Nu lasa sansa ta de a avea liber arbitru sa treaca pe langa tine

Cu totii existam ca un singur sistem de suflete, urias si unificat. Daca unele suflete avanseaza ca urmare a propriului lor liber arbitru, atunci la fel face si intregul sistem.

Daca unele parti ale sistemului au primit o ocazie de a alege liber, dar nu o folosesc, atunci sunt eliminate si nu mai participa activ la sistem. Sistemul de suflete este un organism viu, in care schimbarile au loc mereu, in functie de cum se inalta si coboara sufletele din el, cum isi realizeaza sau nu libertatea de alegere. Ele provoaca schimbari in toate sufletele si determina cum va avansa intregul sistem catre starea finala, corectata.

Neglijand sa isi foloseasca libertatea de alegere, persoana respinge guvernarea personala a Creatorului asupra sa si trece la o cale de suferinta. Atunci, ea acumuleaza suferinta pana ce ajunge la o realizare suficienta a raului, ceea ce o face demna de a primi inca o data libertatea de a alege – si de a o folosi, de aceasta data.

Fa-ti din viata un dialog cu Creatorul

Toate gandurile si dorintele unei persoane ii vin de la Creator. Deci, daca o persoana vrea sa se apropie de Creator, asta inseamna ca si Creatorul vrea acest lucru si ca insufla aceasta dorinta in inima si in mintea persoanei.

Insa daca persoana nu are nicio dorinta pentru Creator, asta inseamna ca nici Creatorul nu vrea persoana respectiva si ii trimite ganduri si dorinte impotriva Sa. Insa cu toate acestea, impreuna cu ceea ce aceasta persoana primeste in fiecare clipa de Sus, ocazional, ea primeste o sansa (un punct) de a se vedea pe sine de la distanta. Genul acesta de investigatie este posibila chiar si in perioada in care persoana abia se apropie de dezvoltarea spirituala.

Cand o persoana face acest lucru, viata sa se transforma intr-un dialog cu Creatorul: persoana Ii multumeste Creatorului pentru toate lucrurile bune si rele care vin la ea si singurul lucru pe care il cere este sa avanseze. Astfel, primeste o noua minte, noi senzatii si o noua realitate.

Stiinta Kabbalei se studiaza cu dorintele, nu cu mintea

Intrebare: In vremurile noastre, omul trebuie sa aiba o realizare spirituala pentru a disemina stiinta Kabbalah?

Raspunsul meu: Totul depinde de ce intelegi prin diseminare. Daca diseminam ceea ce a scris Baal HaSulam, daca vorbim despre el, ii citim articolele, le studiem si vorbim despre cum intelegem noi acele texte, atunci desigur ca acestea toate sunt lucruri pe care le putem disemina.

Ce inseamna, a disemina? Inseamna a da oamenilor ocazia sa participe la studiile noastre, dar – si mai important – sa se conecteze cu sursele primare. Totul trebuie sa se bazeze pe sursele primare. A studia stiinta Kabbalah inseamna a fi conectat cu acest material, a reveni mereu la el si a verifica in ce mod conectezi tot ce este scris acolo intr-o singura metoda integrala pentru corectarea ta.

Incepi treptat sa conectezi toate aceste materiale cu propria ta minte si cu propriile tale sentimente si sa il absorbi. Cand studiezi, ar trebui sa doresti sa te plasezi in interiorul acestui material, pentru ca dorintele si gandurile tale sa ia forma sa. E ca si cum ai vrea sa fii ca un lichid care va umple contururile si formele acestui material. Vrei sa te plasezi in interiorul acestor modele, pentru a te distanta de „sinele” tau egoist, de modul tau de a gandi si de modul in care iti conectezi acum mintea si sentimentele. In schimb, vrei sa primesti calitati superioare in mintea si in sentimentele tale si sa incepi sa gandesti conform lor.

Ar trebui sa fii dispus sa stergi tot ce ai acum, de dragul de a dobandi aceste calitati. Dorinta ta va ramane, dar fara forma, pentru ca apoi sa ia forma daruirii. Atunci vei fi pregatit sa te nasti intru spiritualitate.

Asta inseamna studiul Kabbalei. Studiul nu se intampla in mintea ta, ci in dorintele tale, facandu-le sa preia noi calitati. Oamenii nu studiaza Kabbalah cu mintea, ci cu inima.

