Sufletul este singurul şi unicul vas (Kli) în care ne simţim ca un tot unic. În lumea spirituală, nimeni nu se simte separat deoarece noi toţi resimţim unitatea, simţim rezultatul sumei conexiunilor.

În acesta, noi ne pierdem în mod individual, fiecare din noi se găseşte exact în unitatea totală şi este un sentiment indescriptibil. Nu trebuie să vă temeţi că vă pierdeţi, deoarece aici noi dobândim o existenţă eternă şi perfectă şi nu o existenţă mizerabilă egoistă, temporală şi pierdută.

Mai mult, din lumea eternă, glorioasă şi infinită, vom vedea coconul nostru şi pe cei care există încă, în interior, ca într-un vis, tinzând ca orbii să exploateze pe toată lumea în propriul detriment şi fără a înţelege asta. Fiecare vrea să tragă pătura pe sine şi crede că prin asta va obţine ceva bun dar, la finalul încercărilor, nu va câştiga decât suferinţă.

Deci, cum este posibil să ieşim din acest cocon? O facem numai prin intermediul grupului. În ce măsură este posibil să începem a face ceva? Pentru asta, ne este dată o stare foarte interesantă, existenţa în corp. Prin urmare, sentimentul nostru interior poate fi o dată în cocon, în corpul nostru egoist şi în exteriorul coconului, în exteriorul corpului nostru, într-o stare altruistă.

Oamenii care există deja, cu sentimente în afara coconului egoist, pot încă să trăiască fizic în lumea noastră, deoarece corpul nostru nu are nici o legătură cu lumea spirituală. Este vorba, pur şi simplu, de o entitate fiziologică, o componentă imaginară care ne este desenată ca existentă dar, în esenţă, această entitate este total imaginară şi nu există. Fizicienii au vorbit, de asemenea, despre asta şi nu doar cabaliştii, ştiinţa se apropie treptat de acest lucru.

Cu alte cuvinte, cabaliştii pot exista simultan în lumea superioară, într-o formă spirituală şi în lumea materială, în corpul fizic, aducând imaginea materială care apare în lumea noastră, ca să ne lase impresiile lor, pentru a învăţa senzaţiile lor, percepţiile şi experienţa pe care ei au primit-o ieşind din lumea noastră spre lumea superioară. Ei ne spun cum au muncit într-un grup, împreună cu el, au învăţat principiile fundamentale ale stărilor grupului şi, cu ajutorul lui, treptat, au trecut în lumea superioară.

Trebuie să folosim sfaturile lor, recomandările lor şi instrucţiunile de urmat, aşa cum urmăm ghiziii care arată calea. Deci, noi îi numim revoluţionari, pionieri şi îi urmăm. Dacă ei nu aveau asta, nu am fi ştiut cum să organizăm un grup, într-o formă precisă, în lumea noastră. Dar, chiar dacă grupul este organizat în forma corectă, nu este întotdeauna suficient.

În plus, trebuie să fim implicaţi în studiul lumii superioare şi a legilor cooperării reciproce de iubire şi de dăruire care există, cu dăruire deasupra primirii, cu depăşirea constantă a înclinaţiei noastre rele. Pe de altă parte, trebuie, de asemenea să fim implicaţi în diseminarea externă astfel ca, celelalte părţi ale sufletului unic colectiv, să ne urmeze, până ce vom realiza adeziunea completă, ne vom uni, ne vom conecta, până ce vom atinge o astfel de stare, care va fi similară Creatorului, în toate caracteristicile.

Din Congresul virtual de la Moscova, “Unitate fără frontiere”, a doua zi, 14.12.2013, Lecţia 4

Filed under: Diseminare, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Cabaliştii care au lăsat scrieri, cărţi, manuale ne învaţă câteva reguli generale privind modul corect, pentru oameni, de a se conecta la un grup cabalistic.

