Intrebare: Ce lectie pot invata din faptul ca realitatea este relativa, pentru munca mea?

Raspuns: Realitatea este relativa in raport cu cineva care o obtine. Acum, dezvalui o anumita realitate, care imi apare in dorinta si se numeste “lumea mea”.

In lumea mea exista ascundere “de sus in jos”, pe care o dezvalui si realizare “ de jos in sus”. Aceasta impartire ma forteaza sa ajung la o stare in care miscarea mea “de sus in jos” se amesteca cu miscarea “de jos in sus”, intr-un singur intreg, la cea mai mare adancime posibila.

Cu alte cuvinte, trebuie sa aspir sa-mi fabric atitudinea mea fata de Creator  de jos, ca sa fie echivalenta cu atitudinea Creatorului fata de mine, de Sus. Asta este descris in exemplul cu musafirul si gazda. Daca facem egalitate totala, asta inseamna ca am obtinut cel mai profund tip de conexiune.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala, din 27.06.2011, “ Shamati” art.166

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Baal HaSulam, Studiul Celor Zece Sfere, Partea 1, „Histaklut Pnimit(Reflectia Interioara)”, Paragraful 36: Dorinta de a primi este substanta esentei….Am numit prima forma a esentei „ prima substanta a esentei” deoarece nu avem realizarea sau perceptia substantei.

Exista cinci tipuri de senzatii: vaz, auz, miros, gust, si pipait. Pentru a simti un obiect ca pe un material o persoana trebuie sa il atinga. Doar prin atingere acesta poate fi sigur ca exista si este material.

Cea mai sigura realitate este accea care poate fi atinsa si perceputa cu mainile. Eu numesc substanta, ceva care se reveleaza mie prin atingere, insa in realitate, nu exista substanta. Eu am pur si simplu cinci organe de simt, iar influenta Luminii asupra simtului meu de atingere creaza in mine iluzia substantei. Daca nu as fi avut un corp cu nervi receptori pe piele si daca nu as fi putut percepe realitatea in care sunt datorita lor, nu as fi putut simti lumea materiala pe care o simt astazi.

Ce este mirosul? Influenta Luminii asupra receptorilor mei de miros imi creaza perceptia mirosului, iar influenta asupra receptorilor gustului imi creaza perceptia gustului. Acelasi lucru este valabil pentru vaz si auz. Toate senzatiile mele vin prin terminatiile nervoase care sunt localizate fie in spatele timpanului urechii fie in ochi.

Astfel, tot ceea ce avem sunt cele cinci organe ale perceptiei. In final, ele ne structureaza toata realitatea: corpul nostru si intreaga lume din fata ochilor. Eu percep substanta prin intermediul simtului atingerii, in timp ce restul simturilor mele- miros, gust, auz, si vaz- imi aduc informatii aditionale ale pretinsei „realitati”  din care eu si lumea inconjuratoare facem parte.

Lumina imi creaza intreaga imagine. In realitate, nu exista nimic in afara de simpla dorinta, care a fost influentata de Lumina, dand nastere tuturor acestor forme. De aceea mi se pare ca noi toti existam ca si corpuri fizice.

De aceea Baal HaSulam spune ca „ dorinta de a primi este prima forma a esentei” si ca noi  definim prima forma ca „substanta” deoarece nu avem realizarea esentei. Deci, exista materie, forma imbracata in materie, forma abstracta, si esenta. Materia este dorinta de bucurie perceputa de noi prin organele atingerii care sunt ajutate de celelalte organe ale perceptiei.
Din partea 3 Lecta Zilnica de Cabala 6/7/2011, Studiul celor Zece Sfere

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Astazi, lumea intreaga este in criza si ne apropiem incet de probleme inca si mai mari peste tot si in fiecare arie a vietii. Tot ceea ce am facut in acesta lume a fost facut prost deoarece am crescut dupa regula egoismului. Nu ne putem astepta de nicaieri la bine pentru ca noi am lucrat intotdeauna doar de dragul ego-ului.

