Category Archives: Munca interioara

Despre dragoste si ura

Intrebare: Ce inseamna sa iti „iubesti apropele ca pe tine insuti”? Ce am de facut?

Raspuns:  Sa iti iubesti aproapele ca tine insuti inseamna ca intreaga noastra lume (mineral, vegetal si animal – nivele ale naturii ca si ale umanitatii) si intregul nostru univers devine o parte integranta din tine, ca si „un om, o inima”. Conectezi totul la tine si percepi „ca pe tine insuti”. Altfel, tu nu existi!

Egoismul ne separa, dar peste el trebuie sa primim o forta de deasupra, dorinta si abilitatea de a simti fiecare persoana ca pe mine si chiar mai mult de atat. Trebuie sa simt ca totul sunt eu. Oricum, acest „eu” nu este un sentiment egoist pentru ca ura dintre noi ramane si chiar creste. Ma unesc cu altii chiar peste aceasta ura si, in cazul acesta ei sunt numiti „aproapele” meu,  sau oameni apropiati mie.

„Aproapele” este o persoana pe care o urasc, dar in acelasi timp o „iubesc ca pe mine insami”. „Dragostea va acoperi toate pacatele” inseamna ca ura anterioara ramane, dar dragostea este adaugata peste.

In lumea noastra totul este condus de o dorinta egoista, fie in primire fie in daruire. In lumea spirituala, cu toate aceste, ne aflam intre doua forte opuse: daruirea si primirea. Egoismul creste, dar calitatea de daruire reapare paralel cu el. Aceste doua calitati ma indreptatesc sa ajung la senzatia ca stau in fata unui munte de ura (Muntele Sinai, care vine de la Sinah-ura). Totusi, inainte de asta, trebuie sa trec prin „Egipt”, sclavul egoismului, Faraonul. Trebuie sa-l urasc, apoi sa fug de el, cautand puterea de a-l corecta.

Cand stau la poalele muntelui urii fata de aproapele meu, trebuie sa spun daca sunt gata sa ma unesc cu ceilalti, sa ii iubesc  peste ura fata de ei si sa devenim ca un om cu o singura inima. Daca am trecut prin toate loviturile si ranile egoismului (Faraon) si simt ca am suferit destul, atunci sunt de acord cu el! Asta pentru ca imi urasc egoismul chiar mai mult decat imi urasc aproapele.

Sunt de acord, ma gandesc ca asta imi va permite sa dezvalui Creatorul. In sfarsit, inteleg ca dragostea si daruirea pentru aproapele meu este ceea ce ma implineste. Nu mai cer altceva decat asta. Actiunea insasi ma implineste si in acest fel eu ii devin egal Creatorului.
Din partea a 4-a Lectia zilnica de Cabala10/3/10, “Dragostea fata de Creator si dragostea fata de creaturi”

Ordinea corectiei

Actionand peste noi, Lumina divide in noi dorintele de a primi si de a darui si incepem sa simtim respingerea dintre ele. Devine clar ca dorintele de daruire sunt atrase catre o perceptie si o implinire diferita de catre cei care au dorinta de a primi.

Fiecare din noi avem dorinte de ambele feluri, dar intrebarea este care din ele domina. In sufletele noastre considerate Israel, dorintele de daruire GE (Galgalta Eynaim), conduc AHP (Awzen, Hotem, Peh), dorintele de daruire GE (Galgalta Eynaim) domina   AHP (Awzen, Hotem, Peh), avand in vedere ca sufletul „popoarele lumii”, dorinta de a darui AHP domina GE.

Primul tip de suflet este aproape de Lumina care ii lumineaza cu Ohr Makif (OM) si le face sa sufere primele corectii. Pana cand Israel se corecteaza singur, este imposibil sa inceapa corectarea popoarelor lumii. Prima data, Israel se corecteaza singur in GE (linia dreapta), apoi i se alatura AHP (linia stanga) si la sfarsit construiesc linia de mijloc pentru ei, in acest fel corectand popoarele lumii ale sinelui. Ca urmare, Israel este in masura sa continue corectia colectiva a grupului popoarele lumii, deoarece Kelim (vasele) corectate sunt conectate cu necorectatul Kelim din celelate suflete care asteapta in linie.

