The Times of Israel a publicat noul meu articol “Dacă Israelul ar fi fost America”

De luni de zile, urmăresc cu o îngrijorare crescândă nonșalanța inconştientă a israelienilor față de Covid-19. Mi-e teamă că acum este prea târziu pentru a anula daunele. În ultima săptămână, numărul mediu de morți a fost de 31 de persoane, iar rata crește rapid, deoarece multe spitale au depășit capacitatea maximă iar personalul medical este epuizat. În mod proporțional, 31 de decese sunt echivalente cu o rată de decese zilnice de 1130 de persoane în SUA. Și crește repede. Și în ceea ce privește cazurile noi, nimeni nici măcar nu se apropie de Israel. Pe 3 septembrie, numărul de cazuri noi confirmate a fost de 2.990 numai în acea zi. O săptămână mai târziu, pe 10, numărul zilnic era de 4.400. Șase zile mai târziu, pe 16 septembrie, 6.600 de teste au fost pozitive, iar o săptămână mai târziu, pe 23 septembrie, nu mai puțin de 11.300 de persoane au fost testate pozitiv la coronavirus în acea zi. Dacă Israelul ar fi America, această rată ar însemna 419.000 de cazuri noi confirmate într-o singură zi!

Și în tot acest timp, secțiuni întregi ale națiunii ignoră în mod sfidător ordinele de carantină ale guvernului. Ei spun că nu se vor conforma până când alte sectoare nu se vor conforma. Ei protestează împotriva modului de gestionare de către guvern a crizei Covid-19, şi refuză să poarte măști, sau să păstreze distanța socială. În primul val al pandemiei, am fost umăr la umăr și aproape am eliminat virusul. În al doilea val, am devenit un exemplu de țară paralizată de certurile interne.

În lupta împotriva virusului, se pare că am comis toate erorile posibile. Dar când nici măcar nu suntem de acord să încercăm un parcurs al acțiunii și, dacă nu reușește, să încercăm altul, nu rezultă niciun fel de acțiune, iar rezultatele oribile încep acum să se arate. În scurt timp, numărul proporțional al deceselor din Israel va depăși cu o marjă imensă pe cel al tuturor țărilor. Deoarece lumea examinează întotdeauna Israelul cu o privire mai atentă, vom deveni o dovadă că dezbinarea cauzează distrugerea.

Închiderea care a fost declarată acum va produce probabil rezultate slabe, nu pentru că este o idee proastă, ci pentru că nu suntem uniți și nu ne supunem. Încă facem tot ce vrem, în ciuda ordinelor guvernamentale și a încercărilor poliției de a le pune în aplicare. Rezultatul va fi că oamenii vor cădea pe străzile Israelului, la propriu.

Coronavirusul ar fi putut fi o oportunitate de a servi ca model pozitiv. Când lumea este în întuneric, frică și dezbinare, am putea fi un exemplu de unitate. Am putea arăta cum ne ridicăm peste diferențele și antipatiile noastre (profunde) și să ne unim, pentru a învinge un inamic, de altfel invincibil. Dar eșuăm si cei de stânga și cei de dreapta, ne gândim doar la noi înșine, și ne vedem doar propriile interese.

Tocmai am sărbătorit Yom Kippur, Ziua Ispășirii, când ar fi trebuit să ne ispășim păcatele. Dar Yom Kippur nu ne ispășește de păcatele împotriva semenilor noștri și chiar în aceste zile sfinte ale evreilor, am comis nenumărate păcate împotriva vecinilor noștri, nerespectând regulile simple, care ar fi putut tăia lanțurile de infectare.

Nivelul actual al urii interne și al diviziunii din societatea israeliană a devenit un risc existențial. Slăbim rândurile și capacitatea de a rezista agresivității. Mai mult, suntem pe punctul de a erupe cu acte interne de violență și agresiune.

De mai multe ori, înainte, am fost consumați de războaie civile. În ultimul, ne-am pierdut suveranitatea și ne-au trebuit aproape două milenii să o recâștigăm. Acum vedem că relele care ne-au cauzat distrugerea atunci, sunt încă la fel de active și amenință să aducă iarăși peste noi osânda, dacă nu punem frână ego-urile noastre.

