Întrebare: Ca exemplu de dezvoltare vorbim despre coacerea mărului care provine din faza anterioară de amar şi se schimbă într-un fruct delicios. Dar, atunci când cade pe pământ, putrezeşte şi oferă seminţe. Se pare că noi descriem numai fazele intermediare, nu?

Răspuns: Nu e aşa. Ajuns la maturitate, etapa următoare a mărului este dezvoltarea noii generaţii, la un nivel nou. Acesta este motivul exact pentru care putrezeşte, expiră şi îşi dă seminţele, pentru a însămânţa următorul nivel. Asta este tot, aşa că pe drum, el poate servi un nivel mai avansat, pe cel animal sau pe cel vorbitor.

La fel fac şi corpurile noastre din generaţie în generaţie, trăiesc şi mor, aşa că în această viaţă, putem extrage treptat din noi înşine o anume măsură, sau o anumită senzaţie, anumiţi senzori  descendenţi spirituali pentru un nivel mai înalt, cel uman. În ciuda asemănării noastre cu un măr care urmează ciclul vieţii şi al morţii, rezultatele rămân în această viaţă pentru pasul următor de dezvoltare. Pentru asta, noi colectăm în mod specific seminţele umane, sentimentele şi relaţiile, până când, treptat, peste trupuri, ajungem la nevoia de unire.

În acest mod, noi construim încă un sistem al naturii care nu a existat anterior, unitatea care conectează nu trupurile ci conştiinţele oamenilor. Asta este ceea ce noi numim adevărata societate umană, şi nu relaţiile noastre externe care sunt mai rele decât acelea ale animalelor. Noi ne vom uni reciproc într-o societate autentic umană, construită peste noi înşine, pe parcursul vieţii prin care trecem.

Când vom forma această structură, ea va deveni nivelul uman. Toată natura, la nivelele mineral, vegetal, animal şi cele dintre ele, sunt legate într-un singur mecanism unde lipseşte numai un nivel, cel uman.

Până când vom construi între noi tot acest minunat sistem, vom fi o pacoste în natură. Când unitatea noastră e construită, ne vom regăsi pe noi înşine în armonie cu toate celelalte sisteme ale naturii. Atunci vom simţi cât de perfectă şi de frumoasă e toată natura.

La asta trebuie să ajungem. Acesta este nivelul final al evoluţiei noastre. Din generaţie în generaţie, noi am parcurs fazele de dezintegrare, ca şi mărul, şi ne-am dat vieţile pentru generaţiile următoare. Asta este tot, aşa că, în timpul fiecărei vieţi noi putem construi dorinţa că într-o zi va fi una.

Fiecare donează gânduri şi emoţii din ratările şi din realizările lui, ca pe o contribuţie la nivelul uman, a cărui construcţie până în final, va deveni completă. Acest grad este prezent în conştiinţa noastră de când omul s-a diferenţiat de animal printr-o minte specifică, înţelegere, obţinere şi înţelepciune.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 5/1/2011 „Pace în lume”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

În lumea noastră, noi existăm la nivelul animal. De aceea noi putem lua de la natură numai ce ne este necesar pentru susţinerea corpului. Însă, noi extragem resursele ei pentru necesităţile nivelului de vorbitor. Spre deosebire de nivelul animal, nivelul „uman” din mine cere mai mult, vrea bani, onoare, cunoştinţe. Aceste dorinţe nu pot fi satisfăcute prin violarea naturii.

Pot să iau câteva kilograme de metal numit „aur” din ea şi astfel să-mi mulţumesc vanitatea şi dorinţa de putere. Cum se relaţionează metalul la lipsa de putere? De ce folosim resursele de la un nivel pentru nevoile de la alt nivel? Este complet greşit.

Dorinţele referitoare la mâncare, sex, familie, ar trebui să fie îndeplinite după instinctele naturale, care nu distrug natura fiindcă acţionez la nivelul animal. Dacă iepurii, în pădure, nu au destulă mâncare, numărul lor scade, deci ei sunt în balanţă cu natura şi sunt în circuit cu ea direct. În schimb noi, ne plasăm în mod artificial deasupra naturii, exploatând nivelele ei în scopul angajării celui vorbitor.