Prima condiţie este anularea. Noi trebuie să ne anulăm şi să arătăm acest lucru celorlalţi, ca şi cum am proclama: Eu sunt pregătit să fac un zero complet din mine. Faceţi ce vreţi din mine. În nici un caz nu vreau să vă comand, să fiu lider, să fac presiune asupra cuiva. Vreau să fiu un zero complet în grup şi sunt pregătit să fac tot ce este necesar în interesul vostru.

A doua condiţie este măreţia obiectivului. Avansarea noastră depinde de măreţia obiectivului în ochii noştri, de importanţa caracteristicii de dăruire, iubire şi unitate dintre noi. Acesta trebuie să fie lucrul cel mai important pentru mine şi trebuie să arăt tuturor. Trebuie să vorbesc despre asta, chiar dacă nu este atât de important pentru mine personal, deoarece prietenii, în schimb, mă vor stimula şi mă vor impresiona. Obligaţia noastră este de a ridica grupul, deoarece are un obiectiv nobil. Trebuie să vorbesc asta cu prietenii, tot timpul să ridic importanţa, căci grupul este totul. Acest lucru mă va ajuta să mă anulez.

A treia condiţie este a dărui prietenilor. Trebuie să încerc să le dau cadouri. Prin cuvântul “cadou” vreau să spun a dărui prietenilor. Merg la bucătărie şi spăl vasele, şterg, fac ceva pentru ei. Încerc să-i servesc, aşa cum un adult serveşte un copil, îi servesc în toate modurile posibile, pentru a dărui, a adăuga la fiecare situaţie în grup. Pe de altă parte, trebuie să mă simt mic, dorind să beneficiez de influenţă, educaţie şi dăruire.

Adică, pe de o parte, eu sunt mare, acord prietenilor tot timpul, înalţ scopul în ochii lor şi îmi pasă de ei. Pe de altă parte, eu sunt mic, pregătit să primesc totul de la ei, care nu poate decât să mă umple. O dublă relaţie în ceea ce priveşte grupul este foarte importantă. Mai mare diferenţa între aceste două relaţii polare: eu sunt jos – grupul e sus şi eu sunt sus – grupul e jos, mai mult mă apropii de obiectiv. De asemenea, trebuie să includem anumite probleme particulare pe care trebuie să le ridicăm pentru a le rezolva.

Totul se întâmplă pentru ca să îmi fac griji mereu, pentru prietenii mei, ca ei să fie bine, să fie fericiţi, pentru a avea o încredere totală în realizarea obiectivului şi ei rămân cu multă energie prin conexiunea dintre noi. Şi, această energie trebuie să fie pompată prin grup, astfel ca noi să “coacem” totul în ea, în cel mai bun sens. Ea ne va încălzi şi ne va arunca astfel încât, vom scutura tot ego-ul din noi şi vom acumula o forţă complet diferită, puterea iubirii şi dăruirii. De aceasta avem nevoie.

Din Congresul virtual de la Moscova, “Unitate fără frontiere”, a doua zi, 14.12.2013, Lecţia 4

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Întrebare: De ce Lumina Înconjurătoare este atrasă atunci când dau un cadou prietenilor?

Răspuns: Deoarece eu dau un cadou prietenului nu pentru că vreau să-l însel, să-l seduc, să obţin anumite avantaje simple, pământeşti de la el, ci doar pentru binele obiectivului spiritual.

Punctul din inimă este important pentru mine şi eu lucrez plecând de la dorinţa sa de primire pentru a satisface dorinţa sa de a primi, adică, îi dau un cadou. Dar, o fac deoarece este important pentru mine să ajung la Creator, El este cauza a tot (1). Pentru asta folosesc ego-ul meu (2) şi ofer un cadou ego-ului prietenului meu (3).

Pot influenţa ego-ul său cu un cadou, dar influenţez punctul său din inimă prin Lumina care Reformează (4). Nu pot să influenţez punctul său din inimă, este o scânteie de sus, o parte a divinităţii de sus. Dar, Lumina Înconjurătoare nu influenţează deoarece, începând prima mea acţiune, fac acest calcul, că atingerea Creatorului este mai importantă pentru mine decât satisfacerea propriului meu egoism. De aceea fac toate aceste etape, chiar dacă aş prefera să rămân pe canapeaua mea şi să nu fac nimic.