Nu putem și nu ne vom convinge reciproc să o facem. Trebuie doar să ne amintim că a fi Israel înseamnă să menținem unitatea, în ciuda diferențelor dintre noi, deasupra lor. Pe lângă faptul că, făcând acest lucru, vom da un exemplu pe care alții vor dori să-l urmeze, realizarea acestui lucru ne va salva națiunea de un alt război civil și un alt exil.

Filed under: Antisemitism, Criza, globalizare, Educatie - Niciun comentariu→

Întrebare: După ce ți-am citit cărțile, am realizat faptul că nu ești socialist și nu vrei să-i deposedezi pe cei bogați de posesiunile lor. De ce ar dori cei bogați să plătească taxe de școlarizare pentru 80% din populația lumii?

Răspuns: Desigur că un asemenea gest nu poate fi făcut, la început, în mod voluntar de cei bogați. Dar, la fel ca într-o revoluție, aceste lucruri sunt impuse de necesitate. O persoană nu poate deține un milliard, în timp ce alta nu are suficienți bani pentru a-și acoperi necesarul de hrană al familiei. Este un dezechilibru clar. Prin urmare, va trebui să echilibrăm aceste relații.

La început este necesar să ne organizăm relațiile într-o structură complet diferită – ce înseamnă „bani – marfă – bani”?

Drept rezultat, trebuie să fie adoptată o lege conform căreia fiecare om va primi suma de bani necesară pentru a trăi decent. Acest lucru va fi însoțit de angajamentul de a munci pentru comunitate în concordanță cu capacitatea individului și, în același timp, de a primi educație în scopul de a deveni un părinte responsabil.

Din emisiunea KabTV “Era post-coronavirus” 6/4/20

Filed under: Criza, globalizare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Întrebare: În trecut, un lider era ales în funcție de cât de veridice veneau promisiunile sale, de carisma sa, de curajul și determinarea în luarea deciziilor și numai după asta de modul în care va conduce afacerile de stat, cum se va ocupa de șomaj, de veniturile oamenilor curând.

Psihologii de afaceri au ridicat întrebarea: ce se va întâmpla în perioada post-coronavirus? Vederea noastră despre talentul de lider se va maturiza pentru a se baza pe preocuparea pentru bunăstarea oamenilor? Cum crezi că vor fi viitorii lideri?

Răspuns: Liderul viitorului va fi o persoană care înțelege cum să adune oamenii împreună. Asta e tot. Nimic altceva. Dar avem nevoie de o mică notă aici: nu este ca Mao, Lenin sau Troțki care s-ar ridica pe un camion blindat și ar inspira oamenii. Au existat atât de mari personalități inspiraționale.

Cert este că avem nevoie de o persoană care nu își propune să învingă pe cineva pe cheltuiala altuia, ci să unească absolut pe toată lumea. Aceasta este o problemă, deoarece întotdeauna concurăm împotriva cuiva.

Acest lucru nu se poate întâmpla aici. Suntem cu toții împreună împotriva felului nostru, a esenței noastre, a egoismului nostru iubit. Un lider trebuie să cunoască firea autentică a lumii și cum putem face față acestei firi. Sau, mai bine zis, cum să nu avem de-a face cu ea. În caz contrar, cum poate fi lider dacă nu înțelege cu ce are de-a face?

El trebuie să înțeleagă și să simtă pe deplin Natura, altruismul acesteia, natura finită auto-închisă și valoarea acesteia. El ar trebui să înțeleagă că omul trebuie să ajungă să obțină o asemănare completă cu Natura prin unitatea unul cu celălalt, ceea ce se numește aderență la Ea, cum să realizeze acest lucru, ce fel de forțe, legătura sa cu Natura ar trebui să-l ajute în acest sens.

Firea noastră este egoistă, dar mediul este altruist. Deci, trebuie să mă schimb de la egoist la altruist față de alți oameni. Deci, atunci când ne refacem cu toții în acest fel, vom deveni ca natura generală a lumii – altruistă. Aceasta este ceea ce trebuie să realizăm.

