Intrebare: Baal HaSulam scrie în articolul „Un Discurs in completarea Zoharului” că sufletul este îmbrăcat în corp, în această lume. Ce înseamnă asta?

Raspuns: Un „corp în această lume” înseamnă dorința de a primi pentru sine. Aceasta umple tot spațiul aici (a se vedea desenul), dar există, de asemenea, un punct in inima (•), posteriorul lui Nefesh de Kedusha. Acesta este distrus, ceea ce înseamnă că, de asemenea, dorește să primească pentru sine, dar poate fi transformat în starea opusă.

Intrebare: Unde este dorinta punctului din inimă?

Raspuns: Mai întâi simțiți că există dorința si începeti să observați faptul că dorința nu are nici un loc corporal. Aceasta dorinta este esența creației spirituale.

Astăzi  vezi înaintea ta nivelurile mineral, vegetativ si animat  al naturii, precum toti oamenii. Toata aceasta este lumea imaginară. Nu te uita la ea,  pune-o deoparte, nu este aspectul principal.

În afară de asta, există o dorință de a primi, în care există o scânteie. Noi trebuie să avem grijă de aceste scântei. Dă lumii imaginare necesitățile de bază și nu esti obligat să faci nimic mai mult decât atat, din moment ce totul este o iluzie. Tu ar trebui să oferi totul pentru aspectul principal.

Acest lucru înseamnă că va trebui să izolezi punctul din  inima de la tot ceea ce este în dorinta de a primi.  Ar trebui să-l diferențiezi de dorința și sa il aduci in fata cât de mult poti, sa il  separi de dorinta de a primi, și să il dezvolti. Dorința însăși ar trebui să fie restricționată și anulata. Atunci va exista o conexiune care va fi de ajutor și apoi alti diferiti pasi…

Din partea a 4-a a Lectiei Zilnice de Cabala 2/3/13, „Un discurs in completarea Zoharului”

Filed under: Egoism, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum poate fi menţinută individualitatea într-o lume integrală?

Răspuns: Egoismul nu moare, ci îl alimentează constant pe „noi” și „noi” este mereu în continuă creștere. Veți descoperi că egoismul vostru continuă să crescă permanent.

Ca urmare a dezvoltării egoiste generale de-a lungul a mii de ani, am ajuns la un anumit nivel de împlinire și am devenit compleţi. Și acum suntem o societate care nu vrea să se gândească la nimic, o societate în care guvernează drogurile și distracţia și nu mai avem nevoie de nimic altceva.

De îndată ce începeţi să înţelegeţi societatea integrală și vă includeţi în ea, apare un nou tip de egoism, egoismul „complet” care creşte atunci când egoismul individual îl împinge în sus spre nivelul următor.

Astăzi, mulţi oameni se simt ca și cum şi-ar pierde individualitatea, deoarece natura îi anulează, se simt pierduți; ei nu știu cine sunt, ce sunt și care este scopul lor. Astăzi ei nu se mai pot realiza așa cum o făceau în trecut, înainte ca egoismului să devină complet; astăzi ei nu mai pot realiza nimic prin ei înşişi.

Acesta este motivul pentru care generația din ultimii 40-50 de ani este considerată a fi generația pierdută. Se numește așa pentru că egoismul s-a oprit din creştere; oamenii nu mai simt nevoia de a-şi întemeia o familie, de a avea copii. De ce ar trebui să mă străduiesc pentru ceva, să fac planuri, să descopăr planete noi, ca și cum ar exista ceva acolo. Dorinţa a dispărut, egoismul s-a oprit din creştere, a devenit complet.

Începeţi să vă adaptaţi în această nouă formă de egoism și veți vedea cum va începe să crească în voi, dar într-un mod circular, cercul va începe fie să se extindă fie să crească. Aceasta este etapa următoare. Cu alte cuvinte, forma egoismului s-a schimbat, a devenit globală și integrală; ulterior creşterea va continua și va fi frumos.

Vom începe să vedem forțe absolut noi și noi interconexiuni în natură, vom atinge natura şi noi va vom descoperi brusc domenii, legi și forme la care Einstein ar fi putut doar să viseze.