Prietenul meu începe să se întrebe: De ce fac asta pentru el? Dacă studiem împreună, aş putea să-I spun direct că, intenţia de a dărui este pentru avansarea noastră spirituală, deoarece eu îi aduc un cadou pentru a cumpăra un prieten şi cu ajutorul său, să revelez Creatorul. Şi, când prietenul este trezit de cuvintele mele, cadourile mele şi Lumina Înconjurătoare, va face, de asemenea, un calcul, că este mai important să atingă Creatorul (5).

După multe daruri (unul nu este suficient), “cumpăr” prietenul. În viaţa obişnuită, fără a adăuga importanţa Creatorului, noi “seducem” o persoană şi egoismul său, oferindu-i un cadou. Prin urmare, ea începe, de asemenea, să-mi arate avantaje, pentru a mă ajuta, ca de obicei: “Tu îmi dai, eu îţi dau”. Sau avem interese comune şi ne ajutăm reciproc, realizând dorinţele noastre egoiste: mergem la pescuit sau jucăm fotbal împreună.

Totuşi, acest sistem este foarte special pentru mine, deoarece Creatorul, începe să influenţeze prietenul, punctul său din inimă. De acolo, punctul său din inimă se trezeşte şi el este obligat să facă aceleaşi acţiuni faţă de mine. El trebuie să le facă! De la punctul său din inimă, egoismul său este influenţat (6) şi cu el, îmi oferă cadouri (7). Se pare că, el efectuează acelaşi ciclu de acţiuni faţă de mine.

Deoarece noi muncim în aceste “cicluri”, facem ca punctele noastre din inimă să se apropie. Ele încep să lucreze pe aceeaşi lungime de undă, atât de aproape, încât sunt ca sub o pătură (8). Şi apoi, datorită Luminii Înconjurătoare, “pătura” se transformă într-un ecran  (Masach) (9). Este o lege inexorabilă. Un om poate plânge mii de ani, dar, până ce nu a completat legile, acesta nu va funcţiona. Dacă cerinţele legii sunt îndeplinite, atunci succesul este garantat. Este numit:” Legea este fixă şi nu poate fi încălcată”.

Trebuie să înţelegem că, existăm în natură în sistemul său de legi. Trebuie doar să învăţăm aceste legi în întregime şi să ştim unde am realizat omisiuni, până ce obţinem rezultatul dorit.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 11.12.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum să nu cădem în mândrie, atunci când m-am anulat în fața unui prieten? Şi cum să mă port atunci când prietenii mă felicită, astfel încât lauda să nu întrerupă munca spirituală?

Răspuns: Este posibil, într-adevăr, să distrugi un prieten prin laudă. De cele mai multe ori, eu vorbesc studenţilor cu puţină tachinare, ironie şi uneori, nepoliticos. Uneori, resping anumite persoane, ţinându-le un pic la distanţă, nu îmi permit să mă apropii de ei şi ei de mine. De asemenea, există oameni care se comportă în acest fel faţă de mine sau faţă de alţi prieteni.

Întreaga idee este în intenţie: pentru ce o facem.

În cazul în care, în acest fel, prietenii încep să fie aroganţi, atunci trebuie să rezolvaţi această problemă între voi, discutând în cercurile atelierului. Recomand să vă comportaţi numai în acest mod. Tot ceea ce se acumulează în voi, ce nu puteţi rezolva personal, trebuie să fie introdus în ateliere.

Organizaţi o discuţie fără a vă referi la un prieten în mod special, dar puneţi întrebarea într-o astfel de formă, încât problema va fi clară pentru toată lumea. Dacă, după aceasta, comportamentul prietenului nu se schimbă, aduceţi subiectul într-un atelier în câteva săptămâni şi, puţin câte puţin, persoana va înţelege ce se întâmplă cu ea.