Acesta nu este un obstacol ridicat; aceasta este Natura care stabilește această barieră pentru noi. Cu siguranță se va întâmpla! Veți vedea în câteva luni cum va începe lumea să se îndrepte spre acest lucru.

Liderul va trebui să ofere lumii o metodă de unire a întregii umanități. El trebuie să se străduiască în acest sens. Nu poate exista altă cale.

Din KabTv „Știri cu Michael Laitman” 13/07/20

Filed under: Criza, globalizare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→

Observație: Astăzi respectul pentru profesori scade rapid. În liceu elevii sunt violenți față de profesori. Se raportează o rată ridicată de amenințări care vin din partea elevilor către profesori. Mulți dintre ei chiar trec la acțiuni. Toată lumea caută un exemplu de profesor pe care o persoană îl poate respecta și urma dar nu îl găsește.

Comentariul meu: Copiii îl văd pe profesor ca pe un țap ispășitor: „Ce ne înveți? Ce fel de lume ne oferi? Ce vrei de la noi? ” și așa mai departe. Adică, există multă furie în ei față de această lume.

Nu pot primi împlinire, saturație și satisfacție din partea lumii și, prin urmare, se pare că o aruncă asupra profesorilor ca reprezentanți ai acestei lumi, care sunt în fața lor în fiecare zi timp de multe ore. Iar profesorii îi pun să facă niște exerciții, să rezolve probleme și să susțină examene inutile.

Întrebare: Copiii înțeleg că nu vor folosi niciodată în viață acest lucru?

Răspuns: Desigur. Astăzi, profesorul reprezintă cea mai urâtă ființă din lume pentru copil, care îi forțează și restricționează. Acesta este un temnicer legal.

Observație: Inutil să spun că este teribil. Îmi amintesc de profesorii mei, nu aveam un astfel de sentiment. Se părea că va fi util într-o zi. Acum totul se revarsă brusc cu o mare forță.

Comentariul meu: Oamenii nu au nevoie de nimic din ceea ce se întâmplă la școală, din ceea ce învață la școală. Nu au nevoie de nimic dintre acestea și nu vor folosi nimic.

Întrebare: De ce anume are nevoie o persoană de la un profesor? Ce înțelepciune?

Răspuns: Conexiunea cu ceilalți. O conexiune bună, corectă între ei. Doar acest lucru ar trebui predat la școală. Și „doi plus doi rezultă patru” se adaugă pentru dezvoltarea creierului. Așadar, nu putem face nimic în acest sens, va trebui să refacem toate acestea.

Este necesar să se predea, desigur. Totuși, în primul rând pentru a învăța ce are nevoie o persoană în viață. Și asta este doar conexiunea corectă între oameni.

Întrebare: Putem continua să oferim educație pe baza acestei conexiuni?

Răspuns: Oferă educație, dă orice vrei. Dar principalul lucru este educația corectă. În caz contrar, educația cu aceste științe exacte îi va determina pe oameni să construiască arme și orice altceva care să ducă la mijloacele de rănire reciprocă.

Observație: Cu alte cuvinte, dă-i fizică, va face o bombă nucleară. Dă-i chimie, va crea arme chimice.

Comentariul meu: Bineînțeles. Ce vrei de la ei? Tu i-ai învățat asta. Nu ați rezistat faptului că natura crește întotdeauna egoismul în ei. Ținând cont de faptul că egoismul se dezvoltă constant în ei, le-ați dat cunoștințe pentru a putea folosi acest egoism în detrimentul propriu. În mod involuntar, profesorul devine o sursă a răului.

Întrebare: Dacă mesajul profesorului este: Vă învăț să vă conectați cu oamenii, să vă conectați cu natura, această ură va dispărea?

Răspuns: Profesorul ar trebui să explice că suntem cu toții un singur sistem, că ar trebui să fim conectați unul cu celălalt în sensuri bune, și nu în cele rele. Indiferent de ce suntem conectați. Cu toate acestea, sarcina noastră este de a transforma o conexiune rea într-una bună. Apoi vom începe să simțim o lume complet diferită în această conexiune bună dintre noi.