Noul mecanism de sentimente și mintea vor permite unei persoane să simtă toată natura holistic, să-i vadă întreaga sa diversitate și să percepă în ea forțele care guvernează totul, rețeaua de forțe pe care o va descoperi chiar el. Va crea un analog al naturii comune în interiorul lui, va începe să cerceteze amănunţit în toate straturile sale. Aceasta este o știință cu totul nouă, despre care s-a scris puțin, este următoarea etapă de dezvoltare interioară.

Omenirea va descoperi acest stadiu de dezvoltare. Și odată ce începe să se dezvolte altruist, consolidând din ce în ce mai mult conexiunea lăuntrică dintre oameni în măsura în care vor apărea unificarea graduală, sentimentele reciproce şi înţelegerea, care vor continua până când această rețea comună de interconectare se transformă într-o conexiune analogică completă, atunci vom pierde percepția timpului.

Aceasta este intrarea în câmpul de forțe unde mintea și sentimentele există și nu contează. Acum noi percepem doar în simțurile noastre egoiste. De îndată ce egoismul îşi va completa tranziţia către altruism şi va fi o interconectare deplină între noi, percepția existenței materiei va dispărea.

Din KabTV „O lume integrală” 11/27/12

Filed under: Congrese, Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Este posibil să accelerez trezirea punctului din inimă într-o persoană?

Răspuns: Da, este posibil în două moduri, dar pentru început, vreau să explic ceva. Oamenii în care punctul din inimă nu a fost încă trezit aparţin nivelului naţiunile lumii sau AHP. Cei în care scânteile sunt deja trezite sunt numiţi Creator, ceea ce înseamnă că aspiră direct spre Creator (Yashar-El). Ele sunt atrase în Sus şi trebuie să aibă grijă de cei care sunt jos. Deci, punctele din inimă pot fi trezite prin două acţiuni:

1. O acţiune externă – diseminarea materialelor noastre, cărţi, filme, etc…
2. O acţiune internă – prin conexiunea dintre noi care influenţează totul, chiar dacă ei nu sunt conştienţi de acest lucru, prin sistemul în care suntem toţi conectaţi.

Întrebare: Acest desen poate ilustra munca internă şi externă în grup ?

Răspuns: Da, poate. Partea superioară (în roşu) este munca punctelor din inimă, în timp ce partea inferioară (în albastru) sunt toate dorinţele de a primi ale grupului. Toate acestea aparţin aceluiaşi organism al grupului.

Întrebare: Acest lucru înseamnă că, pe de o parte, lucrez cu prietenul şi-l văd ca reflexia mea şi corectez atributele sale în mine, pe de altă parte îi spun sincer: Hei, tu eşti gata să faci ceva rău!

Răspuns: Nu, aceasta nu este munca spirituală. Nu trebuie să corectez atributele sale în mine, pentru că el este un prieten, eu spun: Creatorul este în spatele lui. Aşa că mă uit la el şi mi se pare perfect, corectat. Dacă văd ceva eronat la el, îl atribui imediat în mine însumi.

Deci, nu am nicio plângere cu privire la prieten. Dimpotrivă, am doar plângeri cu privire la mine.

În general, trebuie să arăt prietenilor, în mod constant, un spirit ridicat, încredere şi bucurie în drumul spiritual, să mă preocupe grupul pe plan intern, astfel încât prin mine, prietenii vor putea primi Lumina care Reformează.

Prima parte a Cursului zilnic de Cabala, 29.01.2013, Discursul de încheiere la Cartea Zohar

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie, Spiritualitate - Niciun comentariu→

Întrebare: Spui că prin citirea Cărţii Zohar trebuie să descoperim înăuntrul nostru aceleaşi atribute spirituale despre care aceasta vorbeşte. Dar îmi este greu să mă gândesc în acelaşi timp şi la conexiunea cu prietenii.

Răspuns: Pentru moment, nu putem identifica atributele spirituale înăuntrul nostru, ele sunt ascunse prea adânc. Câteodată eşti furios pe cineva, de exemplu pe soţia ta, încât ajungi să o urăşti. Dacă, în acele momente, cineva vine şi îţi spune „dar tu o iubeşti”, devii furios şi îi spui „O iubesc? De unde, pur şi simplu o urăsc!” Iubirea este ascunsă şi ura este revelată. Altădată este invers, câteva cuvinte sensibile evocă iubirea în tine şi tu o iubeşti şi totul este minunat. Atunci unde este ura? Este ca şi cum nu ar exista.

