentru mama si o obliga sa isi iubeasca copilul, sa ii dea viata, sa il sustina si sa ii faciliteze dezvoltarea viitoare.

Aceasta este singura exceptie. Deoarece noi nu ii iubim pe ceilalti pentru cine sunt, dorim sa avem dovada a felului in care asta ne va aduce un beneficiu. Tot acest ajutor in a intelege, cel putin intr-o anumita masura, de ce Creatorul are nevoie de acest joc (ascunderea)

El vrea ca noi sa venim la aceasta dragoste fara sa asteptam vreun baneficiu. La fel cum dorim sa fim iubiti pentru ceea ce suntem, El de asemenea doreste sa fie iubit pentru ceea ce este fara sa asteptam vreu castig personal. De aceea nu putem intelege cum sa incepem sa stabilim o conectare cu El inainte sa ne eliberam de egoul nostru.

Primul lucru pe care trebuie sa il facem pentru a dezvolta senzatia de Creator in noi, este sa ne ridicam deasupra naturii noastre. Cu alte cuvinte, trebuie sa ne ridicam deasupra interesul personal, deasupra la „ce castig din asta”?

Asta va fi posibil cand reusesc sa ma eliberez de el,  cand daca nu as fi existat, daca as fi fost absolut independent si obiectiv, as fi in stare sa judec lucrurile in acest fel. Atunci as putea incepe sa il percep pe Creator, forta daruirii, forta binelui din acest moment incolo.

Altfel, daca ar fi sa se dezvaluie pe Sine, as veni la El pentru ca asta ma va avantaja. Si asta pentru ca daca as fi simtit ca El doar arata dragostea, siguranta, sanatatea si fericirea as fi fortat sa Il iubesc pentru ca El este sursa a tot ceea ce este bun. Aceasta dragoste ar fi impusa si dependenta.

De aceea am nevoie sa ma inarmez cu un ecran, o restrictie si anti-natura mea, si sa ma eliberez de egoul meu. Atunci, amandoi am fi purtati de o infinita si pura dragoste fara beneficii personale, si am incepe sa intelegem ca nu Creatorul este cel care se ascunde de om, ci omul Il ascunde cu egoul sau.
Din Lectia introductiva “De ce Creatorul este ascuns” 12/14/2010

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Toate stadiile mineral, vegetativ si animat, si natura vorbitoare se unesc intr-o forta superioara care da viata si guverneaza peste tot. Suntem parti ale unui plan. Acesta este motivul pentru care lumea noastra este globala si toate partile sale interconectate. De fapt, totul este condus de o forta  si noi ne adunam impreuna prin ea. Toate evenimentele care au loc in parti izolate pe glob sunt conectate de forta comuna a naturii.

O conectare directa nu exista, astfel incat nu o putem gasi deoarece vedem doar consecintele, manifestarile conectarii integrale a tuturor partilor din univers. Conectarea insasi trece prin aceasta forta superioara, singura care ne guverneaza. De aceea putem intelege lumea doar reveland aceasta forta singulara.

Asa cum corpul are un singur creier la care toate organele si partile corpului sunt legate, totul este conectat creierului si guvernat astfel. Deci suntem conectati cu o forta superioara existenta in natura, inteleapta si buna, care guverneaza tot si se numeste „Un” Creator.

Daca nu ar fi fost aceste doua forte, nu am fi avut nimic in comun. In acest timp, in aceasta forta care coboara si ne apropie, incepem sa ne simtim „conectati”intre noi si impotriva dorintei noastre. Nu simtim forta insasi, ci mai degraba rezultatul ei prin apropierea noastra, ceea ce este exprimat intr-o interdependenta si mai mare cu fiecare si cu natura.

Este o probelma pentru noi daca nu dorim sa fim legati. Am crezut ca in lumea materiala vom castiga independenta de natura, am sperat ca casa noastra cu un frigider plin, mancare pentru microunde, clima artificiala si conectare virtuala cu lumea prin internet ne vor adaposti complet de natura.

Totusi, simtim ca depindem de natura chiar mai mult deoarece  (Creatorul) este atras mai aproape de noi. Daca recunoastem importanta apropierii Sale si revelatia, astfel alegand sa ne apropiem si de El, vom putea sa pastram legatura cu oamenii ca scop de a intalni Creatorul la jumatatea drumului. Schimba mijlocul in scop si scopul in mijloc!

Acum ca Creatorul este mai aproape, ne simtim rau. Sa il intorcem atunci! Pe masura ce Se apropie de noi, simtim cat de puternic suntem impinsi unul spre celalalt. Hai sa venim mai aproape prin vointa noastra astfel incat El sa coboare chiar in noi si sa ne umple!
Din partea a 4a a Lectiei zilnice de Cabala 1/13/11, „Calitatea intelepciunii ascunse – in General”

Filed under: Lectia zilnica, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Inca de la inceput trebuie sa fiu recunoscator si sa “binecuvantez” faptul ca sunt conectat, ca nu sunt inchis de catre guvernarea superioara, si nu are importanta cum imi este acum : bine sau rau. Cel mai important lucru este ca am unitatea : Stiu despre existenta Fortei Superioare, Natura. Este Bun si Face Bine.  Are minte si inima in felul in care intelegem noi. Ne creaza si doreste ca noi sa ne dezvoltam. In afara umanitatii, chiar acum evoca in mine dorinta de a veni  si trebuie sa fiu recunoscator pentru aceasta aspiratie chiar daca imi aduce discomfort.