Întrebare: Vor simți copiii asta?

Răspuns: Trebuie să facem acest lucru pentru ca cei care sunt deja în școală să simtă asta. Atunci profesorul va fi dorit, singurul.

Din „Știri cu Dr. Michael Laitman” KabTV, 03.08.2020

Filed under: Copii, Criza, globalizare, Diseminare, Diseminarea Cabalei, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Noul meu articol pe Linkedin “Votul Americii pentru unitate – NEWSMAX”

În ajunul alegerilor prezidențiale critice din SUA, lumea își ține respirația și urmărește cu atenție orice rezultat posibil, deoarece acesta va influența fiecare centimetru al planetei. America, ca superputere globală, are potențialul de a conduce calea, în coeziune socială și de a influența pozitiv lumea. Pentru a face acest lucru, oricine câștigă va trebui să acorde prioritate unității societății americane în fața diviziunii.

Cursa prezidențială a SUA, ca în toate campaniile politice, este vicioasă și devine aşa din ce în ce mai mult în fiecare zi. Aerul din America este atât de dens de animozitate, încât se manifestă în toate domeniile vieții de zi cu zi ale Americii. Emoțiile exacerbate s-au manifestat pe măsură ce izbucnirile predomină pe străzi, în mass-media, la locurile de muncă, în gospodării și practic în fiecare sferă a societății americane. Polarizarea domină atmosfera generală.

Șase din șapte americani cred că acoperirea știrilor în general este părtinitoare politic într-un anumit grad, potrivit unui studiu recent Gallup. Interesant este că 69% dintre cei chestionați au spus că „sunt mai preocupați de prejudecățile din știrile pe care le consumă ceilalți, decât de prezența lor în propriile știri”. Cu alte cuvinte, pe baza acestui sondaj, americanii se apleacă spre surse care le confirmă convingerile și nu privesc cu mintea deschisă surse de informații alternative, care exprimă puncte de vedere opuse.

Ridicarea deasupra suspiciunilor între oameni este ceea ce va conduce calea Americii către un viitor pozitiv. Nerespectarea acestui lucru va duce SUA pe un curs de autodistrugere și haos. Prin urmare, dacă aș fi întrebat care ar trebui să fie principalul criteriu pentru a decide ce candidat să votez, aș spune că ar trebui să analizăm cine oferă un plan cuprinzător de a conduce țara în mod eficient, acoperind nevoile sale de bază.

Dar, deasupra oricărei alte considerații, întrebarea de milioane de dolari ar trebui să fie ce candidat pentru următoarea președinție americană are o înclinație – nu numai lozinci sau cuvinte frumoase – de a uni, deasupra diviziunilor crescânde și a planifica construirea coeziunii Americii, deasupra ostilității evidente din societate. Răspunsul la această întrebare, mai presus de toate celelalte, va ilustra ce cale va urma America în viitor.

Națiunile nu au nevoie de căi lungi și dureroase pentru a atinge o stare bună. Începând să gândească și să acționeze spre unirea tuturor oamenilor, o societate poate iniția o transformare pozitivă remarcabilă. Dacă se lansează o campanie educațională pentru a sensibiliza publicul și a învăța oamenii cum să organizeze și să construiască o societate bazată pe responsabilitate reciprocă, tranziția de la ură la coexistență pașnică deasupra punctelor de vedere și a convingerilor diferite va avea succes și va fi ușoară.

Acest obiectiv constă dintr-o conștiință colectivă diferită, care reconfigurează relațiile oamenilor spre beneficiul reciproc, de la exploatare la consideraţie, de la polarizare la cooperare incluzivă. Așa cum se întâmplă cu diferite organe ale corpului atunci când lucrează împreună pentru a se completa reciproc pentru o funcționare corectă generală, diferitele facțiuni ale societății americane trebuie să învețe să se ridice deasupra diferențelor lor, pentru relații armonioase și o națiune sănătoasă

Tocmai în acest moment de suferință și sciziune profundă, Americii i se oferă posibilitatea de a realiza nevoia imperativă de a crea un model pentru o societate viitoare, în care oamenii depun toate eforturile posibile pentru a consolida conexiunea dintre ei, înțelegând că din interiorul bunelor relații umane sunt descoperite esența vieții – fericirea, căldura și încrederea.