Acum, raul este revelat gradat, picatura cu picaura, in diferite locuri si cu orice ocazie astfel incat sa ne impiedice sa fim absorbiti de insasi durerea noastra. Daca durerea devine prea puternica, nu vom fi capabili sa ne gandim la nimic altceva decat la cum sa scapam de ea. Nu vom mai fi interesati de de cauza si efectul sau; vom dori sa ii punem capat.

Insa, daca durerea vine in valuri si in mod constant cedeaza sau devine mai puternica, lasandu- mi suficient timp sa reflectez asupra sa, atunci incep sa caut de unde si de ce vine si cum sa scap de ea. Creatorul se joaca astfel cu noi, si drept urmare, gasim solutia.

Mai intai, trebuie sa studiem cauza, ceea ce este opus naturii noastre. Proprietatile noastre sunt opuse Creatorului, si prin urmare, cum se apropie, cum ne simtim rau! Si cu cat se apropie mai mult, cu atat ne simtim si mai rau! Este ca in cazul hotului care mai bine se tine departe de comoara pentru a nu fi ispitit sa comita un delict. La fel si cu noi.

Prin urmare, in special acum, Creatorul este revelat usor si gradat, pentru a ne da timp sa ne gandim. El este revelat putin, si noi ne simtim rau. De exemplu, acum cativa ani, a izbucnit o criza, si acum oamenii spun ca se presupune ca s-a terminat. Insa nu s–a terminat; ni se da doar timp sa gandim si sa exploram! In curand, va veni o alta lovitura, la diferite niveluri si de diferite feluri. Apoi va urma o perioada de calm.

Astfel, Creatorul ne invata si ne da oportunitatea de a cauta cauza astfel incat, sa putem revela ca El este sursa a tot ce se intampla. Si in ceea ce priveste ego-ul nostru, El ne apare ca sursa a raului. Apoi, vom inteleg de ce ne simtim rau: Pentru ca suntem opusi Creatorului.

Ce putem face sa ne simtim bine? Creatorul este perfect, si doar noi trebuie sa ne schimbam. Astfel, vom realiza gradat ca trebuie sa ne corectam noi insine. Rasa umana va ajunge in final la asta, datorita loviturilor repetate care vor veni in toate formele si in orice natiune, la orice persoana, invatandu-ne astfel.

Totusi, trebuie sa revelam oamenilor metoda astfel incat ei vor invata curand de unde si de ce vin aceste lovituri. Prin aceasta metoda vom facilita dezvoltarea intregii umanitati. Aceasta este numita „ a aduce Lumina popoarelor”, adica, oamenilor care nu inteleg inca, de ce au fost loviti.

Pentru a se dezvolta in mod constient, oamenii trebuie sa descopere cauza, necesitatea, si scopul loviturilor. Drept urmare, intregul curs al dezvoltarii se va schimba foarte mult. Aceia carora metoda corectiei le este cunoscuta trebuie sa faca asta pentru intreaga lume.

Din partea 1Lectia Zilnica de Cabala 6/24/2011, Shamati #241

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Se spune: „Sa faci bine”. Insa cum putem face asta daca doar raul este creat, si noi inca nu stim nimic despre bine?

Raspuns: Raul este cu intentie creat in senzatiile noastre astfel incat sa ne intoarcem catre bine. De fapt, nu exista nici un rau. Perceptia noastra este orientata catre interior si de aceea orice este bun ne apare ca rau. Tot ceea ce este peceput in interiorul nostru este simtit ca rau deoarece noi ne comparam ce ceea ce exista in afara noastra. Adica, raul este diviziunea dintre mine si ceilalti.

Raul nu exista de sine statator. Adica aceasta paradigma, aceasta metoda egoista de umplere, aceasta directie spre interior este rea. De indata ce ne schimbam, dispare imediat si la fel de intampla si cu tot sentimentul de rau din lume.

