Rabash, “Ce grad trebuie sa Atinga cineva, astfel incit sa nu mai trebuiasca sa se reincarneze?”: Aceasta este perfectiunea pe care Adam HaRishon a avut-o anterior pacatului. Doar dupa pacat, el a cazut de la nivelul sau si sufletul i-a fost divizat in 600,000 suflete.

Intrebare: Cum apare un pacat?

Raspuns: Un pacat apare ca rezultat al influentei Luminii Superioare. De exemplu, vreau ca voi sa gasiti propriile greseli, dar vreau sa o faceti dupa ce ati inteles esenta acestora si doar dupa asta sa le corectati.

Participarea mea in acest proces este greu de remarcat; ramin in „spatele scenei”. Cit de insignifiant pot fi eu? Eu doar servesc ca factor provocator care nu este nici macar simtit in materia dorintei voastre, similar cu Sefira Keter.

O persoana experimenteaza subit slabiciuni sau se scufunda in ginduri ciudate care ii sint date de Sus, desi crede ca le produce singura. Acesta este primul sau pacat.

Apoi, incepe sa se lupte cu sine in loc sa ceara Creatorului sa-l corecteze. Acesta este al doilea pacat al sau. Creatorul ii da persoanei libertate de alegere si ii dezechilibreaza perceptia sa, edificindu-l; El ii da persoanei „un indiciu” ca exista si altceva in spatele acestui fapt.

Totusi, sistemele spirituale sint construite intr-un mod in care sintem incapabili sa ne adresam direct Creatorului, din moment ce proprietatile noastre ii sint opuse, si legea echivalentei de forma nu ne permite sa facem acest lucru. Acesta este motivul pentru care observam un sistem extern de obiecte si corpuri (aceasta lume) care ne da sansa de a face primii pasi catre corectie.

Daca fac acesti pasi, si le aplic intentiile corecte, si cer Luminii ajutor, reusesc sa conectez ambele lumi si sa determin influenta sufletelor superioare asupra mea. Prin intermediul acestora, primesc ajutor.  Sufletele celor drepti, imi aduc iluminarea de Sus, incepind sa lucreze asupra mea si sa ma ridice. Asta este ceea ce numim „pacatul si corectia sa”.

Din prima parte a Lectiei zlnice de Cabala 11/2/10, “Ce grad trebuie sa Atinga cineva, astfel incit sa nu mai trebuiasca sa se reincarneze?”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Atita timp cit o persoana nu si-a completat propria vedere asupra lumii cu perceptia spirituala, ea continua sa intilneasca diverse probleme. In primul rind, ea are dificultati ce fac diferenta intre corporalitate si spiritualitate.

Noi locuim in planul corporal si intilnim diferite conditii externe. Trebuie sa aranjam munca in grup, in familie si relatiile de munca, la fel precum si interactiunea cu prietenii, si trebuie sa urmam regulile lumii corporale pe care o acceptam ca o parte a guvernarii superioare.

Ne asteptam sa demonstram un raspuns dual de la punctele de vedere externe si interne. Totusi, daca privim totul din perspectiva „interna”, de ce avem nevoie sa facem cunoscuta intelepciunea Cabalei, in primul rind? Cui incerc eu sa o fac cunoscuta? Este pentru partile deja corectate?

Imaginea noastra despre lume, nu este inca perfecta; se va dezvolta in timp. Este astfel pentru ca, in fata realitatii sfarimate, o persoana ar fi libera sa se afle intre doua principii: „daca nu sint eu pentru mine, atunci cine?” si „Nu exista nimeni altcineva inafara de El”.

In al doilea rind, exista contradictii in munca cu prietenii. Ei sint fie complet corectati, fie trebuie sa lucrez cu ei ca egalii mei, ceea ce implica alte tipuri de relatii si asteptari.

Aceasta dualitate acompaniaza un incepator intotdeauna, din moment ce el trebuie sa invete sa lucreze cu ea. Multumita acestui lucru, prin combinarea opozitiilor inainte si dupa actiune, noi ajungem la analiza corecta si la realizarea acesteia.
Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 11/2/10, “Ce nivel trebuie sa atinga cineva, astfel incit sa nu mai trebuiasca sa se reincarneze?”