Filed under: Criza, globalizare, Diseminare, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Articolul meu  pe Newsmax: “Mutându-ne, după virus, pentru a nu reveni niciodată”

Peste tot în lume, oamenii pleacă din centrele orașelor lovite de coronavirus, în suburbii și nu numai, în țară sau chiar în alte țări. În câteva luni de la izbucnirea pandemiei, oamenii s-au obișnuit să lucreze de acasă, ceea ce face ca necesitatea de a locui aproape de birou să fie redundantă. Drept urmare, mii de apartamente din cartierele de odinioară din orașele mari din întreaga lume rămân goale.

Schimbarea este mai mult decât temporară. Oamenii nu vor avea niciun motiv să se întoarcă, altele decât pentru posibile activități recreative, dar chiar și acestea vor dispărea probabil în marile orașe. Schimbarea la care asistăm în întreaga lume nu este altceva decât o transformare a civilizației umane.

Nu doar munca, ci totul devine virtual. Băncile și serviciile financiare, birourile guvernamentale, companiile de software și de înaltă tehnologie și majoritatea celorlalte produse și servicii se mută pe arena online. Și acolo unde este necesară prezența fizică, livrările cu drone vor înlocui o mare parte din drumurile pe care este necesar sa le facem astăzi.

Dar oamenii nu vor fi mai fericiți. Dimpotrivă, sentimentele de rău care se răspândesc în America și în întreaga lume, doar se vor răspândi mai departe și mai adânc în inimile oamenilor. COVID-19 ne-a expus maltratarea reciprocă, desconsiderarea, insensibilitatea și veninul pe care îl purtăm față de oricine cu care nu suntem de acord. Cei care se vor ascunde în casele lor de la țară vor rămâne acolo de teama violenței din orașe și de pe drumuri și se vor simți foarte singuri și izolați. Cei care vor rămâne în orașe se vor teme să iasă din casele lor chiar și pentru a face rost de alimente.

În această situație, oamenii nu vor avea de ales decât să înceapă să caute răspunsuri reale la problemele lor. Când o vor face, își vor da seama că cei care le-au spus că mizeria lor este cauzată de președinte (oricine ar fi el peste două luni), sau de un anumit partid, sau de o anumită politică sau de o nedreptate, ar fi putut fi corecţi, dar au ratat cauza principală. Și fără a găsi rădăcina, tăierea lăstarilor nu face nimic pentru a ușura durerea.

Pe măsură ce oamenii își examinează situația, își vor da seama că există o rădăcină comună pentru toate situațiile lor: relațiile umane rupte. Vor vedea că necazurile noastre provin din relațiile sparte dintre noi. Ne-am transformat societatea într-un câmp de luptă al sectelor care se confruntă, divizate în funcție de rasă, bogăție, religie, apartenență politică și, în general, orice lucru care îi poate deosebi pe oameni și îi poate face oponenţi.

Nefericirea noastră nu provine de la un anumit lider, partid sau orice altă autoritate. Rezultă din faptul că nu-mi place și nu pot avea încredere în aproapele meu. În multe cazuri, ne simțim înstrăinați chiar în propriile familii. Când aceasta este situația, nu are nicio importanță cine este la putere; ne vom simți mereu nefericiți. Dimpotrivă, dacă avem o familie grozavă, strâns legată și vecini grozavi de care ne place și în care putem avea încredere, nu ne va deranja cu adevărat cine este la putere și ce fac ei; ne vom simți în siguranță și fericiți, în comunitățile și familiile noastre.