Similar, înăuntrul nostru sunt toate discernămintele despre care vorbeşte Cartea Zohar: Iacob, Tora, HBD, HGT, linia mijlocie. Dar toate sunt ascunse intern, iar noi nu le identificăm pe moment.

Principalul lucru este intenţia. O întrebare similară i-am pus şi eu lui Rabash, când studiam în TES astfel de „detalii tehnice”, cum ar fi Kuma de Avira sau Mochin de Avira, cele 13 corecţii ale Dikna, etc. Nu mă atingeau deloc, nu mă puteam relaţiona la ele. Aşa că l-am întrebat dacă mă pot gândi la mine în acel timp: cine sunt eu, ce sunt, din ce motiv şi de ce? Sau să suprim toate clarificările interioare care apar şi să mă gândesc numai la carte.

Rabash a spus „Nu.” Dacă ai grijă de intenţia corectă acum şi de cum să te apropii de dăruire, atunci gândeşte-te la asta.

Mai târziu vei vedea că tot ce gândeşti legat de stările prin care treci, despre grup şi despre Creator şi tot ceea ce este scris în Carte este de fapt acelaşi lucru, vei simţii deodată: „Wow, este vorba de mine! Cum au ştiut Baal HaSulam şi autorii Zoharului că mă voi gândi exact la ceea ce este scris aici, în acest text?!” Asta se va întâmpla.

Din partea a doua a Lecţiei Zilnice de Cabala din 28.01.2013

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Congresul O flacără în deşert pare că închide bucla pe care primul congres în deşert a deschis-o în urmă cu un an. Noi credem că faza precedentă se finalizează şi există noi oportunitîţi pentru conexiunea emoţională între noi. Cum va arăta grupul mondial după naşterea spirituală, când vom reuşi să atingem conexiunea ?

Răspuns: Nu cred ca forma noastră exterioară se va schimba atât de mult şi conexiunea internă nu poate fi descrisî în cuvinte. Va fi o astfel de conexiune pe care voi să o simţiţi în mod constant ca şi în cazul în care copilul vostru a fost departe de voi, distanţa fizică vă separă, dar ştiţi şi simţiţi, astfel că imaginea sa a devenit o parte din voi şi locuieşte în voi, acesta este modul în care ne vom simţi unul pe altul.

Nu avem nevoie să vorbim prea mult deoarece înţelegem sentimentele noastre interne de adeziune. Vor fi câteva cuvinte şi clarificări scurte şi simple. Este ca atunci când mănânci o salată, spun că nu este suficientă sare şi înţelegeţi deja, de îndată ce am pronunţat o jumătate de cuvânt. La urma urmei, mâncaţi acelaşi fel de mâncare şi simţiţi aceeaşi realitate.

Nu avem nevoie de cuvinte fără sfârşit şi mass-media pentru a crea conexiunea între noi aşa cum o facem astăzi, când noi nu ne simţim conectaţi. Vom continua corespondenţa, dar într-o manieră scurtă şi directă deoarece noi înţelegem ceea ce fiecare simte, oricum. Vom deveni un singur om într-o singură inimă.

Din prima parte a lecţiei zilnice de Cabala, 08.01.2013, Introducere în studiul celor 10 Sefirot

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, „Trup și Suflet”: Iar ei descriu corpul ca pe o mașină electronică cu fire care se intind de la corp la creier, și funcționează prin contactele cu lucrurile exterioare.

De asemenea, firele trimit senzațiile de durere sau de placere la creier, iar creierul da instrucțiuni organelor cu privire la ce au de facut.

Întrebare:  Daca percepem totul prin intermediul corpului nostru, atunci toată viața noastră este de fapt ca si proiectia unui „film” generat de perceptia noastra?

Raspuns: Exista doua abordari, care sunt integrate aici, cea subiectiva și cea obiectiva. Per ansamblu, dacă percepi o anumită imagine a lumii, nu o poti șterge și spune că aceasta este imaginatia ta. Acesta poate fi imaginatia ta, dar acesta „imaginație” este viața noastră și noi trebuie să acceptam aceasta ca pe un fapt.