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Dacă trebuie să vedem grupul numai ca starea sa corectată, interioară, atunci cum diferă asta de restul lumii a cărei stare pare, de asemenea, numai să fie necorectată?

Răspuns: Nu este nicio diferență în înțelesul interior. Dar atunci când te uiți la grup, nu poți să nu vezi că aspirația lor către spiritualitate se manifestă extern, că ei vin la lecție în fiecare zi. Asta înseamnă că ei se străduie să obțină spiritualitatea, dar încă nu au obținut-o.

Ai un ecran extern prin care vezi cum ei tânjesc după dăruire în timp ce rămân în mod curent în sistemul egoist, care tinde să consume totul pentru propria plăcere. Totuși, ei știu deja, înțeleg cumva și chiar simt că există o șansă să ajungă la o atitudine diferită față de lume: să înlocuiască consumul cu dăruirea.

Ei știu că sunt două forme ale experimentării vieții în univers:

1. O viață în care în mod instinctiv încerc să înfulec totul pentru că am fost născut în acest fel, ceea ce este privit ca înclinația rea cu care ne-am născut.
2. Și mai este o altă atitudine față de viață: dăruire, pășire în afara sinelui, atunci când sinele meu nu există decât dacă este inclus în toți ceilalți. Și această a doua abordare este cea pe care vrem să o obținem.

Reiese că avem deja două abordări. Toată lumea trăiește deocamdată conform primului principiu, consumând totul fiecare pentru sine. Asta este ceea ce percepem în prezent, lumea noastră. Dar visăm să ajungem la o altă vedere asupra vieții și să observăm realitatea spirituală care există în dăruire.

Ce se va întâmpla cu realitatea corporală atunci? Va dispărea? Nu, nu va dispărea. Va rămâne atâta timp cât ai nevoie de ea, în măsura în care trebuie folosită ca o componentă necesară.

Deci, acum trebuie să fiți în stare să înțelegeți ce este corpul vostru material: este o măsură necesară de care aveți nevoie să păstrați pentru a continua să consumi pentru propriul beneficiu și nu pentru dăruire. Dar în realitate nu există niciun corp. Totuși, în măsura  în care ai nevoie să fii prezent în consumul egoist, continui să exiști în această realitate materială. Și în măsura în care pășești în afara ta, intri în lumea spirituală.

Din partea a doua a Lecției zilnice de Cabala 12/28/10, “Introducere la Cartea Zohar, Articolul “Ești partener cu Mine”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum poate Lumina Superioară să mă reformeze, dacă ea este în repaus absolut?

Răspuns: Când vorbesc de Lumina care vine și iese, mă refer la schimbările din mine însumi. Lumina este un fenomen înăuntrul vasului (dorinței). Nu există Lumină fără vas. Unele dintre aceste fenomene le numesc Lumina și îi atribui ei diversele schimbări.

Totul este înăuntru. Anumite experiențe interioare le atribui unei cauze din afară, externă, în timp ce altele le atribui cauzelor mele interioare, mie însumi. După ce experimentez schimbările din interior, mă relaționez la ele fie ca acțiuni personale, fie ca Lumina care pare că le-a adus fără să știu eu. Astea sunt definițiile noastre.

Un copil spune: S-a spart singură, ca și cum nu el ar fi spart-o. La fel și noi, datorită lipsei de conștientizare spiritulă și a revelației, ne luăm responsabilitatea pentru anumite evenimente și atribuim altele unui factor ascuns.

Întrebare: Este acel factor ascuns ceea ce noi numim o forță miraculoasă (Segula)?

Răspuns: Segula înseamnă că eu execut acțiuni dar nu pot vedea o legătură directă între ele și rezultatul lor. De exemplu, mi se spune: Dacă lovești zidul de zece ori, apa va începe să curgă din robinet în curte. Nu văd nicio logică aici, dar există un mecanism ascuns în zid care răspunde la loviturile mele și face să curgă apa.