Munca pe doua linii cu Kelim care primeste si daruieste, combinatia lor corecta, creaza linia de mijloc. La fel este si cu pasii corectarii noastre in doua parti ale sufletului colectiv. Mai mult, corectiile majore au loc in AHP sau primirea Kelim a popoarelor lumii in timp ce GE care initial a coborat de la Bina exista in AHP exclusiv in scopul de a le corecta.

Asadar, toate corectiile nostre care preced corectia popoarelor lumii in sufletul colectiv sunt doar o pregatire.
Din prima parte a Lectia zinica de Cabala9/28/10, “Ce este Argint, Aur, Israel, Natiunile in lucru”

Corectarea incepe cu Babilon

Despre Creatie ne referim in general ca Babilon. A fost creata in afara dorintei care s-a dezvoltat in afara celor patru faze ale Luminii, care coboara prin lumi si nasterea si spargerea structurii lui Adam in decursul careia dorintele de a primi si a darui s-au amestecat, astfel incat fiecare dorinta contine parti din toate celelalte.

Dupa aceea, Lumina straluceste deasupra acestor stari sparte si dorintele incep sa trezeasca de la stadiul nemiscat la vegetativ, animat si nivelurile vorbitoare ale naturii. Dar impreuna cu dezvoltarea ulterioara a egoismului in oameni, acum 5770 de ani in urma, dorinta de a darui a aparut intr-o persoana, Adam. Acesta este inceputul corectiei si din acest motiv timpul se masoara dupa Adam.

Douazeci de generatii au evoluat apoi in pregatirea corectiei reciproce. Prima manifestare de rupere completa este mentionata ca Babylon. Din acel moment mii de oameni au urmat calea lui Adam in revelarea Creatorului, si de aceea ei au fost numiti „om”, „fiul lui Adam”.(Ben Adam).

Lumina continua sa se reverse peste toate aceste dorinte rupte si influenta ei evoca in ele manifestari ale dorintelor de a darui, aceasta creandu-le discomfort. Omul instinctiv incepe sa caute, sperand sa isi implineasca dorinta. Vrea sa isi arate adevarata stare si sa gaseasca motivul pentru spargerea proprietatilor de a darui si a primi. Asta este ceea ce il indruma inspre Creator.

Din prima parte a  Lectia zilnica de Cabala 9/28/10, “Ce este Argintul, Aurul, Israel, Natiunile la lucru”

Evolutia se face in salturi

Intrebare: Ti se pare ca evolutia noastra se face cu viteze diferite, in salturi?

Raspuns: Este adevarat ca dezvoltarea niciodata nu curge nici macar intr-un mod linear, intotdeauna exista salturi. Acesta este felul in care se manifesta in senzatiile noastre, din cauza defectelor din munca  noastra si va continua pana la corectarea finala si perioadele bune si rele vor alterna, razboiul si pacea se vor inlocui unul pe celalalt si vom experimenta schimbari neasteptate. Periodicitatea este un aspect inerent al evolutiei.

Acelasi lucru se aplica si structurii de Partzuf care se imparte in cinci grade de Aviut (profunzimea dorintei). Exista un ecran si o Lumina pe fiecare grad, acestea sunt organizate discret si consecutiv, nu linear. Totul vine in portii si picaturi, nu are un debit uniform. De aceea perioadele pot fi pozitive si cateodata negative si au nevoie sa fie utilizate in mod diferit. Invatam asta chiar din propria experienta.
Din  Vorbind despre unitate in grup 9/24/10

Forta Legaturii Daruirii

Intrebare: Cand am o legatura cu cineva din lumea noatra, simt fie iubire fie ura, ce se intampla intr-o legatura spirituala? Cum se sime revelarea Creatorului?

Raspuns: Fenomenele spirituale sunt  daruire. Aceste relatii sunt legaturi reciproce de iubire, includere reciproca a fiecaruia. Construim o legatura a unitatii si iubirii intre noi si atunci revelam Lumina care a fost inainte ascunsa in aceasta legatura.