Intrebare: Deci, unde este adevărul?

Raspuns: Nu există nici un adevăr. Totul este relativ, cu privire la o persoană. Există șapte miliarde de oameni pe pământ și fiecare are propriul său adevăr. La urma urmei, nu avem o scară absolută de valori, conform căreia putem măsura adevărul. Suntem cu toții agățati în spațiu, la fel ca și pământul, la fel ca întregul univers, cine stie unde este”agățat”? Esti în viață acum, dar într-o clipă s-ar putea să fii mort, și cine controlează aceasta? În mâinile cui sunt sforile?

În starea noastră actuală, nu există standarde de bază si nu putem măsura cu acuratete lucrurile. Am stabilit numeroase sisteme și unități de măsură, care sunt relative: meridianul Greenwich, un kilogram, un metru, un watt, un ohm, dar acestea sunt unități relative de măsurători comparative. Ele confirmă ideea că de fapt nu exista nimic pe care sa ne putem baza și că nu putem măsura nimic.

Noi nu știm care este adevărul, și suntem de acord asupra unui anumit cadru de comparații nominale, deoarece avem nevoie de un limbaj comun, în scopul de a duce o viață normală. În caz contrar, cum am fi capabili de a ține legătura între noi și de a trăi impreuna? Deci, nu există nici un adevăr. Nimeni nu are nevoie de adevar. Dacă oamenii descoperă ceva care este absolut, il voi  accepta ca pe un fapt, si prefer propriul meu „adevar”.  Este adevărat că noi putem atinge valori absolute, dar ego-ul nu ne lasă să facem asta, așa ca suntem scufundati în relativitate și instabilitate.

Trebuie să ne obișnuim cu această stare și sa o acceptam ca pe un fapt. Este normal să arăt că m-am schimbat fata de ziua de ieri. O persoană care avanseaza înțelege că nimic nu este sigur și stabil. Dacă ceea ce a fost bun ieri, pare, de asemenea, bun si azi, inseamna ca eu sunt „inca”, nu chiar pe nivelul „vegetativ”, dar  „încă in natura.” La nivelul „vorbitor”, oricuim, văd ” o lume opusă „, în fiecare zi. La urma urmei, fiecare nivel este opus fata de cel precedent.

Pe calea spirituala, nu adaug pur și simplu lucruri noi la ceea ce există deja, eu ma transform de fiecare dată și nu este nimic de care să-mi fie rușine. Nu este nevoie să fiu o „piatră indestructibilă”; toți suntem în continuă schimbare, ceea ce e bine. Numai copiii mici, care sunt în mod constant agitati și neliniștiti pot să crească.

Ei bine, nu putem determina ceva absolut, asa ca trebuie să credem că „un judecător are doar ceea ce poate vedea cu ochii lui,” și accepta această imagine ca realitate. Există doar un singur adevăr, că nu există nimic stabil, și că totul se schimbă, cu privire la o persoană.

Din partea 1 a Lecției zilnice de Cabala 12/31/12, „Corp și Suflet”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Nimic din lumea spirituală nu este evaluat prin cantitate,  asa incat și cel mai mic detaliu este la fel de important ca și cel mai mare detaliu. Totul depinde doar de modul în care lucrurile sunt evaluate în inima unei persoane. Vedem mereu aceeasi realitate în fața noastră. Măsura în care descoperim realitatea (chiar daca descoperim mai mult sau mai putin) depinde de percepția noastră, de  măsura in care ne putem dezvolta și rafina vasele noastre spirituale și putem sa le facem sa fie precise și delicate, astfel încât acestea să poată detecta cu acuratete.

Realitatea însăși, cu toate acestea, niciodată nu se schimbă. Se spune, „Nu există parțialitate în spiritualitate.” Prin urmare, pereceperea marelui și micului imi apartine, in acord cu scara mea de valori prin care privesc, in functie de cum privesc, prin ochii mei miopi, sau prin ochelari, sau printr-un binoclu, sau printr-un telescop. Acest lucru înseamnă că totul depinde de vasele mele de percepție, de dorințele mele, și de măsura in care le corectez.