Este de fapt foarte simplu, dar eu nu sunt conștient de acest mecanism. Mi s-a spus: Asta este Segula. Dacă procedezi așa, vei primi asta. Astfel, eu conectez una cu alta în ciuda faptului că nu înțeleg logica din spatele evenimentului, dintre cauză și efect. De aceea, Segula este o lege, dar este ascunsă de mine acum. Nu este nimic supranatural aici: Doar nu știu cum aceasta lucrează.

Intru în grup și aud: Sări de multe ori, îmbrățișează-ți prieteneii de atâtea ori, cântă aceste multe cântece, ia parte la aceste multe convenții și vei vedea efectul. Nu am nicio idee cum sunt toate acestea conectate, dar Cabaliștii ne dau recomandări că ele lucrează. Cum lucrează, vom vedea mai târziu; iar pentru acum, la nivelul nostru, se numește Segula, legea ascunsă.

Din prima parte a lecției zilnice de Cabala 2/27/10, “Ce este un păcat mic sau mare în muncă”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum îmi canalizez gândurile prin grup?

Răspuns: Pentru ca noi să îl glorificăm pe Creator în ochii noștrii, să îl apreciem ca Dăruitorul în care este conținut totul și să cerem să ne înlocuiască tendința noastră, intenția noastră, de la primire la dăruire, El trebuie să se ascundă. Altfel, am fi întodeauna înrobiți egoist de magnitudinea Lui, natura Sa eternă și de tot ceea ce este promis, odată cu aceasta.

Astfel, Creatorul este ascuns, ca și cum El nu are nimic. În acest fel, nu depinzi de el în timp ce rămâi în separare. În loc de asta, poți să primești dăruirea Lui prin grup. El a spart în mod intenționat voința de a primi în fragmente, pentru a-i demonstra cât de invidioasă, ambițioasă, cu ura, asta este, cât de diversă poate fi. De aceea, dorința este capabilă să se înțeleagă singură uitându-se la alții.

De fapt, dorința vrea doar să primească, fără să fie conștientă de proprietățile multiple și de fețele pe care le posedă. Spune-i unei persoane obișnuite că este alcătuită din mândrie, invidie, ură și ea nu te va crede. De ce ar face asta? Ea nu se vede în interior.

Asta presupune o dezvoltare specială, foarte lungă, nu în termenii evoluției umane ci, mai degrabă, în termenii efortului ațintit înspre venirea în contact cu Lumina. Numai atunci o persoană începe să înțeleagă aceste noțiuni corect: nu în termeni ai psihologiei umane ci în termeni exaltați (spirituali), relativ la Lumină.

Într-un asemenea caz, o persoană se găsește într-un grup special. Ea se măsoară nu împotriva oamenilor de pe stradă ci împotriva unei societăți unice care tânjește după Creator și este deja gata să absoarbă valorile spirituale. Ea măsoară invidia, ambiția, ura și măsura egoismului ei relativ la acestea. În acest fel începe o persoană să se studieze ea însăși: cine și ce este.

Creatorul este ascuns și nu poate apărea unei persoane deoarece, în acest caz, persoana ar vrea să fie drăguță în ochii Lui, pentru a fi parte din asemenea Măreție. El ține viața în mâinile Lui, pot eu să îl igonor dacă El este revelat?

Deci, creatorul se înlocuiște El însuși cu grupul. Eu stau împotriva prietenilor, în opoziție cu ei, ceea ce îmi dă posibilitatea să mă refer la ei conform cu valorile spirituale. De fapt, aceste valori spirituale îmi sunt contrare, deoarece aparțin prietenilor pe care îi urăsc și îi resping.

Asta îmi dă oportunitatea să câștig o conștientizare a răului și să încep să mă cunosc eu însumi, în timp ce stau înaintea realității spirituale. Grupul, mediul, revelează detaliile spirituale ale percepției, proprietățile și valorile ei. Respingând grupul, le resping și pe ele. De aceea, eu descopăr adevărul.

Dacă continui pe cale, studiez cu prietenii și particip la acțiunile lor ațintite împotriva dorinței egoiste, pentru a ne unii intern, atunci, gradual, încep să apreciez stările pe care le suferim împreună, ca și valorile despre care vorbim. În măsura cererii mele, primesc Lumina Înconjurătoare (Ohr Makif) prin grup și încep să mă leg cu prietenii din ce în  ce mai mult. În timp ce fac asta, descopăr că ei sunt cei printre care eu descopăr Lumina, pe Creator.