Nu văd alt mod de a influenţa o persoană şi a-i explica ce este imposibil de explicat în mod direct. Nu avem dreptul să facem acest lucru, numai prin atelier. Este o ocazie incredibilă care ne este dată într-un grup. De aceea, noi existăm în această lume în care suntem toţi, încă, într-o stare egoistă “de dragul meu”, putem negocia o interacţiune altruistă şi astfel, să avansăm

Din Congresul virtual de la Moscova, “Unitate fără frontiere”, prima zi, 13.12.2013, Lecţia 1

Filed under: Ateliere, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă lumea exterioară este o reflectare a lumii mele interioare, putem spune că grupul cabalistic este, de asemenea, o parte a reflectării sufletului, a stării interioare? Dacă da, de ce este important si munceşti într-un grup? Şi, care este importanţa lumii exterioare în toate astea?

Răspuns: Importanţa lumii exterioare este secundară în raport cu grupul. Deoarece aveţi un grup, apar reflecţiile voastre, munca comună este, de fapt, cu voi. Munciţi cu oamenii, vă influenţaţi reciproc şi simţiţi cum Creatorul îi pune în faţa voastră. S-ar putea să nu ştiţi exact de ce El v-a pus astfel în faţa lor şi pe ei contra voastră. Dar, cel puţin este rezultatul interacţiunii voastre cu Creatorul.

În ce constă unicitatea, specificitatea lumii noastre? Ilustrăm asta într-o schiţă. Există Creatorul, există această lume, în mijlocul său este un grup şi exist eu. În principiu, eu trebuie să găsesc Creatorul. Trebuie să fiu în contact cu El, trebuie să fiu ca El, pentru a fi echivalent cu El. Prin urmare, eu mă numesc Adam, de la cuvântul “Dome” (similar). Eu trebuie să ajung la Creator.

Şi astfel, această lume a fost creată astfel că, printr-o mare cantitate de persoane, grup, pot să găsesc Creatorul. Astăzi, eu nu Îl văd şi nu Îl descopăr, deoarece eu sunt opus Lui: am “minus” şi, cu El este “plus”, noi nu ne înţelegem şi nu ne simţim. El mă simte şi mă înţelege, vedeţi, El a creat toate astea, în timp ce eu nu înţeleg şi nu Îl simt.

Deci, cum Îl pot găsi? În ce mod alambicat pot trece de la “minus” la “plus”? Pentru asta, El mi-a dat “informaţia” interesantă numită “această lume” şi “grup”. Dacă mă conduc pentru a mă adapta la ei, cu aceasta, eu conduc dorinţele mele, le controlez, supervizez în mod specific intenţiile mele cu privire la ei, mă apropii de Creator în acest mod.

Am nevoie doar să fiu sigur că merg în exteriorul meu şi intru în această lume, că mă dedic prietenilor mei, sunt preocupat de ei.

Dar, cum este posibil să ajung la asta? Cum să controlez plecarea mea de la intenţia “pentru mine”, la intenţia “pentru iubirea Creatorului”? Prin urmare, este spus: Faceţi totul nu de dragul Creatorului, ci de dragul acestei lumi. Deci, în mod special din acest punct, mă apropii de Creator. În esenţă, El este ascuns în spatele prietenilor şi, din momentul în care mă poziţionez corect în raport cu această lume, Îl voi descoperi imediat.

Integrarea mea în această lume în 125 de niveluri este absolut identică cu apropierea de Creator în 125 de niveluri. Din momentul în care mă ridic la primul nivel de conexiune cu această lume, voi începe imediat să descopăr Creatorul. El se va revela pentru mine, în lumea noastră! El nu poate fi revelat oriunde de la sine.

Prin urmare, se spune: “De la iubirea de creaturi, la iubirea de Creator”. Nu este un soi de boală de caritate. Se datorează faptului că, Creatorul este situat în spatele acestei lumi şi este legat cu ea în mod specific, cu o conexiune de acest gen. Urmează ca, prin munca în grup, să şterg frontierele care existau între Creator şi această lume.