Totul depinde de scara mea de valori. Deci, nu exista nici o diferenta intre un lucru mic si unul mare: Dacă m-aș concentra pe scopul corect, daca mi-as face griji doar despre atingerea sentimentului de maretie al Creatorului, sentiment care ma conduce mai departe, dacă as dezvolta in mod constant  acest sentimnet si l-as respecta, nepermitandu-mi sa nu il respect sau sa il uit , voi avansa în mod necesar în direcția corectă catre scop.

Din Pregătirea pentru Lecția zilnică de Cabala 12/31/12

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Poate Creatorul interveni în acțiunea legilor naturii?

Raspuns: El Însuși a determinat aceste legi imuabile. „El a dat o lege ce nu poate fi inlaturata” și, prin urmare, de fapt, totul a fost creat deoarece „sfârșitul acțiunii este încorporat în gândul inițial.” Starea finala este deja continuta din momentul in care El a hotarat sa creeze fiintele create. Și doar pentru noi această perfecțiune încă trebuie să fie descoperita, în toate  aspectele negative și pozitive. Acesta este revelata numai în percepțiile noastre și de fapt nimic nu se schimbă, cu excepția revelației din noi.

Și astfel legile sunt predeterminate, ca si etape ale drumului nostru. Vom trece prin toate acestea, dar suntem capabili să ne deplasam cu viteze diferite si să avem incercari diferite și să simtim gusturi diferite: amar sau dulce. În aceasta consta toata diferența: Eu pot progresa într-un mod dulce si rapid sau printr-o cale amara și lunga. Etapele sunt predeterminate, dar pe calea dulce acestea se schimbă rapid și pe calea de amara sunt prelungite. Aceasta depinde de atitudinea noastră, de efortul nostru. În principiu, lumea a fost creată pentru acest lucru, ca noi sa ne schimbam atitudinea față de progres, ca noi să trecem de la drumul lung și amar la calea dulce și rapida, în funcție de modul  în care ne ridicam  mai presus  de ego.

Și aici este întreaga problemă. La urma urmei, vreau ceea ce pare ego-ului meu dulce și rapid. Dar în loc de asta, am ales opusul, daruirea, care este de dorit în ochii Creatorului. Sunt de acord cu El, cu drumul lung și amar, și apoi deodata acest drum  devine dulce și rapid. „Click”, și totul se schimba.

Din partea a 3-a Lectia zilnica de Cabala 12/28/12, „Pacea”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Care este diferența dintre o persoană care biruiește răul care îi este revelat prin eforturile sale și o persoană care nu face eforturi pentru a-l depăși și așteaptă până când suferința se acumulează în măsura în care, în final, o va obliga să se miște din loc?

Răspuns:  O persoană care face propriile sale eforturi se salvează de suferință și economisește timp. Suferințele de care s-a ferit, ce se înmulțesc în timpul pe care l-a salvat, îi oferă un avantaj imens în concordanță cu intensitatea suferinței pe care a evitat-o. Și cu toate acestea, cineva are nevoie să adune un alt factor inclus în această formulă, Creatorul. Prin această stare El îți oferă posibilitatea de contact cu El, dar tu degradezi oportunitatea și nu mergi spre conexiune.

Toate aceste oportunități pe care le-ai degradat și nu le-ai realizat se acumulează în tine, ca Aviut suplimentar (vulgaritate / grosime), și ca pedeapsă, din moment ce nu ai vrut să acorzi atenție faptului că a fost un apel care a venit de la Creator. Mai degrabă, le-ai transformat într-o problemă obișnuită, care a venit de la rude sau de la un prieten care te-a insultat.

N-ai văzut că Creatorul și-a trimis mesagerul la tine, și în funcție de nivelul tău, ar fi trebuit să recunoști asta. Deci, ce propui să faci cu tine in această situație? Suntem obligați să dăm altora câteva lovituri, ciupituri, astfel încât să simți că nu sunt întâmplători toți acești oameni care te înconjoară, ci totul vine de la Creator, deoarece nu este nimeni altul în afară de El.