Și totul se leagă într-un întreg; totul devine una: Kli (vasul), Lumina și toate Kelim-urile unite. La sfărșit, totul devine un singur concept, o singură realizare.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 12/27/10, “Ce este un păcat mic sau mare în muncă”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

O persoană trebuie să înțeleagă că atitudinea sa față de grup este o oglindă în care se vede ea însăși, și că această oglindă nu o minte. În timp ce lucrăm la circularea Cabalei, chiar putem țipa unul la celălalt din când în când. Totuși, esența importanței stă în atitudinea personală către prieteni, care demonstrează o abordare mai puțin corectă sau chiar incorectă.

De aceea, lucrați cu grupul extern în mod extern și cu grupul intern în mod intern. Asta este ordinea lucrurilor.

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Intrebare: Daca lumea noastra este cea mai de jos dintre lumi si daca putem incepe sa urcam pe scara treptelor spirituale cu ajutorul intelepciunii Cabalei, de ce atunci milioane de oameni care umbla pe acest grad cel mai scazut, nu gasesc niciodata punctul de inceput al ascensiunii spirituale?

Raspuns: Sint cinci lumi spirituale: Atzilut, Beria, Yetzira, Assiya, si Adam Kadmon. Ne aflam la cel mai scazut nivel, in lumea corporala. Toate cele 125 grade sint deasupra noastra; ele sint nivele ale transformarii realitatii.

Vreti sa schimbati realitatea? Daca da, atunci aveti nevoie de un ecran. Un ecran e definit ca masura a conexiunii dintre mine si Lumina, Creatorul. Trebuie sa ma conectez cu Lumina, cu Creatorul, cu ajutorul ecranului.

Atunci, prin intermediul variatelor actiuni, eu lucrez cu ecranul, si voi fi capabil sa creez variate forme ale realitatii. In afara de asta, toate aceste forme sint vii, exact precum oamenii pe care-i vad chiar acum. Totusi, acum, nu sint acela care creaza realitatea aceasta; o asemenea perceptie imi este data de catre natura.

Totusi, cind incep ascensiunea in spiritualitate, actionez precum Creatorul. Creez fiecare grad, de la cel neanimat, vegetativ, animat si vorbitor. Creez aceasta realitate; o formez si o  sprijin, in locul Creatorului. Totusi, cine este acest „Eu”? „Eu” este acela care poseda un ecran.

Din Kabbalah  pentru Incepatori, “Perceptia Realitatii” 10/20/10

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Ce este potopul pentru grup?

Răspuns: Dacă grupul ca întreg este incapabil să depășească dorința sa în creștere, dacă prietenii obțin ura și nu o pot depăși, înseamnă că ei se scufundă în apele potopului.

Atunci când ei simt apropierea pototpului și forțele care îi depășesc (Gvurot), ei trebuie să depună eforturi reciproce pentru a construi o Arcă, adică să îți exprime dăruirea reciprocă pentru a fi salvat de egoismul individual al fiecărei persoane și a urii comune. Exact în acest mod au stat să studieze autorii Cărții Zohar, simțin ura unul pentru celălalt și apoi revelând ura.

Totul depinde de faptul dacă prietenii folosesc sau nu Tora asa cum trebuie, daca construiesc Arca, Kli-ul comun al dăruirii reciproce, unității și garanției reciproce, în care vor fi salvați de potop.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala 12/29/10, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup - Niciun comentariu→

Scrierile lui Rabash, Shlavei HaSulam (Treptele Scarii), “Care este diferenta intre “Poarta Lacrimilor” si celelalte Porti”: Chiar daca o persoana plinge cu lacrimi amare, dar plinge pentru a avea exces,  nimeni nu va raspunde acestei plingeri. Aceasta persoana sta inaintea portii lacrimilor, dar poarta ramine inchisa si nu permite rugaciunii sa intre. Oamenii nu pling pentru a avea excese, ci este normal sa plinga doar pentru necesitatile vitale.

