Dorință, lumină, dorință

Întrebare: Puterea grupului poate să mă ajute să diseminez și să facă mai ușor pentru mine de a explica ideile noastre oamenilor?

Răspuns: Desigur, este forța generală care ne afectează, pe care o numim puterea grupului. Dar, de fapt, noi suntem cei care facem să funcționeze Lumina care operează. Folosim puterea grupului și a prietenilor și, grație dorinței noastre de a ne conecta, vom atrage Lumina care începe să acționeze asupra noastră și astfel, vom reuși. Totul trece prin Creator, prin forța generală. Eu fac să funcționeze dorința, dorința face să funcționeze Lumina și Lumina face să funcționeze dorința. Prin urmare, trebuie să mulțumim Creatorului după fiecare acțiune, pentru că în final, El este cel care face totul. Dar, eu fac să funcționeze dorința și prin asta, operez asupra Lui pentru a o face.

O dorință nu poate influența o dorință. Chiar dacă spunem că ne influențăm unii pe alții, nu este vorba despre o influență directă, ci doar prin Creator, prin Lumină. Nu putem să ne conectăm direct, este Lumina care operează pe cooperarea dintre noi în aceste porțiuni mici.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 02.05.2014, Scrierile lui Rabash

Unde există al șaselea simț?

Întrebare: Unde există al șaselea simț? Este în mine?

Răspuns: Al șaselea simț nu există în noi, ci în centrul grupului. Un grup este numit o adunare de oameni, gata să renunțe la egoismul lor pentru a se uni unul cu celălalt în centrul grupului și acolo dezvăluie senzația comună și mintea comună.

Această senzație comună și minte comună descoperite în centrul grupului are denumirea de vas spiritual unde Creatorul se manifestă. Este nivelul nostru spiritual, viața non-corporală spirituală.

Dar, atunci când corpul moare, nu ne vom simți morți pentru că am găsit viață în sistemul superior comun.

Congresul din Franța ”Unul pentru toți și toți pentru unul”, prima zi, 09.05.2014, Lecția 1

A dori independența

Întrebare: Ce putem dori poporului Israel pentru Ziua Independenței?               

Răspuns: Doresc poporului Israel să fie independent. Nu există nimic mai important pentru o persoană decât sentimentul de independență. Independență înseamnă că avem toate necesitățile: putere, cunoaștere și mijloace, tot ce trebuie și noi știm cum să le folosim și în ce scop. Suntem încrezători asupra scopului și modului de a-l atinge, adică suntem independenți în asta.

Acest sentiment, această colecție de condiții, este numită ”independență”. Independența nu este doar o lipsă de presiune externă și libertatea a tot. Ceva de genul acesta nu poate exista și lumea trebuie să treacă la o stare când nici unul dintre noi nu poate să fie independent, suntem toți dependenți unul de celălalt și ne menținem împreună.

A fi independent înseamnă că știm ce dorim să realizăm și cum să realizăm și avem toate mijloacele pentru asta. Este posibil să dorim asta pentru poporul Israel. Dar, pentru a avea toate acestea, este nevoide de o înțelepciune superioară.

Din partea a patra a Lecției zilnice de Cabala, 04.05.2014, Discuție cu privire la uniunea națiunii

Priviți măreția misiunii noastre cu teamă

Întrebare: Se poate să ne lipsească teama cu privire la măreția rolului nostru, a misiunii noastre, atunci când ieșim să diseminăm oamenilor?

Răspuns: Este imposibil să cerem acest sentiment de teamă unei persoane, dacă ea nu vede imaginea de ansamblu. Cum, de exemplu, un copil mic poate să știe cât este de important pentru părinții săi? El acționează în jur, dar nu are sentimentul de importanță de sine, de importanță a rolului său, a faptului că el există. Dacă ar putea să înțeleagă cât este de important pentru părinții săi, pentru cei din jurul lui, ar putea acționa în mod diferit.

Este același lucru cu noi: Cum știm că suntem infinit de prețioși Creatorului? Auzim că se vorbește despre asta, dar nu înțelegem și nu percepem destul pentru ca să putem începe să acționăm diferit.

Întrebare: Cum putem să ne dezvoltăm pentru ca aderarea la obiectiv și marea responsabilitate pe care o avem să ne atingă astfel că nu vom lăsa oamenii, până când nu îi vom aduce acolo unde ar trebui să fie?