Corecţia autentică a nivelului vorbitor trebuie să fie diferită. Să folosim natura pentru necesităţi, în timp ce toate celelalte eforturi să fie direcţionate către conexiunea dintre oameni. Astfel corectăm dorinţa noastră de bani, onoare, cunoaştere. Altfel, distrugem nivelele vegetal şi animal, şi este exact la ceea ce suntem martori azi.

În relaţia noastră cu natura, dacă nu ne-am fi folosit dorinţele noastre de bogăţie, onoare şi cunoaştere, ar fi fost mai puţini dintre noi pe pământ, probabil un miliard. Viaţa noastră ar fi fost mai simplă, iar noi nu ne-am fi exploatat dorinţele, în schimb le-am fi corectat. Ca rezultat, viaţa noastră ar fi fost în balans cu natura la nivelele mineral, vegetal şi viu, cât şi cu cel vorbitor.

În plus, acest grad ne-ar fi înzestrat cu senzaţia esenţei interioare a naturii, cu forţa superioară ascunsă în ea. Având corectate dorinţele de bogăţie, onoare şi cunoaştere am fi ajuns să păşim în interiorul naturii şi să vedem în profunzimea existenţei ei eternitate şi perfecţiune.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 5/1/2011 „Pace în lume”

Filed under: Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Poate genocidul impotriva evreilor sa fie un fenomen anume?

Raspuns: Nu este doar un eveniment istoric, ci mai degraba un fenomen natural. Isi are radacinile in natura insasi. Exterminarea celorlalte natiuni in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial a avut loc ca urmare a planului Germaniei de a „curata” teritoriile si sa rezolve problemele agriculturii. Totul a fost calculat in avans.

Totusi, radacina „problemelor evreilor” se simte instinctiv, incepand din antichitate si pana in zilele noastre. Astfel, cand o alta natiune cauta sa isi impuna sistemul (sa spunem Nazismul) si sa impuna ordinele sale in lume, instinctiv se simte ca cineva  poseda o alta metoda care contravine cu a lor.

„Pretind ca unitatea este posibila doar daca poporul german uneste si  supune puterii si ordinii sale lumea intreaga. Intregul pamant trebuie sa ne apartina. Totusi, exista o alta natiune care pretinde sa aibe metoda. Nu are nici o putere, nici o tara, nici o armata, nimic, doar o idee. Aceasta idee a fost a evreilor de milenii; este in natura lor, si nu pot face nimic. Dar in acelasi timp, solutia mea este total opusa de a lor.”

„Asta are de-a face cu concurenta ideologiilor”:Trebuie nu doar sa suprim evreii, dar sa ii sterg de pe fata pamantului. Doar totala lor extinctie va dovedi ca am dreptate, ceea ce este natura insasi, forta superioara, Creatorul va ajuta. Daca totusi ii las sa traiasca, nu voi putea sa imi dovedesc nici macar mie ca solutia pentru natiunile lumii este cea corecta.

Germanii doresc sa uneasca natiunea lor, sa instaureze corecta ordine (din punctul lor de vedere), si in acest caz, ei nu mai au acei dusmani odiosi de evrei care aveau o metoda diferita de a uni lumea. Ideologistii o vad normal. Asta este inradacinat in dorinta colectiva a lumii.

O nota care se refera la acest subiect: Julius Streicher, un ideologist rasist executat dupa Procesul de la Nurenberg condamnat pentru crimele sale impotriva umanitatii pentru propaganda sa antisemita si chemarea sa la genocid, in timpul executiei pe esafod a strigat „Purim-Fest 1946!” ( sarbatoarea Purim este celebrarea victoriei asupra dusmanilor evreilor).
Din partea a 4a a Lectiei zilnice de Cabala  5/2/2011 Ziua Memoriala a Holocaustului

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica - Niciun comentariu→

Intrebare: Se presupune ca trebuie sa ne incepem corectia cu gradul animat, insemnand sa ne reducem cheltuielile doar la strictul necesar?

Raspuns: Nu, nu este nevoie. Problema nu consta in cat de mult reducem exploatarea naturii. In afara de asta, noi nu prea stim cum sa ne limitam.

