Intrebare: Care sunt semnele ca am facut primul pas pe scara spirituala?

Raspuns: Cand ajungem la primul grad spiritual, simtim o nevoie presanta de unire pentruca ca sistemul de suflete comun integrat ne devine relevat.  Acest sistem este o retea compacta a fortelor de iubire si daruire reciproca, umpluta cu forta unificatoare, superioara, Creatorul.

Cu cat suntem mai dispusi sa devenim echivalenti cu Lumina, cu atat mai strans se atrag sufletele noastre sub efectul ei, si noi simtim cum trece prin noi. Sufletele se aliniaza cu Lumina din ce in ce mai mult, inlaturand obstacolele (rezistenta) din calea ei si Lumina calatoreste  prin ele fara restrictii, trecand de la un suflet la altul. Lumina devine intreaga si completa ca in Lumea Infinitului. Nu are nevoie sa execute nicio actiune sau miscare pentru a trece de la un loc la altul; ea umple simplu, absolut si uniform intreaga retea.

Aceasta retea exista la fiecare  nivel al scarii spirituale, de la primul pana la ultimul. Totusi, in timp ce avansam la un grad spiritual mai inalt, noi percepem o retea mai integrata, umpluta cu mai multa Lumina. Percepem asta pentru ca este o diferenta din ce in ce mai mica intre suflete si Lumina in care traiesc. Asta inseamna ca Creatorul, care umple spatiile dintre suflete, este relevat din ce in ce mai mult.

Vedem Lumina chiar la primul grad spiritual, la fel cum un copil nou nascut incepe sa perceapa lumea noastra cu cele cinci simturi corporale: vaz, auz, gust, miros si pipait. Un nou nascut nu stie cum sa-si foloseasca organele senzoriale inca, dar este capabil sa se familiarizeze intr-un fel.

La fel se intampla si cand dobandim primul grad spiritual. Dupa ce am dobandit primul grad spiritual, noi existam in aceasta lume in corpul fizic si, de asemenea, in sufletul nostru in lumea spirituala. Lumea spirituala este eterna si, cand suntem in ea, nu simtim nevoia corpului fizic. Putem exista fara el, numai in senzatia Lumii Superioare.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 16.07.10, Articolul Intelepciunea Cabala si Esenta ei

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Studiez Zohar-ul in fiecare zi, dar nu simt nimic altceva decat dorinta mea care creste. Avansez in directia corecta?

Raspunsul meu: Asta este foarte  bine! Daca dorinta ta creste de la o zi la alta, atunci nu ai nevoie de nimic altceva! Chiar daca o dorinta in crestere iti aduce dezamagiri, trebuie sa o vezi ca o recompensa. Asta este pentru ca dorinta sau lipsa de implinire este forta care te misca inainte. Cand ai o dorinta goala, simti ca iti lipseste unitatea cu Creatorul, sentimentul conexiunii cu El, calitatea daruirii.

De aceea, dorinta corecta este o recompensa. In lumea noastra trebuie sa castigi implinirea, dar in lumea spirituala trebuie sa castigi un vas spiritual, o dorinta. Implinirea este intotdeauna acolo, esti binevenit sa vii si sa o iei! Dar in ce o vei lua? Asta este intrebarea.

Chiar acum sunt comori spirituale in jurul tau: diamante, aur, bani si orice altceva ce ti-ai putea dori. Tu nu ai o dorinta pentru ele, de aceea nu le recunosti. Spatiul din jurul tau pare gol! Toate lucrurile bune pe care ti le-ai putea dori sunt deja prezente, dar este ca si cum ai fost legat de maini si picioare si ai fost pus in fata unei comori si ti s-a spus: Este a ta! Dar cum este a ta, daca nu poti sa o iei?

Este necesar sa ne dezvoltam si sa ne pregatim dorinta, vasul spiritual. Asta este tot ce trebuie sa facem. De aceea, recompensa noastra este dorinta de aspiratie, si a fost creata de Lumina. Trebuie sa ne schimbam perceptia, atitudinea fata de recompensa si pedeapsa. In lumea noastra pedeapsa este dorinta sau senzatia lipsei, in timp ce recompensa este implinirea care ne calmeaza, pentru ca traiesti in dorinta de a primi placere.