Răspuns: Este suficient să faceți ce aveți de făcut de fiecare dată și totul va merge progresiv. Nu vă neliniștiți, lăsați un pic de muncă pentru profesor, grup, Creator. Nu luați întreaga creație pe umerii voștri.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 04.05.2014, Scrierile lui Rabash

Un acord de corectare

Metoda transformării spirituale ne este dată atunci când întâlnim cele mai rele necazuri, când suntem, în cele din urmă, de acord să punem capăt relațiilor reciproce oribile și dorim să ne unim.

Ne angajăm să ne schimbăm și ne dăm seama că nu putem să o facem prin noi înșine, că singura forță care ne-a creat poate funcționa aici și poate să ne facă să renaștem. Se pare că, după ce am fost corupți prin propriul nostru ego, trebuie să trecem printr-o corectare severă.

Suntem de acord în această privință și o confirmăm, și dorim să anulăm toate repulsiile pe care le simțim între noi. Desigur, nu putem să ne opunem stării în care suntem, dar, în același timp, nu dorim să fim pur și simplu neutri, ci dorim să participăm la proces deși nu putem să o facem.

De aceea, noi cerem: ”Ajutați-ne să fim de acord să participăm la creare, nu doar în intenție, ci în acțiunile noastre, astfel că noi ne vom converti în totalitate atributele noastre”. Atunci când omenirea va simți această rugăciune, fiecare va avea sentimentul că această opțiune există.

Din ”Secretele Cărții Eterne”, kab.tv, 06.12.2013

Vasul intenției

Întrebare: Care este diferența dintre dorințele care dăruiesc și cele care primesc?

Răspuns: Principala diferență este intenția. Ar trebui mereu să fie în scopul de a dărui. Mai întâi, vom restrânge dorințele noastre, apoi, în funcție de forță, de amploare și de tipul intenției, vom munci cu dorințele.

 

Dorința (stomac, inimă) nu poate lua decizia dacă poate sau nu să fie folosită; este mai degrabă intenția care ia această decizie. Intențiile înglobează aspirația noastră comună de a dărui la fel ca dorințele apropiaților noștri. Calculăm șansa de a umple dorințele de primire ale altor persoane. Cu alte cuvinte, folosim dorințele celorlalți pentru a umple pe aproapele nostru.

Munca care precede acțiunea este numită ”a se uni în gânduri”. Astfel, se conectează cu aproapele său în gânduri. Realizarea practică urmează.

Atunci când muncim cu dorința de primire AHP, trebuie să existe o intenție de dăruire deasupra. Totuși, nu este vorba doar de ridicare deasupra dorinței. Trebuie să întoarcem o dorință, ca și cum a ara solul.

Folosim dorința noastră de primire, AHP, și trebuie să simțim plăcere în interior. Suntem capabili să acționăm doar în funcție de bucuria pe care o simțim. Să spunem că ai venit la mine și eu mă ocup de tine. Totuși, tu respingi felurile mele de mâncare și iei o mică plăcere simbolică de la masă. Eu m-am dedicat cu generozitate gătind carne și pește pentru tine, dar tu guști doar o mică bucată de pătrunjel.

Cu alte cuvinte, tu guști o mică plăcere pe care am pregătit-o pentru tine, dar asta nu are de-a face cu ceea ce numim ”a folosi dorința de plăcere”. Astfel dorințele de dăruire acționează: te stăpânești de la dorința ta egoistă; tot ceea ce vrei este să-mi faci mie plăcere. Deși tu îți dai seama că nu voi fi mulțumit decât dacă toate intențiile tale și dorințele tale sunt doar pentru a-mi face mie plăcere, dacă mănânci carne și pește, simți inevitabil plăcere pentru binele tău.

Totuși, există o tehnică cu ajutorul căreia, chiar dacă te bucuri, continui să simți plăcere doar pentru că indulgența ta are ca scop avantajul și plăcerea gazdei. De aici, nu putem înțelege sau imagina ce se ascunde în spatele acestor cuvinte. Tu continui să mănânci, arătând astfel gazdei că apreciezi masa fără nici o jenă sau reținere. În același timp, intențiile tale interne sunt destinate doar pentru a face plăcere gazdei.

Întrebare: De ce nu putem primi decât în dorințele de dăruire?

Răspuns: Se datorează faptului că, după ce prima restricție a avut loc, dorința de primire a încetat să mai fie un vas care primește Lumină. Intenția în scopul de a dărui devine ”vas” deoarece este condiția care ne permite să primim.

Pentru a profita de masă, nu este suficient să ne fie foame. Puțin câte puțin vom înțelege acest concept. Vom ajunge la realizarea acestui fapt urmare a crizei generale în care ne aflăm. Brusc, simțim că dorințele noastre de primire sunt goale.