De ce? Este astfel pentru că, eu Îl găsesc independent şi avansez independent, voi “adera” la El. Numai pentru acest lucru mi-a fost dat învelişul exterior al Creatorului, care este numit “această lume” şi “grupul”.

De acolo, cuvintele sunt de înţeles, adică prietenul trebuie să fie la fel de important pentru mine ca şi Creatorul. Grupul trebuie să fie important în ochii mei în aceeaşi măsură ca şi El. Cu alte cuvinte, tot ceea ce este în afara mea, trebuie să atribui Creatorului.

Din Congresul virtual de la Moscova, “Unitate fără frontiere”, ziua a doua, 14.12.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Noi am atins o stare în care Lumina Înconjurătoare începe, deja, să atingă întreaga omenire. Acum totul depinde de persoană. Am finalizat prima fază a evoluţiei noastre, care a fost determinată doar de Lumină.

Este vorba despre faza în care, ne-am dezvolta pe nivelurile mineral, vegetal şi animal. A fost perioada care a durat până în timpul lui Ari, atunci când nu am avut de ales: a trebuit să cădem, până ce am fost amestecaţi cu dorinţele lor.

Dar, de la perioada lui Ari a început ascensiunea, o perioadă de corectare, până în timpul lui Baal HaSulam, care prevede, deja, că trebuie să începem această muncă de corectare şi să înţelegem că, toate pregătirile de Sus, sunt terminate. Asta înseamnă că s-a încheiat coborârea vaselor şi încorporarea vaselor sub influenţa Luminii Înconjurătoare. Acum, putem folosi Lumina Înconjurătoare, pentru a ne ridica mai sus, graţie muncii noastre şi să determinăm timpul prin noi înşine.

Totul este pregătit pentru corectarea noastră! Astfel, nu este necesar să calculăm dacă Mitzva (porunca) este uşoară sau severă, care sunt momentele bune sau care sunt momentele rele: totul depinde de noi acum, de modul în care ne organizăm munca noastră. Apoi, ne vom ridica peste noţiunile de timp, de mişcare sau de loc, deasupra a ceea ce trăim, dacă vom determina destinul prin noi înşine, graţie forţei conexiunii noastre, din ce în ce mai mare.

Este scris: Fiţi prudenţi cu o Mitzva uşoară, ca şi cu una severă. Asta înseamnă că, trebuie să ne ridicăm deasupra stărilor noastre: nu ştim prin ce suntem recompensaţi. Pentru a atinge recompensa, trebuie pur şi simplu să ne conectăm, şi astfel, vom determina urcările şi coborârile noastre, ritmul progresului nostru şi fiecare stare prin noi înşine. Vom începe să percepem şi să simţim toate stările, mai eficient şi mai benefic şi vom justifica fiecare stare, până ce vom justifica, în cele din urmă, totul!

Astfel, vom atinge o stare care este o zi completă, o stare de Lumină eternă, care străluceşte tot drumul până la lumea Ein Sof (Infinit). Vom descoperi că am fost mereu acolo şi că, nu trebuia decât să schimbăm percepţia noastră, atitudinea noastră, să corectăm vasele noastre pentru a vedea asta.

Niciodată nu trebuie să uităm că, fiecare corectare este doar în conexiunea dintre noi care creşte în forţă constant, în calitate şi în cantitate.

Din pregătirea Lecţiei zilnice de Cabala, 04.12.2013

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă jumătate din grupul nostru este constituit din persoane, să spunem, creative, cum ar trebui să le organizăm? Este posibil să se înţeleagă că instructorii noştri sunt obosiţi să depună atâta energie cu ele?

Răspuns: Trebuie să fie o muncă comună atunci când suntem cu toţii legaţi la un ham. Fiecare este un expert în domeniul său, dar fiecare dintre noi se concentrează la un singur obiectiv. Societatea are nevoie, în mod specific, să fie peste toate acestea. În măsura în care eu mă înclin în faţa prietenilor, eu sunt mare, în ciuda activităţilor mele creative.