Când oamenii protestează împotriva nedreptăților, își dezvăluie frustrarea și furia. Cauzele lor ar putea fi adesea nobile și demne, dar furia pe care o exprimă în protestele lor nu provine din indignarea lor față de nedreptatea cauzată de autorități; exprimă în principal deconectarea lor de societate. Altfel, ei nu ar fi în stare să dea foc afacerilor și caselor altor persoane, spulberându-le mijloacele de trai și bătându-le, pentru a protesta împotriva nedreptăţii.

Ruperea socială se întâmplă în toată lumea occidentală și nu numai. În America, însă, este cea mai vizibilă, deocamdată. Dacă America poate face față, la fel vor face și alte țări. Dacă America nu o face, altora le va fi mult mai greu să reușească.

Orașele în curs de golire ale Americii sunt o alertă roșie, un apel pentru a stabili solidaritatea, grija și responsabilitatea reciprocă în societate. În societate vor exista întotdeauna opinii diferite, deoarece natura ființelor umane este să aibă propriile lor opinii. Întrebarea nu este cum îi facem pe toți să vadă că avem dreptate, ci cum să îi facem pe toți să se simtă din nou ca o singură familie sau, cel puțin, ca un singur cartier, unde un cartier bun este bun pentru toată lumea!

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminarea Cabalei, Educatie, Educatie integrala - Niciun comentariu→

Întrebare: Europenii economisesc sute de miliarde de dolari în bănci. Conform statisticilor, Franța, Spania, Italia și Germania au acumulat aproximativ 100 de miliarde de euro în economii în bănci.

Și, în afară de asta, chiar și acolo unde oamenii abia trag de la salariu la salariu, unde există pensii slabe, oamenii încă pun bani în economii. Nu îl pun într-o bancă, ci îl pun într-o cutie de numerar.

Adică oamenii încep să salveze. Ori le este frică de a doua pandemie, ori nu au încredere în nimeni și nu cunosc viitorul.

Iată-mă, un om simplu – ce pot salva pentru o zi ploioasă?

Răspuns: Economisiți în continuare bani. Nu poți să  îi iei asta omului Dar asta nu este tot. Ar trebui să înțelegeți că banii vă vor ajuta și este bine să-i aveți. Dar în ce împrejurări vei trăi mâine pentru ca acești bani să te ajute? Lasă-mă să-ți fac o mică imagine. Vă clarific cu ce vă veți confrunta și puteți decide ce să faceți. Și apoi îi spun omului cum va fi mâine. Atunci lasă-l să decidă ce să facă.

Mâine va fi așa: indiferent dacă vrei sau nu, totul este construit pe o conexiune complet bună între oameni. Oamenii devin convinși că egoismul este dușmanul lor și nu mai pot exista în el. În caz contrar, se blochează oxigenul dintre ei.

Cu alte cuvinte, nu experimentăm nicio satisfacție sau rezultate pozitive în niciuna dintre activitățile noastre. Nu avem altă opțiune decât să fim legați prin conexiune corecte unul cu celălalt.

Acest lucru va deveni din ce în ce mai clar. Vom vedea brusc că natura își schimbă legile. Adică, există forțe negative și forțe pozitive și, dintr-o dată, vedem că prin forțe bune putem realiza ceva și, invers, nimic. Cum vom proceda? Sper să fie în sensul bun.

Întrebare: Și atunci unde voi investi banii pe care i-am pus deoparte după ce ți-am ascultat și urmat cuvintele? În educația copilului meu sau ce?

Răspuns: Bineînțeles, în educație. Și, desigur, în apropierea de alți oameni.

Întrebare: Va fi aceasta cea mai bună investiție?

Răspuns: Da. Cu acești bani vei putea achiziționa titluri de valoare, iar pe fiecare garanție se va scrie că ești conectat prin legături bune cu zece, cu o sută, cu o mie de oameni.

Întrebare: Și vor fi acești bani reali?

Răspuns: Aceasta este contribuția ta și mediul pe care îl cumperi pentru tine.

Din „Știri cu Dr. Michael Laitman” KabTV, 22.06.2020

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminare, Economie si bani, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Întrebare: Nu este un secret faptul că astăzi cele două mari imperii ale lumii, America și China se află într-o stare de confruntare, într-un război comercial, politic și ideologic. Cine crezi că va câștiga?