Goale nu înseamnă că dorința noastră de primire nu este umplută. Totuși, noi nu considerăm sau nu simțim starea noastră actuală ca o umplere. Ce lipsește? Nu există scop în viața noastră.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 29.04.2014, Shamati 141, ”Sărbătoarea de Paște”

Cum să ne ridicăm dintr-o dată cu puțin efort

Întrebare: Cum te rogi prin centrul grupului dacă nu simți acest centru?

Răspuns: Rugați-vă cât puteți pentru moment. O persoană se naște lipsită de orice înțelegere, ca un animal, trei kg care ies din mamă și care încep să se dezvolte. Puțin câte puțin, ea se dezvoltă și devine mai înțeleaptă deoarece ea înțelege și resimte mai mult.

Totul începe mereu de la zero. Lucrul principal este calitatea și efortul. ”Putem dobândi lumea noastră într-o oră”. Asta înseamnă că o persoană restricționează și concentrează micul său efort în locul potrivit și creează o pârghie. Deși ea are puțină energie și nu poate să ridice o sarcină grea, poate să o ridice în cazul în care crește lungimea mânerului pârghiei.

Asta înseamnă că o abordare înțeleaptă poate scurta timpul și poate ajuta pe cineva să câștige forță. În trecut, sarcinile erau ridicate pe nave printr-un sistem de lanțuri și scripete. Multe lanțuri au fost trase, dar ele au fost în măsură să ridice tone de încărcătură.

Este același lucru în munca spirituală. Nu pot să-l abordez direct pe Faraon și toată această confuzie. Dar mi s-a dat o șansă să organizez un cerc de corpuri fizice în această lume, într-o stare în care sunt total detașat de spiritualitate și din care nu fac parte. Apoi, eu sunt în măsură să încep să mă gândesc la conexiunile fizice cu mintea mea corporală, practic plecând de la zero, dar nu încă din punct de vedere mental sau spiritual.

Ni s-a dat o astfel de oportunitate la toate nivelurile. Dacă mă concentrez pe centrul grupului, prin garanție reciprocă, responsabilitate reciprocă, atenția și susținerea celorlalți, în conexiune între noi, împreună cu profesorul și cărțile de Cabala, îmi pot concentra efortul relativ mic pe care pot să-l fac, pe un mic punct și astfel să pătrund.

Dar, dacă risipesc eforturile mele, asta nu mă va duce la nimic; rezultatul va fi un șarpe. Acest mic punct determină care va fi rezultatul, un șarpe sau un băț. Acest punct este concentrat pe centrul grupului, unde dorim să aducem plăcere Creatorului.

Diseminarea se bazează pe faptul de a fi un singur om cu o singură inimă. Centrul grupului este unica noastră inimă comună. Trebuie să reflectăm la această opțiune, cu privire la această formă. Dar, dacă umblu în direcții fără sfârșit, nimic nu va merge. Voi efectua numeroase acțiuni, care în cele din urmă, se vor acumula, de asemenea, dar foarte lent. Nu câștig nimic și nu scurtez timpul.

Întrebare: De ce depinde concentrarea pe o singură acțiune?

Răspuns: Depinde de munca comună, de focalizare, de susținerea reciprocă, unde toată lumea se concentrează în inimă și minte în centrul nostru și conexiunea noastră reciprocă.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 20.04.2014, Shamati 59

Cea mai mare valoare a mediului

Întrebare: Pentru a păstra bățul în mână și a nu lăsa să se transforme într-un șarpe, este necesar să lucrăm asupra mediului nostru constant?

Răspuns: Este adevărat, dar este necesar să se lucreze asupra mediului nu pentru a ține bățul în mână, ci pentru că văd viitoarea mea stare corectată în el. Asta înseamnă că mediul nu este un mijloc, ci o valoare în sine; este vorba despre un sistem superior.

În mediu, ”bățul” și ”șarpele” se dezvăluie și astfel, forma Creatorului care este numită ”BO – RE (vino și vezi)”. În conexiunea corectă între prieteni, Lumina Superioară începe să se dezvăluie și să ilumineze și noi descoperim vasul cu Lumina.

Din prima parte a Lecției zilnice de Cabala, 20.04.2014, Shamati 59, ”Despre băț și șarpe”

Viață eternă într-o conexiune integrală: prima zi a congresului din Franța

Suntem la începutul căii de corectare a naturii umane și corectării lumii. Metoda lui Avraam ne învață că o persoană trebuie să se ridice deasupra naturii sale și să se conecteze cu ceilalți într-o astfel de formă, că vom crea un cerc.