Dar, în societatea noastră, este posibil ca, dintr-o dată, o persoană “să cadă” pentru o zi sau două. Ea nu este capabilă să vorbească şi se adânceşte în temeri interne, inspiraţia îl părăseşte. Trebuie să înţelegem şi să-i venim în ajutor, să o înlocuim cu altcineva. Dar, este numai un caz excepţional.

Credeţi că, atunci când merg la lecţie, nu am căutări interne, experienţe, coborâri şi urcări interioare? Dar nu vorbesc, elevii mei nu le văd, numai dacă sunt bolnav sau am febră. Dar asta se întâmplă rar şi nimeni nu poate, niciodată, să determine starea mea interioară după aspectul meu. Şi, credeţi-mă, este de o mie de ori mai dificil decât starea voastră. Trebuie să avem control. La început, este foarte dificil şi apoi, este mai uşor. Dacă o persoană, ştie să spună, cu adevărat, care este problema, atunci o înţelegeţi. Dar asta nu vine în mod sistematic.

Din kab.tv, “prin timp”, 22.09.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Atunci când îi dau unui prieten un cadou, mă apropii de Creator, pentru că fac aceeaşi acţiune de dăruire pe care o face Creatorul în ceea ce priveşte dorinţa prietenului şi astfel eu îl cumpăr, aşa cum ne sfătuiesc Cabaliştii: „Cumpără-ţi un prieten”. Lucrez cu dorinţa lui de a primi şi nu mă uit la persoană. Nu văd o persoană în faţa mea ci doar dorinţa de a primi. Faţa şi caracterul său nu contează. Ce este important pentru mine este scânteia din el care tânjeşte către Creator. Trebuie să am un partener care are aceeaşi scânteie pe care o am şi eu, pentru a ajunge la Creator. Aşadar nu am altă alegere pentru că prietenul mi-a fost trimis din cer ca să îmi fie partener şi eu trebuie să îl accept şi să lucrez cu el.
Asta înseamnă că „Creatorul a pus mâna omului într-o soartă bună”. Asta înseamnă că El l-a adus la grup şi a spus: „Ia-l!” Aşadar l-am luat, deoarece pur şi simplu nu am altă alegere. Aici lucrează legi rigide ale naturii, ca în fizică: Trebuie să folosesc aceste forţe pentru a ajunge la rezultatul dorit.

Trebuie să conectăm cel puţin două scântei, două Reshimot, două tânjiri către Creator, dar scânteia prietenului, ca dealtfel şi a mea, sunt învelite într-o coajă groasă a dorinţei egoiste. Pot să penetrez şi ajung la această scânteie numai dacă îi cumpăr egoismul. Este foarte simplu: trebuie să ştiu de vrea şi să încep să îi dăruiesc cadou după cadou. Astfel îi mituiesc ego-ul şi el va înceta să mă mai respingă. Iar rezultatul va consta în faptul că scânteile noastre se vor apropia mai mult.

Scopul meu nu este prietenul, ci Creatorul! Şi, cu toate că pe moment intenţiile sunt total Lo Lishma (nu de dragul Ei), Lumina ne reformează. Lumina străluceşte asupra noastră şi începe să lucreze între noi. Dăruindu-i prietenului un cadou, nu numai că neutralizez ego-ul, dar şi evoc şi atrag Lumina Înconjurătoare care începe să opereze asupra scânteii mele şi a lui. Ca rezultat, scânteile noastre se apropie mai mult.

Dorinţele noastre egoiste se apropie şi ele mai mult. Vedem că ne putem produce plăcere unul altuia şi că ne putem satisface unu altuia chiar şi dorinţele corupte. Împreuna ne vom simţii mai bine şi lucrurile vor fi mai uşoare! Construim un centru prin eforturile noastre comune şi aranjăm totul în el şi ne servim unul pe celălalt. Merită. Totul ne este aranjat în acest fel pentru a ne facilita primul pas pe calea spirituală.