Tratez noua mea aspiratie la fel ca si pe celelalte dorinte : Doresc sa o implinesc cat de repede pot, de dragul de a primi. Totusi, aceasta lipsa va fi implinita daca lucrez in modul de a darui. Acesta este un alt tip de dorinta : se bucura doar cand este din abundenta, cand face bine altcuiva.

Trebuie sa tratez dorinta care se trezeste in mine ca o noua creatie. Este imposibil sa continui viata obisnuita cu ea ; nu sunt in stare. De aceea sunt adus la grup, profesor si la studiu ; Sunt introdus metodei Cabaliste, astfel incat voi intelege ca e timpul sa lucrez la o noua creatie.

Acest nou Reshimo sau noua inclinatie in mine nu are inca un vector si o forma. Trebuie acum sa ma introduc in mediu asemeni unei seminte in pamant pentru a putea primi substantele nutritive de la grup. Doar atunci embrionul dorintei mele spirituale va incepe sa se dezvolte.

Mai mult, se va dezvolta intr-o directie complet diferita pentru ca aceasta dorinta apartine unei dimensiuni care este complet noua pentru mine. Asta inseamna ca trebuie sa o tratez diferit de celelalte si sa nu cer acelasi lucru pe care eram obisnuit sa il cer dorintelor mele obisnuite.

Inca ma aflu in dorintele mele anterioare in acelasi fel in care obisnuiam sa ma aflu, dar acum dedic toata energia mea unui nou lastar. Studiez stiinta Cabalei pentru a putea gasi oportunitatea de a realize dorinta, sa o exprim, si dezvalui implinirea din interiorul ei. Acesta este intreaga esenta a intelepciunii.

Nu actionez instictinctiv, in felul in care am actionat pana acum. Noua dorinta cere un “nou stil de lucru” pentru mine. De aceea trebuie intai sa invat o noua metoda, sa dezvolt o noua apropiere.

Totusi, daca nu doresc sa studiez si continui sa actionez in vechiul mod, neridicandu-ma de la nivelul animat la nivelul uman, atunci primesc lovituri. Asta pentru ca noua aspiratie este complet neintentionata sau adaptata pentru primirea mea egoista. Este posibil sa cresc un copil conform legii junglei printre animale salbatice ? Atunci nu va creste ca persoana si nu se va ridica de la nivelul animat.

In acelasi fel trebuie sa studiez pentru a putea hrani corespunzator aceasta saminta si sa creez mediul corespunzator pentru ea. Trebuie sa dovedesc asta prin umezeala, minerale, caldura si lumina – toate lucrurile care sunt necesare  dezvoltarii sale.

Acesta este scopul studiului stiintei Cabalei: studiez cum sa imi cresc corect si optim dorinta mea spirituala.

Dim prima parte a  Lectiei zilnice de Cabala 1/13/11, Scrierile lui Rabash

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Pentru prima data in istoria omenirii, acum, in secolul 21 am ajuns la punctul in care ne simtim pe noi insine in opozitie cu Natura, Creatorul. Am ajuns sa fim conectati intr-un sistem global al umanitatii.

Inainte, Lumina afecta pe fiecare dintre noi in mod individual, astfel incat fiecare dintre noi a crescut prin propriul egoism. Astazi insa, suntem dezvoltati pana la punctul unde lumina ne-a conectat impreuna si ne provoaca un alt tip de dezvoltare in interiorul nostru, care va corecta conexiunile dintre noi.

Inainte de aceasta, nu am fost alaturi de la El, chiar daca El este Unul in miliardele din noi. Azi suntem conectati impreuna, dar involuntar si nu din propria noastra dorinta; si asta din motivul ca suntem opusi Creatorului.

Am terminat dezvoltarea noastra individuala egoista si, prin urmare, ne-am pierdut dorinta de a ne dezvolta in continuare. Lumea a ajuns la un punct de prezentare a unei oportunitati fara precedent, dar oamenii si-au pierdut interesul, increderea in ei, pentru ca dorinta a devenit diferita; dorintele nu mai sunt dorintele personale, ale unui individ, de a-si implini egoismul sau.

Egoismul umanitatii a ajuns la limita maxima si nu poate gasi nimic nou pentru a umple golurile, nici nu simte nevoia de a umple aceste goluri. Lumina a stopat dezvoltarea noastra si acum face presiuni asupra-ne, fortandu-ne sa ne conectam in mod corect cu ceilalti si de a deveni echivalenti cu El, Creatorul.

Aceasta este o altfel de Lumina care are ca scop unificarea noastra. Am ajuns, prin urmare, astazi, la criza mondiala, care este criza legaturii dintre noi, din cauza non-conformitatii noastre fata Lumina, Creator.

Suntem confruntati cu un fenomen nou al secolului 21, unul care nu s-a intamplat niciodata pana acum. Astazi, toate problemele apar la scara sistemului comun si a intreagii umanitati. De aceea noi simtim, ca toti suntem impreuna intr-o singura barca.

Filed under: Societate - Niciun comentariu→