Trebuie sa se intample natural, in ritmul sau. Daca sunt cu „capul in nori”, in aspiratia spirituala, instinctiv consum doar cat am nevoie sa ma sustin. Este inutila solutia unei ratii minime si a unei saltele gonflabile pentru toata lumea. Nu despre asta vorbim aici.

Lucram in maniera reciproca de interconectare intre noi pentru a construi un sistem integral, asemanator naturii la toate nivelele. Nivelul vorbitor ne este dat astfel incat putem aranja acest sistem singuri. Si daca il construim, cu siguranta avem atitudinea corecta in ceea ce priveste sanatatea naturii, folosind resursele noastre asa cum cer aceste necesitati.

Austeritatea, „miscarea verde”, stilul de viata vegetarian, nici una din astea nu vor avea succes. Dimpotriva, trebuie sa ne gandim doar la structura noastra interna, corecta conectare dintre noi la stadiul uman si apoi la toate celelalte relatii ale noastre cu stadiile mineral, vegetal si animal pentru ca sa vina in echilibru.
Din aprtea a 4a a Lectiei zilnice de Cabala  5/1/2011, “Pacea in Lume”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Creatorul ne atinge de cate ori ii dam sansa. Acesta este secretul succesului. Daca ii dam Creatorului o astfel de oportunitate, ne vom trezi repede, la o frecventa inalta si vom putea obtine o mai dorinta mare mult mai repede mai repede, la un anumit grad in care nazuinta si dorinta este privita ca „lume, an, suflet” (Olam, Shanah, Nefesh). Astfel, vom ajunge la consimtamantul Luminii „in acelasi loc, in acelasi timp, cu aceeasi femeie”, asa cum este descrisa unificarea omului cu Creatorul.

De fapt, ca sa obtii adeziunea (Zivug), trebuie sa indeplinim anumite conditii. Pentru inceput, trebuie sa corectam dorinta, insemnand nu dorinta corporala, ci nevoia de a fi asemanatori Creatorului, primul grad spiritual, prima conectare cu El. Ca sa obtin asta, se presupune ca trebuie sa furnizez dorinta intr-un anume fel, calitativ, de o anumita intensitate si forma.

In afara de asta, nu ar trebui sa doresc altceva astfel incat asta sa devina singura mea dorinta, recompensa, implinire. Nimic altceva nu se cere, nu se doreste. De fapt tot restul este recompensa pentru care lucrez. Toata dorinta mea pasionala, asteptarea, tensiunea si aspiratia sa incep conectarea cu Creatorul, sa raman in acest punct in ciuda tuturor greutatilor, este de fapt recompensa.

Daca cineva ajunge in starea asta, daca se ridica deasupra dorintei egoiste si isi doreste sa treaca toata dorinta sa spre Creator, demonstreaza toata setea pentru Creator, si nu mai cauta nimic in afara de asta.

Aici putem gasi ajutorul in mediul pe care il sustinem, trezim si amintim si pentru care aranjam toate conditiile necesare pentru o astfel de adeziune, care le va clarifica si mari importanta. De fapt, Creatorul atinge persoana de fiecare data cand se prezinta la El cu o astfel de sansa. Aceasta este punctul cel mai important pentru noi.

Asta inseamna ca prin intermediul  acelui scop Creatorul ne da mai multe sanse de a ne trezi, prin orice mijloc, nu conteaza in ce fel. Se poate ca mult prea des sa fie o senzatie neplacuta, dar nu ne sperie problemele, temerile, si le dorim deoarece nu le vedem ca stari rele.

Rau pentru noi este doar atunci cand ne deconectam de la gandul si relatia cu Creatorul, de la dorinta si nevoie. Toate celelate dorinte spre El le consideram importante, fara sa conteze daca ne place sau nu sa le experimentam.

Inainte de orice altceva, pretuim adevarul fara sa conteze daca se simte bine sau rau, dulce sau amar. Astfel, treptat ne pregatim si corectam pentru prima adeziune si in sfarsit sa ajungem la ea.