Lumea noastră nu a fost creată în mod artificial sau prin noroc. A fost creată ca rezultat al spargerii vaselor şi de aceea este aranjată astfel, pentru a ne permite să ne ridicăm din această stare specifică către lumea Ein Sof (a Infinitului). Avem toate mijloacele la dispoziţie şi trebuie doar să urmăm sfaturile Cabaliştilor.

Din pregătirea  Lecţiei zilnice de Cabala 12/11/13

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Poate exista situaţie în care cineva rămâne fizic într-un grup, vine la lecţii, participă la tot felul de activităţi şi evenimente, dar de fapt el a părăsit deja calea şi inima lui se află în alt loc….

Întrebare: Cum este posibil să ne păzim de acest lucru?

Răspuns: Numai printr-o atitudine umilă şi aplecând capul. Egoul arde în toată lumea şi de aceea, prima mea acţiune este anularea faţă de învăţător, lecţii şi grup. Mai întâi, eu nu sunt deloc cel mai înţelept om dintre studenţi, mai degrabă opusul, vreau ca ei să îmi determine drumul în viaţă. Pentru că dacă determin eu acest lucru, voi face exact ceea ce îmi spune ego-ul şi apoi nu mai sunt în grup. În momentul în care am părăsit „trenul”, mă aflu instantaneu sub dominaţia iubirii de sine.

În general, ai doar două „autorităţi”: grupul, care îl include pe Rav, prietenii, cărţile şi Creatorul, care compun o unitate completă; eu şi lumea.

Întrebare: Mă pot „supune” în afara mea, în exterior. Dar cum pot face asta intern? Ce să fac cu gândurile şi cu emoţiile mele? Le poate cineva atenua în grup?

Răspuns: Există două „scale”: Pe de o parte este grupul care atrage Ohr Makif (Lumina Înconjurătoare) şi pe de altă parte este ego-ul şi lumea exterioară. Aşadar, ce este mai important pentru mine?

Cu siguranţă, nu pot să garantez ziua de mâine, dar dacă sunt folosite toate posibilităţile care se află în autoritatea mea, atunci pot să înclin balanţa în partea corectă. Nu există altă cale.

Întrebare: Dacă văd că grupul nu se potriveşte exact cu spiritul Bnei Baruch, cum mă pot eu subjuga prietenilor?

Răspuns: Încearcă să te „subjugi lor”, cu excepţia a ceea ce trebui să le adaugi.

Părinţi se supun copiilor lor, nu pentru că încep să le asculte opiniile. Mai degrabă supunerea, subjugarea lor provine din preocuparea şi grija pentru ei. O mamă îşi serveşte copilul numai cu ceea ce are nevoie şi nu ceea ce vrea. Copilul poate ţipa: „Dă-mi!” dar ea nu îi va da şi în acest fel îl serveşte cu credinţă.

Din partea a patra a Lecţiei zilnice de Cabala 12/10/13, Scrieriel lui Baal HaSulam

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→

Operăm într-un sistem al forţelor de primire şi dăruire, şi acesta este motivul pentru care orice acţiune ar trebui calculată în termenii legii efectului forţei asupra materiei. Apoi, nu vor mai fi dubii dacă se poate sau nu întâmpla. Rezultatul va fi determinat cu precizie, ca şi în cazul legilor fizice din această lume.

Cunoscând forţa activa şi materia asupra căreia acţionează, putem apoi calcula totul în avans şi să evaluăm rezultatul. Similar, facem calcule pentru un anumit mecanism şi suntem siguri că va funcţiona.

Acelaşi lucru se aplică şi muncii spirituale interioare a unui om. Cu toate că nu ştim toate legile psihologiei umane, care dau naştere dorinţelor, intenţiilor, impresiilor şi reacţiilor, înţelepciunea Cabala ne dă o înţelegere clară şi explică principiul de acţiune al fiinţei umane ca un mecanism, în care operează forţa superioară a naturii.

Trebuie să luăm parte în toate aceste acţiuni şi să folosim puterea Creatorului care acţionează asupra dorinţei noastre de a primi plăcere. Dacă ştim cum să reacţionăm la acţiunea forţei dăruirii, atunci vom putea să calculăm toate reacţiile şi acţiunile noastre; vom putea să plănuim în avans cum putem să obţinem aceeaşi forţă de dăruire ca a Creatorului.