Studiem cum sa ne schimbam pe noi insine si cum sa ne facem calitatile similare calitatilor Creatorului. Ne diseminam lectiile pentru a permite fiecarei persoane care doreste, sa participe la studiu impreuna cu noi. Si cu cat inaintam mai mult, cu atat trebuie sa verificam: cat de indeaproape suntem conectati cu sursele primare, cat de mult gandurile noastre le corespund, oare diminuam contradictiile intre cele doua si oare intelegem si simtim mai bine materialul? Dar testul cel mai important este sa verificam daca, pentru noi, importanta daruirii creste mereu.

Locul cel mai sigur in care sa te afli este sa stai culcat la pamant

Intotdeauna avem de a face cu Creatorul singur. Nimeni nu mai e in fata noastra, decat El. Toate nivelurile – neinsufletit, vegetal si insufletit ale naturii, precum si oamenii care apar si ne inconjoara in aceasta lume, sunt doar senzatii din interiorul dorintelor noastre. Toate imaginile, actiunile si situatiile sunt percepute in interiorul dorintelor noastre. Practic, ele sunt senzatii ale Creatorului, care doreste sa ne apara sub forma acestei realitati materiale, in loc sa ne lase sa Il simtim.

Daca, percepand aceasta realitate, persoana simte ca totul vine de la Creator, atunci chiar si numai acest lucru ar trebui sa fie de ajuns pentru ea. Nu conteaza ce simti; cel mai important lucru este ca simti ca ai o conexiune cu Sursa senzatiei tale, cu Sursa intregii realitati – Creatorul. Numai sa nu-mi iei asta! Dar starile efective prin care trec nu conteaza. Ele pot sa fie cele mai rele stari in senzatiile mele si cele mai tulburatoare stari in mintea mea. Dar nu conteaza ce simt in mintea si in inima mea, pentru ca acestea sunt simturile mele egoiste si nu conteaza ce se intampla in ele. Imi pasa de un singur lucru: sa ma asigur ca nu ma separ de Sursa, de Sursa perceptiilor si a senzatiilor mele.

Asta inseamna ca o persoana „este culcata la pamant” si, ca urmare, nu are unde sa cada. La urma urmei, ii pasa de un singur lucru si nu are nevoie de nimic altceva. Acesta este inceputul lucrarii spirituale: este atunci cand persoana s-a inaltat deasupra a tot ce inseamna corporalitate si are un contact constant, minim cu spiritualitatea.

Lumea spirituala e numai la un pas mai incolo

Problema noastra este ca, atunci cand e vorba de dezvoltarea noastra spirituala, putem sa stam nemiscati o vreme indelungata, inainte sa facem urmatorul pas inainte. Poate ca ni se pare ca trecem printr-o multime de stari, dar de fapt, noi nu facem decat sa pasim pe loc, trecand de la stanga la dreapta, aplecandu-ne in fata sau in spate si incapabili sa facem un pas in fata si sa facem ca spiritualitatea sa fie forta dominanta din noi.

Dar nu putem sa ne concentram toata taria noastra pentru a ne anula efectiv pe noi insine (egoismul nostru) de dragul calitatii daruirii, pe care trebuie sa o obtinem in gradul urmator. La urma urmei, fiecare pas pe care il facem ne aduce mai aproape de calitatea daruirii, care incepe sa domneasca in noi. Intrebarea este daca suntem gata sa facem toate pregatirile necesare: sa ne anulam egoismul, sa simtim importanta obiectivului si sa ne concentram toate gandurile si dorintele pe el, dupa ce am luat o decizie finala ca acesta este singurul lucru de care avem nevoie – si nimic altceva.

Daca o persoana are o sansa sa faca fie si un pas catre daruire, catre Creator, fara sa astepte vreo recompensa, chiar si atunci cand ii lipsesc fortele pentru a face asta, ci doar dorind sa ramana credincioasa calitatii daruirii intr-un singur punct si sa fie satisfacuta cu asta, in ciuda tuturor marilor dorinte pe care le are, atunci atinge perfectiunea (Malchut in Bina).

Astfel, ea patrunde in starea de perfectiune (atributul daruirii) printr-un punct (Tzimzum Bet). Tot ce ii mai ramane de facut este sa dezvolte acest punct. Sta scris, „Fa-mi o deschizatura cat urechea acului si am sa te eliberez.”.

Daca va tineti de acel punct al daruirii in ciuda tuturor indoielilor, a intrebarilor si a disturbarilor, atunci dorintele care apar in voi (Reshimot) va vor trage mai profund, inauntru, ca un fir de ata prin urechea acului, tragandu-va in atributul spiritual al daruirii. Atunci, prin dorintele voastre, veti vedea Lumea Superioara.