Totusi, daca esti in vointa de daruire si ai dorinta de a darui, asta este o recompensa. De ce este diferenta asa de mare? Este rezultatul restrictiei. Restrictia a fost facuta la primire, dar nu este nicio restrictie la daruire.

Daca ai deja dorinta de daruire, atunci totul sta in deschis in fata ta si totul devine relevat in aceeasi masura. In interiorul dorintei de daruire, incepi sa vezi in Lumina Reflectata tot ceea ce este in jurul tau, si esti binevenit sa le iei!

In acest el, de la o zi la alta, Zohar-ul ne schimba viziunea si directia gandirii, creand o atitudine noua, diferita, fata de viata si de fazele avansarii spirituale.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 18.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Ce este Lumina care Reformeaza? Cum este simtita? Este ceva placut care ne lumineaza calea?

Raspunsul meu: Aceasta Lumina este forta care incepe sa ma reformeze. Realizez deodata, ca vad lumea intr-o lumina diferita. Ce se schimba este perspectiva si atitudinea mea fata de oameni. Devin mai tolerant, intelegator si agreabil cu ei. Devin mai plin de compasiune si accept oamenii asa cum sunt. Simt ca suntem toti legati impreuna.

Ma simt mai aproape de ei si mai iertator, ca si cum ar fi copiii mei. Ii vad ca parti din mine. Nu sunt foarte constient de ce si cum se intampla, dar incep sa-i iert pe toti. Ceea ce inainte am urat imi apare acum ca nefiind asa de rau. Fac compromisuri usor, ca si cum as fi intr-o relatie apropiata cu oamenii.

Asa lucreaza Lumina cu noi. Nu o vedem pentru ca nu lumineaza ce este in fata noastra ca o lanterna. Aceasta Lumina are impact asupra noastra din interior. O atragem sa lucreze in noi si sa ne reformeze proprietatile noastre.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 16.07.10, Articolul Intelepciunea Cabalei si Esenta ei

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Simtim realitatea, daca doua forte vin de Sus si actioneaza asupra ceva comun intre ele. Daca ele pot activa Reshimo (inregistrarea informationala) pentru a o dezvalui in noi, atunci ele pot intra in ea. Reshimo formeaza o imagine a lumii, starii mele, si apoi eu o simt.

Pe de alta parte, daca aceste doua forte sunt incapabile sa dobandeasca Reshimo pentru a o activa si nu o aduc in joc, eu nu simt realitatea. Ea, pur si simplu nu exista pentru mine. Intreaga mea existenta, intreaga imagine a lumii, fiecare stare in care eu ma simt si lumea care ma inconjoara, este o Reshimo activata din cauza acestor doua forte: cea dreapta si cea stanga, primire si daruire. Ca un robot, simt realizarea Reshimo in mine.

Daca aceste forte activeaza ele singure o Reshimo, inseamna ca eu nu am libertate de vointa si nu exist in aceasta lume in timp ce sunt controlat ca un animal. Toate reincarnarile noastre, intreaga noastra istorie si intreaga noastra dezvoltare in aceasta lume se intampla in acest fel. Aceste doua forte afecteaza constant Reshimot (pluralul de la Reshimo), aratandu-ne filmul vietii, scena dupa scena.

Totusi, viata incepe, in mod gradual, sa fie mai dificila pentru mine. Sunt asteptat sa activez Reshimo din proprie initiativa, cu ajutorul acestor doua forte. Sunt asteptat sa devin linia mijlocie, adaugandu-mi atitudinea mea la influenta celor doua forte asupra Reshimo.

Apoi, felul in care imi vad starea mea si intreaga lume depinde de mine. Si singura schimbare pe care doresc sa o vad in lume este prezenta Creatorului, forta daruirii si a iubirii. In acest mod, realizez Reshimo. De data asta, este prin propria mea participare si cu relevarea Creatorului, care se intampla in masura in care eu imi doresc sa-L atrag pe El in lumea mea.