Aceasta Lumina corecteaza legaturile noastre, le da o forma, construieste „un loc” sau „dorinta de a darui” in ele. Apoi descoperim o si mai mare ocazie de a darui in acest „loc”, iar principala forta a universului, Creatorul, devine revelata in oportunitatea de a darui.

Insa toate acestea se intampla in acelasi loc, in unitatea noastra, iar Creatorul devine tot mai clar de fiecare data, pe masura calitatii noastre noi de a darui si a iubi.

Din partea a 4 a Lectiei zilnice de Cabala 9/26/10, „600.000 Suflete”

Razele X Spirituale

Cabala nu aduce suferinta unei persoane, ci mai degraba ii dezvaluie persoanei adevarata ei stare. E asemenea celui care merge la doctor si o raza x detecteaza problema care trebuie oeprata. Evident, pacientul nu da vina pe doctor, ci ii multumeste pentru depistarea bolii.

In acelasi timp, doctorul nu doar diagnosticheaza boala pacientului, ci il si informeaza despre remediile necesare pentru vindecarea bolii. Si asta pentru ca totul exista in Lumina si tot ce trebuie s faca omul este sa clarifice deficientele sau pagubele sale. De indata ce persoana isi da seama, primeste un remediu si se vindeca repede.

Cu mijloacele de care dispunem, trebuie sa descoperim punctele noastre slabe in comparatie cu  Creatorul (Lumina). De aceea avem nevoie de Lumina, ca sa functioneze ca o raza x, sa ne arate ce e gresit si indeosebi, ce se deosebeste de ea. Astfel ar trebui sa ne examinam intregul corp.

Daca facem  asta, prin Lumina, ne vom  clarifica si corecta simultan prin Lumina AB-SAG (Lumina intentionata sa depisteze raul si sa-l transforme in bine). Astfel, avansam cu placere si bucurie. Daca nu avem la indemana o raza x, atunci fiecare celula din corpul nostru atinge o stare aproape letala si trecem printr-o suferinta cumplita, pana cand incepem sa ne dam seama ce trebuie corectat si cum, adica doar din interiorul nostru, schimbandu-ne atitudinea fata de lume.

Metoda Cabala dezvaluie infectarea noastra mai repede, inlesnind astfel corectarea imediata. Avem mijlocul in mainile noastre, care ne ajuta sa descoperim problemele noastre, care au fost tot timpul ascunse de noi, intrucat nu exista speranta unui remediu inainte.

Din partea a 4-a a the Lectiei zilnice de Cabala  9/1/10, “Introducere la Cartea Panim Meirot uMasbirot

De la iubirea fata de fiintele create la iubirea fata de Creator

In prezent, Creatorul e ascuns de mine, iar eu pot doar sa Il caut in grupul care se afla intre mine si El, asa cum e scris: Din iubire pentru fiinta creata la iubirea pentru Creator. Daca ma indrept spre grup si clarific toate raspunsurile prin EL, in ce priveste conexiunea noastra si  garantia reciproca atunci transfer dorintele mele in grup si pot vedea daca dorinta lor este de a primi sau de a darui.

In schimb, grupul imi ofera sentimentul importantei Creatorului, iar acest sentiment devine important pentru mine, fie ca vreau sau nu sa incep sa cred in maretia Creatorului si cea mai mare rasplata, aceea de a fi aproape de El. Grupul restructureaza ordinea valorilor mele, plasand daruirea si Creatorul deasupra, iar dorintele mele egoiste la sfarsit.

Atunci incep sa muncesc pentru a spori maretia daruirii, iar acest sentiment continua sa creasca pana devine o garantie mutuala cu drepturi depline, cand devenim toti un singur intreg. Daca obtinem senzatia unui singur barbat, chiar si in cea mai mica masura, atunci trecem bariera (Machsom) care ne desparte de lumea Superioara. Apoi, conform legii echivalentei de forma, incepem sa il simtim pe Creator, calitatea care defineste intreg Universul.