From the 1st part of the Daily Kabbalah Lesson 5/1/2011, Baal HaSulam’s Letter 19

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Scrisoarea lui Baal HaSulam Nr.19, p. 70: “ Cunoaste tu pe Dumnezeul tatalui tau si serveste- L.” Cunoaste, inseamna recunoastere pentru ca un suflet care nu cunoaste nu este bun. Aceasta inseamna ca daca o persoana nu isi cunoaste maestrul, chiar daca are un suflet si doreste arzator sa IL serveasca, nu este bine.

Chiar daca cineva are un suflet, el nu este pregatit sa IL cunoasca, “ Pana cand spiritul se va fi  pogorat asupra lui din inaltime.” Cu toate acestea, cineva trebuie sa isi aplece o ureche si sa asculte la vorbele inteleptilor si sa creada in ei cu toata inima.

A fost deja scris: “ Cu siguranta bunatatea si mila ma vor insoti toate zilele vietii mele.” Baal Shem Tov interpreteaza: “ Domnul este umbra ta.” Precum umbra care urmeaza miscarile cuiva, tendintele sale sunt inclinate in fiecare fel pe care persoana le face, si tot asa este si omul in acord cu Creatorul. Inseamna ca atunci cand dragostea pentru Creator se trezeste, respectivul trebuie sa vada ca Creatorul l-a trezit inspre EL cu dorinta aprinsa, etc.

Chiar daca punctul din inima se trezeste intr-o persoana, aceasta nu stie cum sa se trezeasca si nu o poate face de unul singur. Ea este trezita de Lumina superioara, de Creator, in timp ce o persoana, din toate aceste placute si neplacute  treziri, se presupune ca ar fi inteles si invatat cum Creatorul trateaza cu ea. Trebuie sa invete sa vorbeasca limba Creatorului pentru a comunica cu EL.

Noi avem nevoie sa ajungem la o dorinta, intensitate, nazuinta, care corespunde cu ce urmeaza, insemnand urmatorul grad spiritual care exista deasupra noastra, sau ultima treapta din scara care se intinde in jos la noi, de-a lungul careia sufletul nostru a descins din lumea Infinitului acum ceva timp. Aceasta a fost treapta in care noi am fost inca in legatura cu Creatorul si, de aceea, astazi, se presupune ca noi ar trebui sa atingem acelasi mod de determinare, intensitate, dorinta, care ne conecteaza pe noi acolo cu EL.

Noi venim la acest fel de dorinta arzatoare folosind exercitiile pe care Creatorul le-a furnizat pentru noi in timpul privita ca “ roti/cercuri” ( Ofanim ). El ne-a prezentat variate oportunitati ca  sa devenim conectati cu EL si noi nu stim de ce ar trebui sa fie in aceasta forma specifica si in acest fel de situatie. Brusc, EL ne aminteste ca exista si noi incepem sa simtim ca EL ne lipseste.

La acest punct, este necesar sa intelegm cine a provocat aceasta trezire. Oare m-am trezit eu pe cont propriu, sau a fost Creatorul cel care m-a trezit? Ce ar trebui sa fac eu cu asta? Ar trebui sa ii aduc multumiri pentru trezirea mea sau sa IL invinovatesc pentru ca nu m-a  trezit si pentru ca nu detin nimic propriu? Prin acea masura in care o persoana este constienta de tot acest proces si aspira constant sa primeasca o dorinta pentru unicitate, va ajunge la succes.

Din partea intai a Lectiei Zilnice de Kabbalah 5/1/2011, Scrisoarea 19 a lui Baal HaSulam

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum va arata omul in stadiul sau final al dezvoltarii?

Raspuns: Dupa cum vad, el se va restrictiona pe sine cum trebuie, pentru a intrebuinta natura doar atat cat este necesar si nu va simti lipsa a nimic, in timp ce toate dorintele sale arzatoare  se vor indrepta spre bunastarea altora. El va folosi doar atat cat este necesar pentru existenta corporala corespunzatoare, doar cat sa ii mentina aspiratia indreptata spre binele celorlalte fiinte.