Din partea a doua a Lectiei zilnice de Cabala, 12.07.10, Zohar

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie, Zohar - Niciun comentariu→

Am primit o scrisoare de la cineva care se plange ca nu intelege nimic la lectie din Studiul celor Zece Sfirot. Este scandalizat de faptul ca deodata am trecut peste mijlocul textului, la Partea  7 pentru studiul spargerii Kelim (care este un obicei Cabalist inainte de 9 Av, ziua cand a fost distrus Templul), in loc sa vorbim despre corectie. Si in general vorbind, a auzit ca Studiul celor Zece Sfirot este pentru oamenii care au atins deja spiritualitatea, iar Cabalistii au scris aceste texte numai pentru acestia.

Si, intr-adevar, Baal HaSulam spune, in Paragraful 154 la Introducere la Studiul celor zece Sefirot ca, Cabalistii au scris aceste texte pentru aceia care percep deja spiritualitatea si care inteleg despre ce vorbesc textele. Altfel nu vei intelege o vorba din ele. Daca nu simti textele inauntrul tau si nu le experimentezi ca actiuni ce au loc in tine, nu vei intelege un cuvant.

Este posibil sa le intelegi numai cu inima, dorinta in care toate astea au loc. Dar daca o pesoana inca nu are dorinta care este capabila sa faca acte de daruire, atunci normal, nu va putea intelege niciun cuvant din ceea ce este scris.

Cu toate acestea, Baal HaSulam a creat Talmud Eser Sefirot pentru a lucra ca un remediu, cu conditia ca noi sa ne dorim starea in care il vom simti in noi, cand sufletul omului il va invata. Este imposibil de studiat lumea spirituala teoretic, cu mintea. Cabalistii ne pot sfatui numai cum sa accedem la ea. Cand studentul o face, el releva Lumea Superioara pentru el si sufletul lui il invata. Numai atunci cand o persoana dobandeste acest nivel incepe sa simta si sa inteleaga ce se discuta!

Este imposibil de studiat fara sentimente, pentru ca omul traieste prin sentimentele din interiorul dorintei. Trebuie sa studiem ce se intampla in interiorul dorintelor noastre pentru a simti in interior ceea ce studiem. Apoi vom citi cartea si ea ne va explica ce simtim. Ne va invata, de asemenea, cum sa discernem din multitudinea de forme ale sentimentelor din interiorul nostru.

Stiinta Cabala este stiinta cunoasterii interioare. De aceea, este natural ca, la inceput, o persoana sa nu inteleaga nimic.  Trebuie sa incerci sa dobandesti senzatia! Nu studiem pentru a memora textul prin inima sau pentru a-l intelege teoretic. Singurul nostru scop este de a atrage Lumina care Reformeaza.

Din partea a treia a Lectiei zilnice de Cabala, 13.07.10, Studiul celor Zece Sfirot

Filed under: Carti, Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Oamenii cred ca rugaciunea se refera la religie si la oamenii religiosi si ca este inventata de oameni obisnuiti, din timpuri stravechi. Dar nu este adevarat! Toate hainele noastre exterioare, corpurile fizice si obiectele care ne inconjoara in aceasta lume sunt expresia dorintelor. Nu exista nimic decat dorinta,  care a creat toate aceste invelisuri pentru ea insasi.

De aceea, fara a sti, determinam intreaga noastra viata cu dorintele noastre, incluzand si starea in care vom intra in momentul urmator si cum vom experimenta aceasta realitate! Fie ca vrem sau nu, noi ne rugam tot timpul, sau cerem o anumita implinire pentru dorinta noastra. O facem complet inconstienti. Nu trebuie sa ma rog pentru ceva sau cineva intentionat. Dorintele comprima intreaga noastra esenta interioara si senzatia ca imi lipseste ceva se numeste rugaciune.

Vrem ceva  in fiecare moment. In acest fel influentam realitatea, care nu contine altceva decat dorinta si forta dorintei.  Asta inseamna ca in fiecare moment vreau ceva si ma rog pentru acel lucru. Dorintele noastre se conecteaza una cu alta si controleaza intregul univers, producand continuu noi imagini si noi stari pentru noi.