Pentru a crea un grup, trebuie să ne conectăm cu dorinţele altora. Putem face asta influenţându-ne unul pe altul cu aceeaşi forţă cu care acţionează Creatorul asupra noastră, adică forţa dăruirii. Dar omul nu are încă această dorinţă reală de a dărui şi acţionează numai prin egoismul său.

El doar a auzit de la învăţător şi a citit în cărţi că trebui să se conecteze cu alţii, pentru că numai în această conexiune se poate forma locul necesar revelării Creatorului. De aceea, vrea să acţioneze altruist faţă de celălalt, cu toate că nu are nici proprietăţi altruiste, nici iubire pentru celălalt, ci vrea numai să le folosească.

Dar este posibil să facem asta, pentru că trăim în lumea noastră în nişte circumstanţe speciale, în care putem acţiona în mod mecanic, chiar împotriva dorinţei noastre. Rezultă că unul îl influenţează pe altul şi astfel atrage Lumina care Reformează. Prin atitudinea mea bună faţă de prieten, eu produc în el o anumită reacţie faţă de mine. Fiecare cadou dăruit unui prieten se pare că face o deschidere în inima lui. Ca rezultat, el începe să îmi acorde atenţie şi să reacţioneze, cu toate că la început era total indiferent faţă de mine.

Acest lucru se va întâmpla cu siguranţă, pentru că folosesc o lege a naturii: Îi dăruiesc şi astfel cumpăr un prieten cu ajutorul cadourilor mele. Cadourile sunt de fapt atitudinea mea bună faţă de el, atenţia mea. Astfel, produc acelaşi răspuns de la el.

Mai întâi, asta poate produce o reacţie opusă în el, pentru că nu vrea să îmi datoreze nimic. În mod instinctiv, se poate distanţa de mine, să înceapă să îi fie teamă că dacă eu îi dau cadouri, apoi o să vreau să îl folosesc. În lumea noastră suntem obişnuiţi cu faptul că nu există servicii necondiţionate. Dar timpul îşi va face treaba şi, gradual, prietenul va fi îmbibat cu grija mea şi va începe să îmi răspundă în acelaşi fel. Ambii vom începe să ne tratăm în mod frumos şi astfel vom construi o relaţie între noi. Dezvoltând-o, vom crea locul în care Lumina care Reformează ne va afecta.

Aceasta va fi Lumina noastră comună care va construi între noi o zonă care nu a existat anterior în această lumea, zona dăruirii noastre reciproce! Nu va fi influenţa unui egoist asupra altuia. Acţionând împreună, atragem o Lumină Înconjurătoarea diferită, orientată spre scop, iar aceasta construieşte zona dintre noi în vom putea mai târziu să fim îmbrăcaţi ca Lumină Interioară.

Totul se desfăşoară în acest fel. Putem acţiona la nivelul acestei lumi, la început chiar fără o dorinţă. Dar  mai târziu, această dorinţă se va schimba prin influenţa Luminii care Reformează. Datorită conexiuni noastre, a cel puţin doi oameni, vom crea o zonă specială, ca şi cum am fi acoperiţi cu o „pătură”. Această „pătură” va deveni ecranul nostru comun, prin care vom putea să obţine revelaţia Creatorului şi să atingem un nivel spiritual.

Înţelegem toate aceste etape ale muncii ca fiind bazate pe legi inflexibile, folosind forţe cunoscute. Trebuie doar să le folosim în mod corect, la fel ca în orice altă ştiinţă, în care ştiu că dacă nu îndeplinesc toate condiţiile, atunci nu are niciun rost să aştept milă. Şi dimpotrivă, dacă fac totul corect, atunci rezultatul trebuie să fie în locul aşteptat şi în timpul dorit, ca o realizare a eforturilor mele.

Din pregătirea pentru  Lecţia zilnică de Cabala din 12/11/13

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca spirituala - Niciun comentariu→