Grupul e singurul meu mijloc de a determina definitiile spirituale precum lumina si intunericul, noaptea si ziua. In fond, eu intru in grup complet confuz, fara o intelegere clara a ceea ce vreau de la viata, ceea ce e important, ce determina progresul si ce vrea Creatorul de la mine. Ma imprastiu in toate directiile fara macar sa realizez incotro ma indrept.

Nu am o directie clara, doar grupul ma poate ajuta sa gasesc calea. Cartile singure nu pot face asta pentru mine; ele pot sa imi sporeasca confuzia, dandu-mi impresia ca am avansat spiritual, acumuland cunostinte, ca obtinand informatia ad literam, voi atinge spiritualitatea. Mi s-a oferit grupul ca model de lume spirituala temporara intr-un loc al Creatorului, si cu cat realizez mai mult ca avansarea mea are loc in grup, cu atat mai repede voi avansa.

Din prima partea a Daily Kabbalah Lesson 9/1/10 Ce este ziua si  noaptea in munca

Esenta Corectiei

Intrebare: Daca intreaga Torah (Cabala) vorbeste doar despre iubirea pentru altii, atunci de ce ar trebui sa ne corectam pe noi insine? Nu este de ajuns ca sa avem o atitudine buna, unii fata de altii? De ce ar trebui sa ne ingrijoram pentru altceva?

Raspuns: Noi existam la cel mai de jos nivel, nivelul animal; noi pur si simplu traim si murim („animal” inseamna o creatura ce traieste, este animata). Scopul nostru, totusi, este sa urcam catre nivelul uman, sa devenim „similari” cu Creatorul.

Dar cum urc eu cele 125 de nivele spirituale pentru a atinge acest nivel? In drumul spre acest final, exista o forta ascunsa, speciala: Torah, Lumina. Daca ne afecteaza, evoluam si urcam de la nivelul animat pe care il percepem in prezent ca pe ura pentru ceilalti, catre nivelul uman al iubirii pentru ceilalti, care este echivalent cu iubirea pentru Creator.

Stadiul initial (primul) si cel final ( al 125-lea), au fost deja stabilite; imi este clar cum sint in acest moment si ce trebuie sa devin. De aceea, nu este o problema sa ma gindesc la conditia care mi-a fost data in acest moment, sau despre natura mea. Nimic nu depinde de mine, si toate acestea deja au fost inregistrate in radacina sufletului meu. Pur si simplu trebuie sa ma concentrez la modul in care pot avansa si ma pot corecta.

Trebuie sa ma concentrez mai putin pe stadiile in sine, chiar daca ma deranjeaza sau ma fac sa ma simt bine, din moment ce o clipa este mai mult decit suficienta  pentru asta, dupa care trebuie imediat sa aspir sa avansez. Nu ne putem corecta cu „comportamente bune” sau cu „maniere elegante”. Chiar si la cel mai mic grad, ne corectam pe sine doar cu „iubire”, din moment ce altfel, nu este o corectie, daca ne referim la un „regulament”.

De aceea, este spus ca principala regula a Torei este iubirea, si fiecare corectie a oricarei parti a vointei de a primi, este o mica atingere a acestei iubiri. Nu exista nimic altceva decit iubire si ura: dorinta sparta de a primi egoistic si cea corectata, de a darui.
[22065]
Din a 4-a parte a  Lectiei zilnice de Cabala  9/27/10, Iubirea pentru Creator si Iubirea pentru Fiintele Create

Plangand pentru Shechina In Exil

Este foarte greu sa simti exilul spriritual. Pentru asta trebuie sa simt opusul starii de izbavire. Pentru ca asta sa se intample, trebuie sa simt Lumina inconjuratoare (Ohr Makif) si implicit senzatia proprietatii de daruire.

Ce inseamna „Sechina (Divinitatea) in exil?” Cum ar trebui sa o plang, sa-i deplang absenta de la locul revelarii Creatorului? Sau cum ar trebui sa imi regret  incapacitatea, inabilitatea de a-l gasi pe Creator in loc sa ma simt prost ca nu Il vad?