Construim aceasta lume cu rugaciunile noastre! De aceea, singurul lucru de care avem nevoie este sa ne schimbam cererile, in ciuda dorintelor inimii noastre. Atunci vom descoperi o noua lume, pentru ca intreaga lume este senzatia din interiorul dorintei mele.

Stiinta Cabala vine de la cuvantul Kabalah, receptie, pentru ca vorbeste despre ce vei primi in momentul urmator. Numai tu determini care va fi urmatorul moment, ce vei primi si vei simti. Vei fi capabil sa-ti schimbi viziunea asupra lumii, indreptand dorinta ta in directia necesara (care este numita rugaciune)? Daca iti schimbi rugaciunea, astfel incat, in loc sa-ti doresti ceea ce iti doresti acum, iti vei dori lucrul corect, atunci vei schimba intreaga imagine a lumii si toata realitatea.

Din prima parte a Lectiei zilnice de Cabala 12.07.10, Importanta rugaciunii celor multi

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

O fabula din Igrot (Scrisori), Baal HaSulam, Scrisoarea 26, pag. 85: Un Rege mare si bun avea un singur scop: sa daruiasca placere cetatenilor regatului sau. Le-a dat ordin sa munceasca pentru el timp de un an si a destinat un loc special pentru asta, in palatul  sau. Recompensa a fost stabilita la locul de munca, unde Regele a pregatit mese abundente cu delicatesuri variate.

Au inceput toti sa munceasca crezand ca Regele va pune garzi sa-i pazeasca, dar Regele s-a ascuns si ei au putut face ce le placea. Nu stiau de inventia Regelui, un condiment, pudra magica care dadea tuturor felurilor de mancare umplute cu delicatese si dulciuri, un gust putin neplacut. Dar in locul in care oamenii munceau, acest condiment facea ca mancarea sa aiba un gust divin.

Aceia care au fost loiali Regelui, au muncit asa cum li s-a spus si au urmat ordinele intocmai, chiar fara a fi urmariti. Astfel, praful magic le-a umplut corpurile. Cand a venit timpul festinului, lucratorii au fost capabili sa guste dulceturi si arome pe care nu le-au cunoscut inainte. Ei se rugau si fara incetare multumeau Regelui.

Dar acei muncitori care nu au recunoscut maretia Regului si ca ar fi trebuit sa-l iubeasca neconditionat (pentru ca niciun gardian nu i-a pazit), nu au tinut cont de locul destinat muncii si au ales sa munceasca acolo unde era mai placut. Atunci insa cand a venit momentul festinului, mancarea avea un gust oribil din cauza prafului magic. Au inceput sa-l blesteme pe Rege si festinul lui, pentru ca le-a preparat o asa proasta plata pentru munca lor. Si pentru ei, Regele a devenit un mare mincinos pentru ca le-a dat amaraciune si sare in loc de delicatesuri si dulceturi.

Din  Lectia Zilnica de Cabala, 9.07.10, Baal HaSulam, Scrisoarea 26, pag. 85

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Tot ceea ce ne descriu Cabalistii, se intampla in senzatiile lor. Desi se intampla, de asemenea, in mine, in materia mea (Kli), totusi nu o percep! Trebuie sa primesc proprietatile acelor procese pe care doresc sa le percep si apoi voi fi capabil sa le simt.

Toate actiunile descrise in Studiul celor Zece Sfirot au loc in noi: actiuni infinite au loc in fiecare moment. Si totusi, noi nu le percepem pentru ca noi existam fara constienta (spirituala). In acelasi fel, in lumea corporala, incep sa fiu inundat de numeroase unde. Emise de numeroase dispozitive electronice, milioane de conversatii telefonice si toate canalele de televiziune si radio, trec chiar prin mine. Putem recunoaste aceste frecvente, cu ajutorul unor dispozitive variate.

Similar, locuim in mediul spiritual unde activitatile descrise de Cabalisti au loc constant. Trebuie sa invatam sa le percepem. Trebuie sa ne dezvoltam o sensibilitate catre daruire. Trebuie sa fim capabili sa determinam ce este, catre cine sa daruim, bazat pe ce, ce recompensa vine odata cu asta si daca merita sau nu sa o facem.