Dresati-va egoismul sa va slujeasca la fel ca un leu de circ

Pentru a patrunde in lumea spirituala, trebuie sa efectuam o „restrictie” (Tzimtzum) asupra dorintelor noastre egoiste. Malchut (calitatea primirii) trebuie sa devina complet incorporata in Bina (calitatea daruirii) si sa se predea puterii acesteia.

Nu exista bariere care obstructioneaza, sau cortine care separa ceea ce este permis de ceea ce este interzis. In spiritualitate nu exista coercitie. Nu exista ziduri si nu exista semne cu „Accesul interzis!”, sau situatii in care sa vrei ceva, iar cineva din afara sa iti interzica acel lucru.

Nu putem sa ne sfaramam niciuna din dorinte sau sa ne interzicem sa dorim. Ceea ce ne trebuie este o corectare interioara, in cadrul dorintei insesi.

Dorinta ramane, dar in acelasi timp, noi capatam un nou sentiment, ca este important sa nu o folosim in mod egoist. Ne dam seama ca exista o oportunitate de a da dorintei o utilizare superioara, de dragul daruirii, pentru a fi de folos altora.

Desi dorinta a fost creata ca dorind implinire, ea poate fi corectata, astfel incat sa nu primeasca nimic altceva, decat ceea ce are nevoie sa consume in mod natural, pentru ca simte importanta daruirii. De exemplu, ati vazut lei dresati la circ? De ce oare, in loc sa il infulece pe dresor, leul isi deschide ascultator gura si da voie unei persoane sa isi puna bratul sau capul inauntru? Oare leul nu vrea sa muste si sa rupa bratul sau capul? Ba da, vrea! Insa el percepe acea persoana ca fiind foarte importanta, pentru ca ea il hraneste. Ca urmare, isi suprima dorinta naturala.

In acelasi fel, si noi ne pastram dorinta de a primi placere. Ea incepe doar sa simta importanta calitatii daruirii. Vrea ca daruirea sa domneasca asupra ei.

Sa ai o viata minunata – gandeste-te la spiritualitate

Intrebare: Situatia materiala a unei persoane se schimba si ea atunci cand aceasta atinge corectarea spirituala?

Raspunsul meu: Corporalitatea se schimba impreuna cu spiritualitatea. Corporalitatea este nivelul initial al perceptiei noastre despre realitate. Este nivelul pe care il simtim acum si trebuie sa ne inaltam de la el, pana la primul nivel spiritual.

Ca si orice alta perceptie la orice nivel, si acesta exista relativ la tine, in interiorul propriilor tale senzatii. Atunci cand iti schimbi calitatile, totul se va schimba.

Daca ne pasa sa ne inaltam in lumea spirituala, atunci proiectam aceasta aspiratie si asupra nivelului material, iar atunci nu simtim probleme. Sfarsim prin a simti viata in corpul nostru fizic la fel ca si Lumea Infinitatii, in care nu ne lipseste nimic. Vom avea tot ce ii trebuie corpului.

Daca va ganditi numai la avansarea voastra spirituala cu 125 de grade in sus, atunci viata voastra materiala va avea loc fara niciun fel de griji si probleme. Veti avea destul din toate, fara niciun fel de boala sau de nenorociri.

Nivelul acesta material trebuie sa existe pentru ca, inainte de inaltarea la fiecare nivel ulterior, intotdeauna cazi inapoi in aceasta lume, pentru ca apoi sa te inalti din ea inca si mai sus. Ceea ce simtim acum ca fiind aceasta lume, ca fiind materia fizica, este primul nivel, nivelul neinsufletit al tuturor lumilor. Este necesar ca noi sa traim la acest nivel, pentru ca el este baza tuturor inaltarilor spirituale. Daca vom dori sa existam la acest nivel numai de dragul inaltarii, atunci viata va fi minunata.

Exista un ocean de implinire spirituala, chiar sub nasul nostru

Oboseala pe care o simtim ne este trimisa deliberat de Sus. Noua ni se pare ca nu e nimic bun cu privire la spiritualitate si ca lectia de azi vorbeste despre acelasi lucru ca si ieri. Iar aceasta oboseala pe care o simtim n-o sa faca decat sa creasca. Daca o persoana nu primeste energie de la mediul sau (de la grup si de la carti), atunci nu va putea sa continue sa avanseze spiritual.

Insa cele mai marete forte vin din diseminarea acestei cunoasteri catre altii. Atunci cand o faci, vei iesi de la lectie invigorat si mult mai puternic decat inainte; Pentru ca te conectezi cu dorintele multor oameni si cu totii experimentati impreuna materialul.