Din Lectia Virtuala a Fundamentelor Cabalei 6/19/2011

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: In lumea noastra viata ne apare ca o nesfarsita durere de cap, cu mici pauze care dau persoanei timp sa se ridice din nou dupa lovitura, doar pentru a o putea primi pe urmatoarea. Aceasta este istoria umana si viata unei persoane separate. Ce fel de progres este acesta si unde sunt darurile pe care Creatorul le da creatiei?

Raspuns: Imaginati-va ca ma aflu intr-o galaxie indepartata unde cercetez infinitul si spatiul si caut ceva in acea infinitate. Accelerez la viteza luminii si ma deplasez incet de-a lungul a bilioane de ani lumina, apropiindu-ma de galaxia noastra, sistemul nostru solar, pamantul nostru. Aterizez pe suprafata pamantului, iar aici ii descopar pe oameni.

Este dificil de imaginat scala prin care eu pot sa compar asemenea diferite proportii. In mod analog, noi nu intelegem in ce sistem ne aflam. Stim cum sa facem masuratori si cercetari in conformitate cu sistemul nostru, cu proportiile noastre. Noi raportam greutatea functie de cat de mult putem ridica, distanta in functie de cat de departe putem vedea, binele si raul- cu ceea ce este bine si rau pentru noi. Intregul nostru spectru este un fragment minuscul pe o scara totala enorma- si diferentele noastre sunt minuscule.

Insa, acum discutam despre sistemul spiritual in care intregul nostru univers este cu mult mai mic. Noi vorbim despre mecanisme enorme datorita caracteristicilor lor calitative. In comparatie cu ele, intrega noastra lume este o singura calitate- o mica dorinta egoista care este animata de o mica scanteie de lumina. Materia acestei dorinte este creata „ca din nimic” de Lumina care a patruns pana aici, si descrie o proiectie exacta a creatiei spirituale.

Si acum, din aceasta stare, discutati despre suferinta intregii umanitati. Cu adevarat, ne simtim asa. Fiecare persoana neaga lucruri care se refera la imperfectiunile sale si judeca in functie de cea ce vede. Insa ce puteti face? In acest fel trebuie sa avansam, iar acum nu suntem capabili sa percepem mai mult.  O intreaga panza se desfasoara in fata voastra, insa nu o puteti vedea.

Suntem capabili doar sa sesizam usor ca exista o lipsa a dorintelor, a vaselor. Intrebarile abunda, „ Oare Creatorul se poate schimba? Poate crea o piatra pe care nu o poate ridica? De ce ne-a creat imperfecti?” Insa toate aceste ghicitori sunt inutile.

Trebuie sa intelegem un principiu in viata noastra: Trebuie sa trecem prin stari opuse. Doar din aceste opozitii, recunoscand avantajul Luminii fata de intuneric, ne cream vasele, pentru o senzatie mult mai elevata. Cand am dobandit vasele si acestea sunt pregatite, lumea va incepe sa se deschida in fata mea. Nimic nu se ascunde de mine in spatele unui zid de piatra. Trebuie pur si simplu sa construiesc in mine vasele pentru a vedea realitatea.

Aceasta dezvoltare este necesara si Creatorul nu poate face ca asta sa se intample mai devreme. De ce? Acum, nu stiu de ce.  Pot face anumite presupuneri, insa nu voi obtine nimic. Voi pune totul deoparte, spunand, „Nu cred asta! El ar fi putut face asta!” Si nu aveti alte date disponibile.

Insa exista o regula: Beneficiul  Luminii este obtinut din intuneric. Totul este evaluat doar prin opusul sau. De aceea trebuie sa parcurgem aceste stari pas cu pas, formand vasele pentru revelarea realitatii in care ne aflam.