Intrebare: Ce inseamna sa plingi in spiritualitate? Cum stie o persoana daca plinge intr-adevar? Si ar trebui ca grupul sa atinga starea de plins?

Raspuns: Bineinteles, atit grupul cit si fiecare persoana individuala din acesta, trebuie sa atinga aceasta stare. Ea se numeste „rugaciunea celor multi” in care fiecare persoana se roaga pentru toti, inclusiv pentru sine. Rugaciunile din cartea de rugaciuni, sint construite dupa acest principiu.

Plinsul este o stare de micime (Katnut) in care stiu ca nu pot atinge unitatea de unul singur; de fapt, nici macar nu pot dori de unul singur. Chiar si inainte de a atinge siguranta ca sint incapabil de a face o actiune spirituala, trebuie sa inteleg ca mai intii de toate am nevoie de 100% dorinta. “Sa mi se intimple!” Si aceasta este o dorinta pe care deasemeni nu o pot implini de unul singur.

De exemplu, am sperat sa scap de o boala cu propriile eforturi, dar treptat imi dau seama ca imi este imposibil. Suferind si consumind o multime de eforturi, vad ca nu pot sa fac nimic in aceasta privinta. Descopar ca pot fi vindecat doar daca merg la doctor. Deci, care-I problema?

Problema este ca trebuie sa apelez la doctor pentru asta. Trebuie sa-i cer, sa il implor sa ma opereze. Si trebuie sa-mi doresc asta cu adevarat, chiar daca ma tem de acest lucru. Frica ma opreste, dar urgenta situatiei ma impinge sa cer ajutor.

Acelasi lucru se intimpla cu noi: la gradul la care avansam, simtim din ce in ce mai clar ca trebuie sa trecem prin operatie pentru a elimina egoismul, acel egoism care ne conduce prin viata si ne asista in fiecare zi. Deci cum pot eu cere sau macar sa ma gindesc sa scap de el? Acest lucru poate fi obtinut doar prin intermediul Luminii Superioare.

Trebuie sa primesc dorinta din exterior, de la grup si fac asta fara voie. Este scris: “Mergem de la  Lo Lishma la Lishma,” adica de la intentia egoista, la cea altruista. Inspir pe cel care imi este opus astazi: pentru toate grijile mele de a fi pentru aproapele meu, astfel incit toti banii aflati dincolo de “minimum vital” de care am nevoie, vor merge la cel de linga mine, si deci totul va fi pentru aproapele meu.

Pot eu cu adevarat sa doresc asta, ca si cum nimic altceva nu ar fi important in viata? Pot cere ca aceste ginduri sa nu ma paraseasca nici o secunda? Pot plinge pentru asta?

Sa presupunem ca cineva imi arata o cerere de daruire: “Iti cer sa imi dai o dorinta altruista astfel incit sa am grija de ceilalti cu tot ceea ce am eu dincolo de ceea ce am nevoie ca sa supravietuiesc”. Semneaz-o! Mergi inainte! Doreste asta! Dar cum pot eu dori asa ceva? In fond, nu pot crea o dorinta noua in interiorul meu.

Asta este adevarat, dar daca esti de acord cu asta in principiu, si incepi sa lucrezi cu grupul, dorinta necesara va veni la tine, de la prieteni. Mediul inconjurator contine o forta spirituala, forta Creatorului. Nimic nu depinde de prieteni, si a fost aranjat in acest mod, de la inceput. Daca ma intorc spre mediul inconjurator, catre conexiunea interioara, aici gasesc totul. Aici revelez toate nivelele, fortele si stadiile pina la sfirsitul corectiei.

Brusc descopar ca sintem uniti si ca in unitatea noastra simt toate fenomenele spirituale, pina la unitatea totala. Revelez tot ceea ce spune stiinta Cabalei , in interconectarea noastra.

Fortele de daruire dintre noi, sint conexiunea dintre suflete. Sufletul este forta de influenta intr-o persoana, o parte a Creatorului de Sus.
Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 12/28/10, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara - Niciun comentariu→

Întrebare: Pentru a primi putere de la prieteni, trebuie să îi apreciez. Dar cum pot eu să îi apreciez, daca sunt un egoist?