Intre timp, corpul va primi doar ce este  bine, vital, si binefacator pentru el ca sa fie sanatos. Cat despre dorintele catre ceilalti si contactul cu ei, acestea vor permite unei persoane sa reveleze intregul sistem al totalei interdependente de el insusi. Astfel el va atinge dimensiunea intima a naturii, forta sa interna, perfecta si eterna.

Din partea a 4-a a Lectiei Zilnice de Kabbalah 5/1/2011, “ Pacea in lume”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este rugăciunea din adâncul inimii? Unde este localizat cel mai interior punct?

Răspuns: „În adâncul inimii” este o dorinţă atât de adâncă într-un om, că nu o poate atinge el însuşi. Acolo, în cel mai adânc punct al inimii lui, se ascunde forţa superioară care îmi menţine întreaga inimă, întreaga dorinţă pe care ea a creat-o. Acolo este ascuns secretul vieţii.

Dar dacă, din adâncul inimii, din cel mai intern punct din interiorul meu, unde se găseşte Creatorul, care este cel ce m-a creat, mă susţine şi îmi controlează toate gândurile şi dorinţele,  dacă de acolo, voi fi capabil să vorbesc cu El, asta înseamnă că am ajuns la adevărata cerinţă.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 5/3/11 Şamati

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara - Niciun comentariu→

Când un om deja înţelege că trebuie să ceară Luminii să facă schimbările, toată dificultatea constă în imaginarea shimbărilor pe care trebuie să le ceară. De aceea, el este trecut prin diferite stări pentru a înţelege ce este „spre binele său”, adică în funcţie de dorinţa lui egoistă, pentru a avea o stare plăcută şi de împlinire.

Dar, desigur, peste toate aceste calcule, el trebuie să dorească să acţioneze în sens opus, preferând ca egoismul să sufere, de dragul înălţării peste el şi, acolo să construiască o relaţie cu Lumina, cu Creatorul, „de dragul altruismului (dăruirii)”. Toate situaţiile prin care el trebuie să treacă, au fost necesare pentru a-l ajuta să stabilească această relaţie cu Lumina. Apoi, el înţelege că, deşi totul vine de la Lumină şi dorinţa nu se trezeşte şi nu se schimbă şi, în general, nu există fără influenţă şi suport, totuşi, dorinţa are o abilitate de trezire a Luminii. Această acţiune este numită „trezirea de jos”.

Este posibil numai cu condiţia ca dorinţa să se înţeleagă pe sine precis şi pe întreaga ei natură egoistă. Trebuie să ceară pentru transformarea inversă, astfel ca Lumina să-i dea o forţă nouă, permiţându-i să se înalţe peste sine, să calce peste propria dorinţă, s-o preseze şi să o îngheţe, şi să construiască acţiunea de daruire peste ea. Dacă vom fi în stare să cerem asta, se va chema „ trezire de jos”.

Când primim un plus de Lumină, numit „trezirea de jos” (itaruta de laila-trezirea de noapte), apoi, în funcţie de cererea noastră, Lumina ne va da abilitatea să ne înălţăm peste egoul nostru şi să acţionăm contrar dorinţei noastre egoiste. Astfel, omul începe să-şi construiască vasul său spiritual (Kli-ul).

O nouă dorinţă se trezeşte continuu în el, îl arde în interior şi nu-l lasă să se odihnească, cerându-i să fie împlinită egoist, pe contul vecinului. Cu toate acestea, el începe să recunoască adevărata atitudine a dorinţei sale, că trebuie să o închidă şi să nu o lase să treacă, pentru a putea să-şi construiască ecranul şi intenţia favorabilă dăruirii (altruismului) peste el, permiţându-i astfel să folosească aceeaşi dorinţă în formă opusă.

Când vede că este complet incapabil să facă asta, şi că numai Creatorul îl poate ajuta, ajunge la cererea numită „trezirea de jos” adică, ridicarea de MAN. Şi dacă cererea e corectă, atunci primeţte răspuns de sus – MAD, şi astfel se uneşte în acţiune mutuală cu Lumina.

Din acest moment, omul ştie deja să construiască o relaţionare între el şi Creator.

Din prima parte a Lecţiei zilnice de Cabala 5/3/11 Şamati

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Spiritualitate - Niciun comentariu→