Ne aflam in lumea Infinitatii, insa nu simtim asta. Deci dezvoltati vasele voastre. Aveti oportunitatea de a le dezvolta, sau altfel spus, sa le corectati. Deliberat v-au fost date dorintele sparte care sunt opuse celor corectate. De ce? Astfel incat sa cresteti si sa le adunati, intelegand si reveland lumea.

Nu exista alta cale. Mai tarziu veti putea da un sens creatiei. Procesul de lunga drata, care dureaza de cateva mii de ani pe parcursul carora suferim, este singurul adevar in ierarhia noastra. Insa, in realitate noi nu intelegem adevarata proportie a ceea ce ne inconjoara. In afara acestei minuscule „camere”, exista dincolo o intreaga lume pe care nu ati vazut-o niciodata. Esti ca un vierme care traieste intr-o ridiche- acesta este exemplul pe care il da Baal HaSulam.

Intrebare: Insa de ce i se spune acestui vierme despre cel care Daruie si despre iubirea Sa?

Raspuns: Pentru a ajunge la asta, pentru a-l face sa inteleaga care este scopul pentru care merita sa iasa din ridiche. Mai mult, nu numai ca primesti aceasta intelegere, ci si mijloacele de a o face. Noi toti suntem ca niste viermi dintr-o ridiche, insa daca fiecare dintre noi incepe sa ii impinga pe ceilalti sa iasa,  vom iesi cu siguranta.

Prin urmare, exista o solutie. Atata timp cat ai fost multumit cu viata ta in aceasta lume, nimeni nu ti-a oferit-o. Insa acum va aflati intr-un sistem nou, global, care va ofera si solutia.

Din partea 5 Lectia Zilnica de Cabala 6/23/11, “Matan Torah (Daruirea Torei)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Cabala vorbeste despre dorinta. Nu exista timp, miscare, sau spatiu, ci doar o stare de a fi. Atunci cum ramane cu trecutul si viitorul? Si cum ramane cu lumile spirituale? Nu le simt.

Deci nu exista alte stari ale existentei in afara cele actuale, in afara lumii noastre? Nu stiu pentru ca nu le-am experimentat. Nu am senzatii sau Reshimot de aici. Nu le pot atinge acum si sa confirm autenticitatea lor.

O persoana judeca totul in functe de ceea ce vede. Nu este doar o axioma, ci rezultatul a ceea ce simte dorinta atunci cand s-a dezvoltat la nivelul in care este constienta si intelege ce simte. Altfel devenim detasati de realitate si incepem sa fantazam.

Nu eu vorbesc despre dimensiunile mai inalte spirituale. Cunosc asta de la Cabalistii, in care am incredere. Eu consider adevarate cuvintele lor atunci cand ei imi spun ca este posibila existenta in diferite stari. „Aspira la ele, ridica-te la ele” imi spun Cabalistii. „Acestea sunt mai bune decat ce simti acum”. Atunci ma misc de la o stare la urmatoarea, fata de dorinta mea, prin corectare si imbunatatire. Prin dezvaluirea sa ca daruire, eu revelez in ea noi stari.

Astazi, toata umanitatea parcurge aceasta axa verticala pentru a se muta de jos, sus. Am parcurs axa orizontala a istoriei si nu mai inaintam pe ea. De acum inainte, calea noastra este in sus.

Din partea 5  Lectia Zilnica de Cabala 6/21/11, “Matan Torah (Daruirea Torei)”

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Trebuie sa corectez dorintele care se desfasoara astazi in relatiile mele cu alti oameni, ca de exemplu averea, puterea si cunoasterea?

Raspuns: Nu, nu trebuie. Nu trebuie sa iei in considerare aceste dorinte. De ce ar trebui sa faci asta? Lasa-le. In fond, ele apar in fiecare persoana in mod individual si intr-o combinatie unica, in timp ce tu trebuie sa corectezi atitudinea ta catre altii ca un intreg, fara spargerea in bucati.