Daca incep sa o analizez, imi voi dezvolta un simt in mine, care va fi capabil sa recunoasca proprietatile daruirii. Ca rezultat, voi incepe sa aud frecventele daruririi ca undele radio. Voi crea un receptor capabil sa primeasca diferite tipuri de frecvente ale daruirii, care sunt numite Lumini. Prin aceste Lumini, voi incepe sa percep sursele de unde vin, unde se indreapta si in ce scop. Si la sfarsit, dar nu in ultimul rand, voi incepe sa stiu ca acest post de emisie, care genereaza aceste unde, este Creatorul! Dar asta va deveni posibil numai daca eu construiesc receptorul (radioul) in mine, care poate citi asemnea proprietati.

De fapt, conform cu legea echivalentei formei (rezonanta), pentru a primi aceste frecvente trebuie sa creez o frecventa similara in mine. In aceste unde, interne si externe,exista o caracteristica comuna: unda purtatoare. In unda externa, totusi, mai exista una, unda acompaniatoare, care este inclusa in cea principala; ultima este cea care poarta informatia pentru mine.

Creand o unda cu aceeasi frecventa (de exemplu 93 MHz) in radioul tau (sufletul tau), vei fi capabil sa primesti acest semnal extern (Creatorul), sa intelegi semnalul valid: unda (o voce, cantec sau mesaj al Creatorului).

Radioul spiritual functioneaza pe acelasi principiu ca cel corporal, deoarece natura nu se schimba. Noi si Creatorul avem nevoie de o baza comuna, aceasta frecventa (93 MHz), forta daruirii,imbracata intr-un mic semnal, pentru receptia ta. Acest semnal intra in tine si tu il receptionezi. Cand te aliniezi cu unda care vine, in proprietatea de daruire, ea aduce un atribut aditional inferior – pentru abilitatea ta de a primi, Lumina Hochma care te umple.

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 8.07.10, Introducere la Cartea, Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Lectia zilnica, Munca interioara, Perceptie - Niciun comentariu→

Intreaga noastra realitate este  impartita in doua parti: cea dezvaluita, de care suntem constienti si cea ascunsa, despre care nu stim nimic. Prin avansarea stiintei conventionale, ne putem largi, cu siguranta, cunoasterea partii evidente a realitatii, dar numai prin rafinarea celor cinci organe senzoriale pe care le avem si nimic altceva. Totusi, acest lucru nu ne va permite sa facem un salt cuantic si sa descoperim o noua dimensiune.

Cabala spune ca ne putem dezvolta un simt aditional, care ne va permite sa percepem realitatea cealalta. Totusi, trebuie sa fim constienti ca ea va fi opusa celei pe care o percepem astazi. Acum, perceptia noastra a realitatii depinde numai de abilitatea de a o absorbi prin cele cinci simturi ale noastre: vaz, auz, gust, miros si pipait. Senzatiile furnizate de aceste orgne sunt numite lumea noastra.

Dar avem abilitatea de a ne dezvolta perceptii aditionale. Nu inseamna sa primim brate aditionale, picioare, gusturi sau ceva asemanator, inseamna sa pasim in afara noastra prin dezvoltarea altor cinci organe ale perceptiei: Keter, Hochma, Bina, Zeir Anpin si Malchut. In aceste extra organe ale perceptiei, care sunt complet opuse celor corporale, incepem sa percepem tot ceea ce are loc in afara noastra.

Asta inseamna ca perceptia noastra devine fara limita si noi existam intr-un spatiu fara sfarsit. Vedem toate lumile. Abilitatea de a le percepe depinde numai de cat de dezvoltate sunt organele noastre spirituale. Nu suntem limitati la corpul nostru, care este legat de cat de mult suntem in stare sa consumam pana la satietate. Acum totul depinde de cat de mult ne putem extinde.

Atunci incepem sa adunam toate fortele, gandurile, dorintele, obligatiile si scopul creatiei: intreaga lume din jurul nostru. Incepe sa intelegem ce se intampla in noi. Altfel, fara aceasta cunoastere nu vom intelege niciodata ce se intampla in jurul nostru si cum ne influenteaza, nici in lume, nici in noi insine.