Răspuns: Niciuna dintre părți, deoarece ambele folosesc egoismul la maximum, fiecare în felul său. Prin urmare, aici nu poate exista victorie a uneia sau a celeilalte.

Victoria va veni doar din partea înțelegerii umanității că trebuie să meargă într-un mod diferit, nu prin suprimarea reciprocă, ci prin conectarea prin forțele bune.

Întrebare: Utilizarea egoismului poate servi drept armă?

Răspuns: Nimic nu poate servi ca armă. Suntem deja în afara statului în care luptam cu ajutorul acestuia. Desigur, putem lupta, dar nu va rezolva nimic.

Din „Kabbalah Express” KabTV din 01.09.2020

Filed under: Criza, globalizare - Niciun comentariu→

Întrebare: Conflictul dintre părinți și copii are loc de generații. Care este caracteristica principală a prezentului conflict?

Răspuns: Conflictul de acum presupune faptul că astăzi,  copiii trebuie să se ridice la un nivel foarte diferit de existență față de cel al părinților lor. Ei trebuie, în conexiunea dintre ei, să reveleze următoarea etapă de dezvoltare, lumea superioară, pe care părinții încă nu au dobândit-o. Părinții lor se străduie în mod subconștient pentru asta, dar ei nu știu exact cum să definească sau să formeze această etapă. Iar copiii  de astăzi au această oportunitate.

Întrebare: Ce sau cine poate conecta părinții și copii?

Răspuns: Scopul care stă în fața tuturor, prin care noi trebuie să trecem și să ajungem la starea absolută.

De pe KabTV “Era post-coronavirus” 5/21/20

Filed under: Copii, Criza, globalizare, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie - Niciun comentariu→

Întrebare: Atragerea oamenilor să lucreze poate fi divizată în trei metode. Prima este munca forțată (sclavia, iobăgia). A doua este munca forțată din punct de vedere economic pentru a câștiga un mijloc de trai. Și a treia este munca voluntară, după voie, atunci când o persoană, probabil nu are nevoie de niciun mijloc pentru existență.

Conform cu legea trecută de ONU, o persoană are dreptul la muncă obligată. Sunt țări în care oamenii au fost chiar testați pentru parazitism. Crezi că asta este corect? Dacă o persoană nu lucrează, statul ar trebui să o oblige?

Răspuns: Depinde de care stat și în care timp. Dar în principiu o persoană este obligată să lucreze; altfel ea va cădea în mâinile societății, care va trebui să aibă grijă de ea.

Un parazit nu va fi aruncat departe pentru a muri într-o pădure, să fie devorat de animalele sălbatice. El trebuie să trăiască în societate, ceea ce înseamnă că ea va avea grijă de el. Dacă sunt o grămadă de asemenea oameni paraziti, atunci noi trebuie să ne luptăm cu ei. Până la urmă noi nu permitem nimănui să conducă asupra noastră. De ce să se bucure acești oameni de fructele muncii noastre?

Întrebare: Adică pentru parazitism vei fi pedepsit de lege?

Răspuns: Eu sunt pentru ca fiecare persoană din societate să treacă printr-un sistem permanent de educație și creștere, care nu se va termina până la sfârșitul zilelor sale. Și pe baza rezultatelor creșterii sale, el însuși va fi atras să fie un element folositor al societății.

Întrebare: Declarația ONU a Drepturilor Omului susține că toată lumea are dreptul la muncă și să aleagă un loc de muncă. Cine ar trebuie să aleagă slujba: o persoană în sine sau societate?

Răspuns: Societatea ar trebui să educe o persoană astfel încât ea să vadă unde poate să fie de cel mai mare folos societății. În plus, ea trebuie să fie sub autoritatea societății și să acționeze în conformitate cu ea. Adică societatea este principala, iar o persoana este secundară.

De pe KabTV “Era post-coronavirusului” 6/4/20

Filed under: Coronavirus, Criza, globalizare, Diseminare, Educatie, Educatie integrala, Egoism, Evolutie, Intrebare si Raspuns - Niciun comentariu→