Tratati-va dorintele in mod simplu. In primul rand, atingeti gradul purei daruiri: „ Nu face prietenului tau, ce nu iti place tie” inseamna sa nu ai placere din suferinta altuia.

In orice caz, chiar daca sunt sau nu constient de asta, eu prefer sa ma uit la ceilalti. Daca o persoana este mai jos de mine, ma bucur, iar daca sunt mai jos decat el sau ea, sufar. Astfel, prioritatea mea, este de a atinge un grad in care sa ma opresc din a ma compara cu ceilalti. Nu doresc sa fac o comparatie intre mine si ei.

Cand am ajuns la o asemenea atitudine, lumea se infatiseaza altfel in ochii mei. Este ca si cum as fi indepartat un val, as fi scos un filtru al perceptiei mele – si o lume noua se deschide in fata mea. Deodata, incep sa ii vad pe ceilalti ca si cum nu au legatura cu  mine, cu ego-ul meu. Elimin orice beneficiu personal, orice interes.

Nu mai evaluez o persoana dupa cum arata, ce poarta, sau cum actioneaza. Nu ma mai uit la ea deloc. Am neutralizat toate relatiile noastre. Lumea este plina de oportunitati. Ce fel de oportunitati? Inca nu stiu. De fapt, nu am nevoie de nimic. Exist pur si simplu alaturi de ceilalti si nu le fac lor ceea ce mie nu imi place.

Este un grad spiritual foarte transparent deoarece se desfasora mai presus de dorintele materiale ale unei persoane. Din afara, este absolut imposibil de detectat, dar totusi acum vezi altfel lumea.

Descrierea contururilor sale este dificila. Oamenii sufera in ochii tai? Sunt ei toti puri, sau inca ii imparti in buni si rai? Este foarte greu de explicat imaginea interioara care apare intr-o persoana atunci cand aceasta inlatura filtrul egoismului.

Totusi, intr-un fel sau altul, sunteti confruntati cu o realitate total diferita, un alt tip de relatie intre oameni. In fond, fiecare judeca in functie de propriile greseli,  pe cata vreme daca ati scapat de asta, vedeti lumea lipsita de distorsiunea oglinzii falsului egoism.

Fdin partea 5 Lectia Zilnica de Cabala 6/20/11, “Matan Torah (Daruirea Torei)”

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca in grup, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

HaVaYaH (Yod-Key-Vav-Key) este singurul model pe care Creatorul l-a imprimat în dorinţa creată de El „din nimic”. Întreaga creaţie este inclusă în aceste patru faze care se extind şi se desfăşoară continuu în lumi.

Noi încă nu am părăsit Malhut al Lumii de Infinit, care a început să se dezvolte în interiorul ei înşişi şi la ele noi ne referim ca fiind lumile de Adam Kadmon şi Aţilut, spargerea, lumile de Bria, Yeţira, Asia, această lume şi noi în această lume. Toate acestea, rămân în interiorul aceleiaşi Malhut de Infinit.

Toate aceste lumi apar în legătura acelora care obţin proprietăţile lui Malhut cu locul în care sunt ei. Astfel li se dezvăluie lor Malhut. Şi de aceea noi spunem că suntem „în această lume”. Dar ce este „această lume”? Este aceeaşi Malhut de Infint, care este însă atât de întunecată, atât de autorestricţionată, încât noi o simţim ca fiind „această lume” în locul lumii Luminii infinite.

Când noi începem să muncim şi să atragem aici Lumina, aliniindu-ne noi înşine Luminii, noi vom începe să simţim în locul acestei lumi, lumile de Asia, Yeţira; Bria, etc. la un grad din ce în ce mai înalt, până când ni se va dezvălui Malhut în întregime.

După ce a fost creată, această Malhut a fost în starea primordială (1), acum noi suntem în procesul de corectare (2), şi, la sfârşit vom ajunge la starea corectării finale (3). Dar, este aceeaşi creaţie, Malhut a Lumii Infinitului.