 

Dacă fiecare se abandonează pe sine și aderă la centrul conexiunii noastre comune generale, vom crea o putere unică, un sens special suplimentar. Este ca și cum am purta ochelari noi care să ne permită să vedem lumea prin viziunea integrală care nu-mi aparține mie.

În viața normală suntem construiți astfel că eu văd ce este folositor sau dăunător dorinței mele de primire. Și, ceea ce nu afectează egoul meu nu mă atinge, deci nu văd, nu simt și nu descopăr acest lucru. În jurul nostru există o creație completă a sistemelor și a lumilor, dar nu le simțim. Simțurile noastre vedere, auz, miros, gust și atingere nu percep această realitate, pentru că ele se găsesc la un nivel complet diferit.

Dar, când noi ne conectăm împreună, fiecare cu ceilalți, vom dobândi simțul integral de unul pentru toți. Acest sentiment este numit Neshama (suflet). Și apoi, vom începe să simțim viața într-o altă dimensiune care nu depinde de corp, nici de viața lui sau moartea lui.

Dobândesc un simț integral, care nu se găsește în corpul meu; în schimb, mă aflu în asta! Indiferent dacă corpul meu trăiește sau moare.

Nimic nu se schimbă pentru mine pentru că, de fapt, eu am trecut la un alt nivel de existență. La început, ne-am dezvoltat la nivelul mineral și apoi, la nivelul vegetal. Apoi, am ajuns la nivelul animal și trăim la acest nivel, în timp, deoarece noi primim totul prin corpul nostru. Acum, dorim să ne ridicăm la nivelul vorbitor, dar încă nu știm ce este acest nivel. Dar, pentru a ajunge la asta, trebuie să ne conectăm și să ne unim. Asta ne permite să mergem în afara noastră și să ne ridicăm deasupra corpului nostru.

Astfel, înțelepciunea Cabala vorbește despre conexiunea noastră generală, în punctul central al relației noastre. Astfel, fiecare dintre noi dobândește al șaselea simț.

Congresul din Franța, ”Unul pentru toți și toți pentru unul”, prima zi, 09.05.2014, Lecția 1

A găsi drumul spre inima unei persoane

Întrebare: Pe de o parte, natura nu ne lasă să respirăm: războaie, crize și catastrofe. Pe de altă parte, în grupul mondial, nu putem ajunge la un acord pe proiectele de diseminare. În plus, numărul prietenilor nu a crescut. Avem destul timp pentru a face ceva?

Răspuns: Puterea noastră nu e în cantitate, ci în calitate. Că suntem puțini, nu este important; să nu ajungem la un acord, asta-i o mare problemă.

Nici măcar nu trebuie să ne gândim la numărul persoanelor; câți vin, pleacă sau rămân. Sarcina noastră nu este de a primi, în acest an, să spunem, un milion de persoane în jurul nostru. Sarcina noastră este ca micul nostru grup să fie conectat la Creator pe de o parte și la societate, la lume, pe de altă parte. În primul rând trebuie să fie corect calitativ și este lucrul principal.

În al doilea rând, lipsa noastră de succes a atrage oameni la noi nu înseamnă că nu putem să-i găsim în lume. Nu vă plângeți că nimeni nu vrea să învețe, că nimeni nu vrea să avanseze; oamenii vin și pleacă. S-ar putea ca noi să fim vinovați de a nu vorbi într-o manieră interesantă și ușor de înțeles; noi nu lăsăm o persoană să simtă că are nevoie să dăruiască și să facă o investiție.

Noi nu îi arătăm beneficiul și progresul; nu îi explicăm că această caracteristică de dăruire este cea mai utilă, cea mai de dorit, atât personal cât și general. Dedicăm puțină atenție muncii cu prietenul care vine, astfel ca el să înțeleagă că, pentru omenire și pentru el, nu este altă cale.

În plus, dacă vorbim despre asta, poate într-un limbaj prea tehnic, nu ne interesează dacă va intra într-o persoană, să devină cunoștințele sale personale. Problema aici este în grup și nu în prietenii care vin și pleacă. Dacă grupul se plânge că mulți îl părăsesc, asta înseamnă că nu am găsit un mijloc de a munci cu oamenii.

Din Lecția zilnică de Cabala, 24.04.2014, Întrebări și răspunsuri cu Dr. Laitman