Stiinta care te invata cum sa pasesti in afara eului si cum sa dezvalui viata in dimensiunile Superioare se numeste intelepciunea Cabala. Cand, in final, iesim din egoul nostru si incepem sa exploram universul, descoperim scopul creatiei, de ce exista totul.

Cand iesim din eul nostru, iesim liberi din restrictiile corpului nostru si ne ridicam deasupra timpului, miscarii si spatiului; asta este, ne ridicam deasupra perceptiei realitatii corporale, in cele trei axe: sus-jos, dreapta-stanga, inapoi-inainte.  Incetam sa mai experimentam timpul, pentru ca nu exista timp in realitate: Vedem alte cauze si efecte, adica primim proprietati si abilitati absolut noi, in afara conexiunii cu corpul nostru animal.

In aceeasi masura in care suntem capabili a vedea, a simti si a intelege o persoana care se afla in fata noastra, trebuie sa cunoastem si sa intelegem intreaga realitate numita Creator si Forta Superioara. Deci, ne vom simti mai rau si mai restrictionati in realitatea noastra limitata, pana cand vom gasi o cale de a iesi in lumea deschisa!

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 9.07.10, Articolul Intelepciunea Cabala si Esenta ei

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→

Intrebare: Cum sa ne imaginam procesul care are loc in spiritualitate si este descris de intelepciunea Cabala? Cand si unde se intampla, sau deja a avut loc?

Raspunsul meu: Toate aceste procese au inceput deja in radacinile noastre spirituale. Tot ceea ce facem este sa le descoperim urcand de jos in sus si, in acest fel, apropiindu-ne de ele. Totusi, totul s-a intamplat deja. Timpul, in spiritualitate, este o secventa de cauze si efecte.

Creatorul a creat dorinta de a primi placere. Apoi, aceasta dorinta a primit Lumina. Dupa aceea, a inceput sa experimenteze rusinea, s-a restrictionat, a luat o decizie de a primi totul ne-egoist (folosind un ecran/intentie) si a inceput sa primeasca pentru a darui, conform gradului de abilitate pe care il avea, si asa mai departe. In alte cuvinte, studiem o secventa de actiuni care s-au intamplat inainte sa le simtim noi.

Aici am fost nascut si din acest moment incep sa ma simt. Stiu ca inainte de a ma naste au trait alti oameni, dar nu stiu cu adevarat, ce inseamna inaintea mea. Incep sa percep realitatea numai din momentul in care m-am nascut. Conform perceptiei mele a realitatii, se pare ca exista alti oameni in jurul meu, care s-au nascut inaintea mea si chiar unii care s-au nascut si au murit inainte ca eu sa ma nasc. Dar toate astea exista numai in realitatea in care m-am nascut si in care eu traiesc acum. Ei sunt ceva pe care mi inchipui, ca imagini in capul meu. Noi toti lucram numai cu dorintele noastre interioare, care trebuie clarificate.

De aceea, realitatea mea incepe la nastere. Tot ceea ce presupunem ca s-a intamplat inainte de a fi nascut, este o pregatire pentru senzatia mea curenta. Se leaga de Creator si actiunile Lui din mine. El le-a facut pentru a ma pregati sa percep lumea si realitatea din jurul meu in felul in care o fac, incepand din momentul nasterii mele. Cine sunt mama si tatal meu, si toti oamenii din jurul meu? De ce actioneaza ei in acest fel? Creatorul este Cel care a pregatit acest sistem din grija pentru mine. Intreaga lume pe care o vad este facuta de Creator de dragul muncii mele.

De aceea, viata noastra este conectata cu procesele spirituale, care sunt menite sa ne aduca trezirea spirituala si relevarea unor noi sentimente. Chiar crezi ca exista un singur moment nefolositor in viata noastra?

Din partea a patra a Lectiei zilnice de Cabala, 8.07.10, Introducere la Cartea, Panim Meirot uMasbirot

Filed under: Lectia zilnica, Perceptie - Niciun comentariu→