Din partea a treia a Lecţiei zilnice de Cabala 5/30/2011 „Talmud Eser Sfirot”

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Nu vad doar raul ci si binele din lume. Trebuie sa gasesc raul din mine si sa il corectez. Si ce pot face cu binele?

Raspuns: De fapt, binele nu exista in lumea externa. Aceasta este o imagine a egoismului meu. Daca imi urmaresc corect scopul incep sa observ radacina buna in tot ce ma inconjoara pentru ca incep sa o vad ca manifestare a Luminii, a Creatorului. Si asta imi este revelat doar prin lupta mea catre atingerea scopului in aceasta lume.

Nu cred ca ar trebui sa acordati o atentie deosebita acestei lumi sau sa o analizati. Incepeti sa aspirati la obiectiv prin ea, si aceasta lume va trage in sus, isi va schimba forma.

Veti descoperi ca nu exista nimic bun daca nu va conectati intentia corecta la aceasta. Nu exista bine in si in afara sa. Exista doar o imensa dorinta corupta care se transforma in bine cu intentia de daruire, cu intentia de a munci pentru beneficiul altora.

Din lectia 7 a  Congresului de la Moscova 6/10/11

Filed under: Intrebare si Raspuns, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Ştiinţa Cabala are o secţiune interesantă despre felul în care percepem universul, despre cum obţine omul lumea în care trăieşte. De ce simţim lumea exact în acest fel? Este lumea noastră exact în felul în care o percepem noi, sau este complet diferită? În realitate, după ce trece prin cele cinci simţuri ale noastre, ea capătă în percepţia noastră, o formă specifică. Noi vedem exact această imagine, ca şi cum am avea o percepţie obiectivă şi directă a acestei lumi.

Astăzi, ştiinţa cercetează cum e lumea văzută de flturi, albine, şerpi şi câini. Fiecare creatură vede în felul ei, în diferite forme, printr-o schemă de culori şi mirosuri, etc. Fiecare creatură are propriul mod de orientare în lume şi vede propria imagine, care diferă de ceea ce văd alţii.

Deci, de ce este imaginea exact în acest fel în ochii noştri? Şi cum este ea într-adevăr dintr-un punct de vedere obiectiv? Putem măcar să obţinem cu adevărat o imagine obiectivă a lumii? Despre asta vorbeşte secţiunea din Cabala numită „Percepţia realităţii”.

Dar, cea mai importantă parte din Cabala nu descinde de Sus, şi coboară din Lumea Infinitului în lumea noastră, ci ceea ce se întâmplă după. Cel mai important lucru pentru noi este Mahsomul şi paşii precedenţi. Cu asta ne confruntăm noi acum, prin ceea ce trebuie noi să trecem. Trebuie să o transpunem în practică, nu în teorie, şi trebuie să mergem pe acest drum împreună.

Noi trebuie să implementăm asta cât mai curând posibil, astfel ca forţa negativă de dezvoltare să nu ne preseze din spate, dându-ne un stimul negativ. În Roma antică, stimulus era un băţ ascuţit care se folosea pentru înţepatul măgarilor, astfel ca ei să continue să meargă. De aceea, este important pentru noi să simţim acest stimulus pe pielea noastră, dar să aspirăm singuri mai departe, cu ajutorul forţei pozitive primită acum de noi.

Acesta este în esenţă motivul pentru care ne-am adunat aici. Noi ne putem aduna şi organiza pentru a ne putea simţi unul pe celălelt în interior, chiar şi fără un contact fizic. Haideţi să simţim că prin unirea unii cu alţii devenim similari naturii comune şi globale. Apoi, în interiorul uniunii noastre vom revela un câmp comun şi vom simţi că ne ridicăm puţin mai sus. Este posibil şi sper ca voi şi cu mine o vom face.

Din Lecţia 1 de la Convenţia de la Moscova 6/10/2011

Filed under: Lectia zilnica, Munca in grup, Perceptie - Niciun comentariu→