Cu siguranta, toata lumea vrea sa il vada pe Creator. Dar doar  persoana care a primit Ohr Makif  poate suferi pentru ca este neadecvata Creatorului. Nimeni nu simte nevoia de Sechina. Daca Creatorul exista, lasa-l pe El sa mi se arate, stiind desigur ca este cel mai bine. Oricum, nimeni nu este trist pentru locul in care aceasta revelare ar trebui sa se intample.

Este o mare diferenta. Revelarea Creatorului este perceputa in mod egoist ca si primire. Totusi, locul revelarii Lui trebuie construit din dorinta de a revela in mod egoist Creatorul intorcand dorinta de a-L gasi in intentia de a face asta „pentru El”. Aceasta este pregatirea locului a carui proprietate ii va permite Creatorului sa ni se dezvaluie.

Este la fel in lumea noastra. Tot ceea ce se afla in mine este conform proprietatilor mele. Doar dupa ce mi-am adaptat perceptia pana la influentele exterioare pot sa-i recunosc gradul in care proprietatile noastre (organul lui de expunere si organul meu de perceptie) sunt la fel. Totul depinde de corectarea instrumentelor de perceptie.

Sechina este locul pecare trebuie sa-l cream din suma aspiratiilor noastre catre Creator si sa-l corectam in intentia de daruire. Pentru inceput o persoana are nevoie de o cantitate uriasa de dorinta de a revela Creatorul in avantajul lui (Lo Lishma – nu in numele Ei). Doar mai tarziu el intelege necesitatea corectiei care se intampla cand foloseste mediul si atrage Lumina care Reformeaza, studiind impreuna cu grupul.

Atunci incepe sa inteleaga ca succesul sta doar in echivalenta formelor sau in intentia de a darui, care ii permit sa se adapteze revelarii Creatorului, proprietatea de a darui. Acum pentru ca are ceva de corectat, faza corectiei incepe.

[22048]
Din prima  parte a Lectia zilnica de Cabala 9/27/10

Cum putem intra in lumea Zoharului

Zoharul, Capitolul „VeYechi (Si Jacob a trait)” nr. 442: Este asa deoarece inca din ziua cand Templul a fost daramat dedesubt, iar Creatorul a jurat ca nu o sa intre in Jerusalem pe deasupra, pana cand Israel nu o sa intre in Jerusalem pe dedesubt. Scrie despre asta „Un om sfant intre voi, care este sfant si nu voi veni in oras.” Asta este, chiar daca printre voi se afla un om sfant, tot nu voi intra in oras – Jerusalemul de deasupra- pana cand Israel nu va intra in Jerusalem pe dedesubt.

Pe vremea cand eram copii, adultii ne spuneau diferite lucruri pe care nu le intelegem.Totusi, cu timpul ei ne-au explicat de ce trebuie sa facem sau sa gandim intr-un fel sau altul. La fel se intampla si cand citim Zoharul. Ni se vorbeste  pur si simplu despre ceva ascuns noua, ceva care nu stim sau nu recunoastem, dar care treptat ne va patrunde.

Aceasta este cea mai naturala forma de invatare pentru fiecare persoana. Nu conteaza in ce lume traieste si ce studiaza. De fapt el nu are nici un fel de pregatire pentru noile cunostintele si senzatii. El nu are instrumentele adecvate sau proprietatile de perceptie (Kelim, vasele). Omul trebuie sa-si dezvolte mintea si senzatiile. Apoi el va putea simti noul fenomen, iar mai tarziu va studia ce inseamna.

De aceea primul stagiu presupune sa citim sau sa ascultam ceva necunoscut noua, si ne simtim muti; trebuie sa apreciem asta. Este procesul natural prin care ne tratam copii si ne este clar ca in felul acesta trebuie sa fie facut. Le explicam lucrurile iar si iar.

Problema este ca acel copil doreste sa stie, sa invete, sa ne vada ca pe niste oameni mari, sa ne urmeze exemplul. In educatia noastra spirituala, trebuie sa ne creem o astfel de aspiratie noua insine. Asta este posibil doar cand folosim invidia in grup.

(22053)

Din partea a doua a  Lectia zilnica de Cabala 9/27/10, Zohar