Este așa pentru că te afli într-o stare de inconștiență și nu simți. Ai nevoie să fii adus înapoi la conștiință, astfel încât să poți să te ridici la nivelul următor. Fiecare nivel, cu excepția relației tale, include relația cu Creatorul: „. Israel, Tora și Creatorul sunt Unul”.  Dar dacă nu acorzi atenție faptului că totul este conectat la Creator, că de la început totul a venit de la El și în final se va întoarce la El, atunci nu-ți vei finaliza clarificarea.

Astfel, ai nevoie să vezi întreaga lume ca îngeri-fie ei buni sau răi, ceea ce înseamnă cu senzații plăcute sau neplăcute – îndrumându-te spre calea cea dreaptă. Ei pot fi rudele sau copii tăi, cei care-ți ating inima, sau pot fi total străini, sau poate fi un oarecare eveniment în lume.

Indiferent în ce formă vine la tine-prin intermediul soției tale, copiilor tăi, prietenilor tăi, poliției, managerului de la locul de muncă, a problemelor de sănătate, vremii sau știrilor-trebuie s-o accepți ca manifestări diferite ale Creatorului. El este Cel care stă în fața ta și întreabă: „Ei bine, când vii la Mine? Eu vreau așa de mult să te îmbrățișez! Vino, urcă deja muntele meu!” Cu toate acestea, îți întorci spatele la El și te uiți în jos. Nu acorzi atenție faptului că întreaga lume este limba Creatorului, care vorbește cu tine.

Din partea 1 a Lecției zilnice de Cabala 30/12/12, „Introducere la Studiul celor Zece Sefirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Întrebare: Cum îmi pot crește gradul de conștientizare al faptului că nu este nimeni altul în afară de El, și în același timp, să nu-l transform în misticism?

Răspuns:  Numai prin mediu! Dacă o persoană este retrasă, ea nu vede imaginea corectă. Numai mediul o poate reseta și conduce la percepția corectă, astfel încât să vadă fiecare revelație ca un semn de Sus, dar să nu devină un mistic care vede semne de misticism pretutindeni.

E vorba de „Israel, Tora, și Creatorul” care se conectează într-un punct, astfel încât să-mi dea direcția cea bună. Conectez totul la o singură cale prin care vreau să ajung la adeziunea cu Creatorul, și în funcție de aceasta, clarific tot ceea ce are loc în interiorul meu și în jurul meu în funcție de nivelul de importanță în relația lor de adeziune. Totul trebuie să se încheie în adeziune, ceea ce înseamnă în Creator.

Există o singură modalitate de a verifica dacă este corectă: Acțiunea mea trece prin grup și conduce la o conexiune mai mare, în care sper să descopăr Creatorul. Trebuie să fie încorporată în acest sistem în mod corect și clar, ca ultima piesă care lipsește dintr-un puzzle ce face imaginea întreagă și infinită o dată ce este la locul ei.

Nu este nimic altceva decât Lumina și un vas. Noi suntem vasul și Creatorul este Lumina. Aceasta Lumină vine la noi printr-un fel de filtru, care este această lume întreagă, diferite forme și feluri. Dar, de fapt, sunt toate acțiunile și influențele Creatorului.

Eu percep tot ceea ce-mi spui acum ca atitudinea Creatorului față de mine, care astfel vrea să mă evoce și să adauge ceva la mine. „Nu este nimeni în afară de El” înseamnă că Creatorul operează prin toată lumea. Mi se pare mie că ei există în această lume, și astfel trebuie să-i tratez din acest punct de vedere; din acest motiv, vom ajunge la iubirea Creatorului prin iubirea pentru ființele create.

Dar prin grup ai un calcul diferit față de restul lumii. Aceasta se datorează faptului că Creatorul își prezintă atitudinea prietenoasă prin intermediul grupului, în timp ce prin lume El își prezintă, de obicei, atitudinea negativă. Aceste două atitudini te direcționează către scop. Prin intermediul grupului, veți obține simpatia, sprijinul și înțelegerea. Prin grup dobândești o altă forță; e ca și cum Creatorul este cu tine.

Un grup este o parte din Creator, care este mereu cu tine; în timp ce lumea este o parte a Creatorului care pare a fi împotriva ta. În cele din urmă, totuși, toate acestea trebuie să se unească într-un întreg.

Din partea 1 a Lecției zilnice de Cabala 30/12/12, „Introducere la Studiul celor Zece Sefirot”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→