Răspuns: Preţuieşti unitatea oamenilor sau, în alte cuvinte, a sufletelor. Extern, singurul lucru care poate fi între oameni este ura, invidia şi altele asemenea. Totuşi, în spatele faţadei exterioare, fiecare persoană conţine un sine interior – forţa dăruirii care este ascunsă în ea.

Este ca şi cum în faţa ta sunt două ecrane: unul extern şi unu intern. Pe cel extern vezi lumea, în timp ce pe cel intern toată lumea este unită de forţa dăruirii reciproce. De fapt, sufletul este forţa dăruirii care este ascunsă în noi. Aceasta este imaginea către care te întorci, dorindu-ţi să o revelezi, să fii inclusă în ea şi să te dizolvi în ea. Nu ai de a face cu forme externe.

Ce înseamnă să îţi iubeşti aproapele ca pe tine însuţi? Atunci când te întorci la imaginea interioară, vei vedea că nu există nicio spargere acolo şi că toţi prietenii sunt uniţi unul cu celălalt. Aceasta este Shechina. Conţine reciprocitate, unitate, garanţie reciprocă şi, într-un cuvânt, totul în afară de tine. Vrei să devi parte din asta, o ceri, te rogi pentru asta.

Asta este înţelesul construirii mediului corect. Altfel, te uiţi la prieteni din afară şi nu găseşti nimic acolo. Creatorul a desenat în mod intenţionat această imagine în faţa noastră astfel încât, prin îndepărtarea voalului şi privind adânc în unitatea noastră, vei descoperi chiar mediul despre care Baal HaSulam vorbeşte în Libertatea.

Acesta este mediul la care trebuie să te întorci şi de la care trebuie să ceri totul. Acolo, toată lumea este corectată; devenind inclus în prieteni, îl vei descoperi pe Creator între ei, adică forţa dăruirii comune.

În Cabala, în afară de adunare simplă, există şi noţiune de incluziune totală (Koalel), care este forţa integrală a tuturor. De exemplu, forţa comună a 100 de oameni este egală cu 100. Dar înăuntru unităţii lor, este prezent Creatorul, fiind o forţă adiţională care este adâncă, spirituală şi all-inclusive.

De aceea prietenii sunt capabili de orice, deoarece şi-au respins egoismul pentru a-l descoperi pe Creator, pentru a revela rădăcina şi a se uni cu El. Ei nu obţin cele patru grade mineral, vegetal, animal şi uman, ci pe Creator. Ei nu obţin Nefesh, Ruach, Neshma şi Haya ci, în plus, Lumina Yechida care nu a fost acolo anterior; Keter, punctul literei Yod.

Dacă o persoană doreşte să lucreze cu mediul, atunci mediul este gata pentru ea. Apoi, ea îi vede pe toţi prieteni ca cei mai mari oameni ai generaţiei. Şi chiar aşa, în interiorul fiecăruia dintre ei, se găseşte un gigant. De fapt, dacă au o aspiriaţie interioară spirituală, atunci în interior ei deja sunt uniţi. În principiu, în interior toată umanitatea este unită, dar tu trebuie să te întorci către aceia care exprimă şi extern dorinţa spirituală, măcar puţin. Apoi, ai un mediu.

După asta, în măsura în care te micşorezi în faţa mediului şi îl apreciezi, vei primi putere de la prieteni până când, în final, vei atinge poarta lacrimilor. Spiritualitatea va deveni cel mai vital lucru din viaţa ta, dar în acelaşi timp nu vei avea nicio posibilitatea să o obţii. Atunci vei începe să plângi.

Vei plânge atunci după realitatea pe care o revelezi ca dăruire reciprocă, pentru forţa comună care se găseşte acolo, numită garanţie reciprocă. De acolo vei primi ceea ce ai nevoie, dorinţa sau nevoia de a deveni parte din prieteni. Discernând multe detalii ale unificării, vei intra în imaginea interioară.

Din prima parte a  Lecţiei zilnice de Cabala 12/28/10, Scrierile lui Rabash

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→