Inauntrul noilor tale dorinte, tu dezvalui lumea la un nivel mai profund si experimentezi aceasta revelatie ca pe o noua energie si tarie, ca pe o revigorare a sufletului.

Insa daca nu simti placere si forta vietii din lectie si din diseminare, atunci nu te conectezi cu dorintele prietenilor. Corectarea se afla numai in unificarea conexiunii frante dintre suflete. Trebuie sa corectam ceea ce a fost spart. De indata ce atingem prima conexiune unii cu altii, in acest grad vom simti imediat Lumea Superioara.

Lumina, senzatia conexiunii, a daruirii si a iubirii nu apare din vreun loc, ci apare inauntrul nostru, de indata ce obtinem aceasta calitate. Aceasta calitate vine de la Creator si ne invaluie.

Adevarul este ca noi suntem intotdeauna cufundati intr-un ocean de Lumina! De aceea nu simtim ca e apa peste tot, in jurul nostru. Noi putem sa simtim apa doar in paharul nostru. Asa ca, puneti laolalta mai multe suflete si atunci veti forma un vas si veti simti lumea spirituala!

E atat de simplu. Cand, in cele din urma, acest lucru se dezvaluie unei persoane, omul se da inapoi, pentru ca vede ca intotdeauna a fost chiar sub nasul lui si se intreaba: de ce n-am facut asta acum zece ani?

Cunoasterea spirituala trece prin vase comunicante

Studentul poate sa capete cunoastere spirituala de la invatatorul sau numai in masura in care se straduieste sa devina ca el. Atunci, cunoasterea spirituala pur si simplu curge in el, ca prin niste vase comunicante.

O renumita lege a fizicii spune ca, daca doua vase se conecteaza, atunci apa curge dintr-un vas in altul si se ridica la acelasi nivel, indiferent de latimea vasului. In spiritualitate, se intampla indiferent de capacitatea initiala a sufletului, care depinde de locul sau in sistemul lui Adam.

Vasul spiritual al invatatorului poate sa fie enorm de larg, in timp ce vasul studentului poate sa fie foarte ingust (sau invers), insa daca se unesc, atunci studentul va dobandi aceeasi implinire ca si invatatorul. Totul depinde de inaltimea legaturii studentului cu invatatorul sau.

Sa cunoastem regulile jocului Creatorului

Pentru a atinge Creatorul, creatia trebuie sa combine inauntrul ei doua forte opuse. Altfel, nu va simti nimic in afara de ea insasi, ca si obiectele neinsufletite, vegetale si insufletite. Totusi, fiinta omeneasca este unica, pentru ca omul simte pe aproapele sau.

Mai intai, omul isi vede aproapele ca pe o ocazie de a il folosi. Insa in cele din urma, el se dezvolta si incepe sa inteleaga ca, de fapt, aproapele este el insusi. Doar ni se pare ca altii sunt impotriva noastra, pentru ca ego-ul nostru ii indeparteaza si ne face sa ii uram. Insa daca depasim aceasta repulsie si ii atasam pe altii de noi, atunci vom recapata acea parte din noi insine pe care am pierdut-o si vom obtine Forta care ne separa – Creatorul.

Daca aduc sistemul de suflete inapoi, la starea sa corectata, in care toate sufletele se unesc prin lucrare reciproca, atunci voi obtine Forta Initiala care a creat Sufletul Unic, iar apoi l-a spart si ni l-a lasat noua, sa-l punem din nou laolalta. Fiecare persoana e ca un copil care se face mare – atinge mintea Creatorului – adunand inapoi, laolalta toate piesele.

Creatorul tine intentionat piesele departe una de alta, separandu-le prin ura si egoism. El e ca un adult care a spart o jucarie completa si a amestecat toate piesele acesteia, dandu-i copilului ocazia sa dezvolte treptat, sa capete o minte si sa ceara o corectare a calitatilor sale, pentru a le aduna din nou laolalta.

Copilul trebuie sa caute forma viitoare a Sufletului si sa ceara exemple de la Adult. El trebuie sa forteze Creatorul sa corecteze spartura impreuna cu el, la fel cum un copil roaga adultul sa il ajute sa construiasca o casa din cuburi. Astfel, jucandu-se impreuna cu adultul, copilul va intelege de unde a venit jocul, de ce este necesar, de ce a fost creat asa cum este si ce vrea de la el Creatorul. Atunci, el va deveni ca si El!

Pagina 1.014 din 1.038« Prima...1.0121.0131.0141.0151.016...Ultima »